5,887 matches
-
nelipsit, textul se constituie, așa cum ne-am obișnuit din acumulări de elemente care permit modificări semantice de la un vers la altul asemenea cristalelor care reflectă lumina diferit pe măsură ce aceasta le atinge o altă fațetă. Tema iubirii este introdusă indirect prin intermediul adjectivului metonimic "fierbinte", aparent banal, a cărui expresivitate este exploatată prin includerea în comparația ce urmează ("fierbinte stai aburind ca o ceașcă străvezie", Alchimie). Nu e creuzetul alchimic cel în care se produce transformarea, ci un obiect familiar care implică și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Pacienți). Vidul interior pare a intra în contradicție cu simbolul ascensional al păsării, dar posibilitatea acesteia de a accede la spațiul cosmic este negată. Deși curcubeul este un simbol sacru, răsfrângerea sufletului în semicercurile acestuia, violența pe care o implică adjectivul participial "tăiată" sunt expresia unui zbor ratat. Ipostaza umană cea mai frecventă este cea a soldatului rănit, adesea a muribundului, într-un spațiu în care toți și toate agonizează (Cota 117, Autumnală, Coșmar). Universul este ostil, lipsește de aici orice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Muzeul cu bătătura sa largă,/ tras de-o pasăre slobodă, aleargă/ prin peisajul ca un pom retezat." (Pasărea urgiei). Și aici tensiunea se naște din antagonismul aparent dintre spațiul restrâns, metaforă a sufletului ("muzeul"), și ideea de libertate (sugerată de adjectivele "largă" și "slobodă"), libertatea nu este însă posibilă, nici înălțarea pentru că tot tabloul descris poate fi redus la imaginea acelui "pom retezat", dublu semnificant, căci sugerează deopotrivă limitarea umană și neputința de a rodi, de a crea. Apa moartă, curgerea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acceptat în acest caz din cauza înserării descrise), dar poate fi și expresie a devastării, a războiului, a morții. Dezbrăcarea ritualică, dezgolirea, trecerea dincolo de zidul cetății, prezența șoaptelor ca expresie a zvonurilor care transgresează barierelor celor două tărâmuri, gustul amar, tristețea (adjectivul "amăruie") par să susțină cea de-a doua interpretare. Gesturile acestea lente, cu tentă erotică sunt chemări de dispariție. Frunza accentuează efemeritatea existenței umane, capacitatea ei de a trece dincolo, de "a urca" indică o speranță care-și mai găsește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumii coșmarești din care se constituie prezentul/ contemporaneitatea asupra eului poetic. Viziunea de la no. 7 este mai mult decât reprezentativă în acest sens. Proporțiile stării de angoasă sunt sugerate prin utilizarea pluralului care generalizează, imposiblitatea de salvare este întărită prin adjectivul participial din incipitul textului care fixează eul poetic, în particular, și omul, în general, într-un etern spațiu sufocant: "Închiși în camere pătrate, presimțim/ din geam în geam, văpaie cu văpaie,/orașul grav cu heleșteie negre/cum urcă-n pat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în viziunea lirică. La Tonegaru, impresia de text care se face pe parcurs, niciodată cu început bine delimitat sau cu un final categoric este creată și în Habanera. Incipitul impune ideea de continuitate, "un alt necunoscut scobora de pe înălțime", prin adjectivul "alt". Mortuarul invadează cotidianul, oniricul se suprapune peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
delicat, mișcător, de omagiere a speranțelor acestor nefericite la care Zburătorul nu va veni, probabil, niciodată: „Eu trec, îmbătrînit, ca și ele,/ Șiasemenea inima mea plînge-/ Din treacăt, tuturor, în perdele,/Le pun cîte-o roză de sînge”.2) Alienații „Nebun” (adjectiv și substantiv) și „nebunie” se întîlnesc de peste zece ori în poeziile lui Bacovia. De fiecare dată, cele două cuvinte se află în miezul unor constatări melancolice: poetul le pune pe hîrtie cu înfiorare de parcă ar fi contagioase și ar trebui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un concept intens dezbătut în științele sociale (e.g. Keane, 2009; Tilly, 2007). Dezbaterile nu se referă numai la definiția corectă a "democrației", ci și la diversele "modele ale democrației" (Held, 1996) sau la dezbaterea privitoare la așa-numita democrație "cu adjective" (Collier & Levitsky, 1997). Chiar dacă nu este locul să intrăm în profunzimile acestei dezbateri, credem că pentru a ne clarifica poziția, este relevant să spunem câteva cuvinte cu privire la modul particular în care a fost conceptualizată democrația, mai cu seamă când vine
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poate să fie directă sau indirectă, liberală sau nonliberală. În fapt, chiar etimologia termenului "democrație" face aluzie la ideea autoguvernării poporului, deci la un sistem politic în care poporul conduce (Przeworski, 2010: 8-9). Cea mai comună definiție a democrației fără adjective, care este întrebuințată adesea în literatura despre democratizare, îl urmează pe economistul austriac Joseph Schumpeter, care a definit democrația drept un aranjament instituțional capabil să ducă la decizii politice, care să pună în operă binele comun. Acest aranjament instituțional implică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
explică modurile în care este înțeles populismul în interiorul unei anumite țări. Pe baza unei analize empirice a principalelor surse ale presei scrise din Regatul Unit, autorii demonstrează că populismul tinde să primească o conotație negativă în spațiul mediatic și că adjectivul "populist" este adesea folosit ca sinonim pentru "popular". În context latino-american, populiștii aflați la putere nu doar că lansează atacuri la adresa mass-mediei, deoarece aceasta apără status quo-ul și interesele elitelor, ci fac și presiuni pentru aplicarea unor reforme menite să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dahl, Robert, 10, 31, 32, 33, 34, 37, 39, 41, 42, 44, 211, 227, 255, 331, 332 De Cleen, Benjamin, 68, 80 de la Torre, Carlos, 12, 16, 27, 28, 258, 272, 332 Dedecker, Jean-Marie, 55, 59 democrație: constituțională, 31; cu adjective, 29; definiție, 29-37; directă, 30, 88, 90, 93, 103, 112, 146; eroziune a, 44; fără adjective, 30; fără atribute, 332; în America Latină, 150, 151, 157, 175, 184, 240, 256, 258, 348; în consolidare, 193, 220, 293, 311, 337; în Europa
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
332 De Cleen, Benjamin, 68, 80 de la Torre, Carlos, 12, 16, 27, 28, 258, 272, 332 Dedecker, Jean-Marie, 55, 59 democrație: constituțională, 31; cu adjective, 29; definiție, 29-37; directă, 30, 88, 90, 93, 103, 112, 146; eroziune a, 44; fără adjective, 30; fără atribute, 332; în America Latină, 150, 151, 157, 175, 184, 240, 256, 258, 348; în consolidare, 193, 220, 293, 311, 337; în Europa, 12, 35, 74, 77, 192, 207, 331; liberală, 16, 29, 30-34, 42, 47, 49, 50, 52
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
jurnalismul narativ ca pe un termen descriptiv, sau jurnalism literar narativ având în vedere că astfel de opere sunt în mare parte narative și nu discursive. Având în vedere că prima denumire nu este nicăieri implementată, că adăugarea a două adjective unul lângă altul dovedește o slăbiciune stilistică în a doua denumire, m-am decis să mă opresc la denumirea de jurnalism literar subînțelegând faptul că aceste condiții sunt în principal de factură narativă. Discuțiile viitoare dintre cercetători vor putea defini
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hearn ar putea ușor degenera în cel al unui ciudat sau al unei "brute" care reușește să imite vaporul Robert E. Lee, reiterând astfel statutul rasial de Celălalt al lui Jones. Totuși, Hearn este chibzuit în alegerea detaliilor și a adjectivelor calificative care descriu eforturile lui Jones sau mai degrabă prin apelul retoric la intuiția comună, prin care cititorul este invitat să ia parte la experiența personajului: "Și-a dus brusc ambele mâini la gură, așezate în mod concav, și-a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se angaja în acel gen de retorică care ar reduce caracterele asemeni celui din Bruta la un simplu și abrutizat Altul. În schimb, Norris asociază imaginația cititorului cu acea parte de simțire comună și de aceea evită în general folosirea adjectivelor evaluative care i-ar reduce pe detectivi la nivelul unor figuri de cărți de joc. Într-adevăr, Norris se oprește în chip conștient asupra stereotipului senzaționalizand, și anume că detectvii ar putea fi "bănuitori", așa cum s-ar fi așteptat cititorii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o digresiune, soarta animalelor în adânc, dar în acest loc digresiunea se reînscrie ea însăși din nou în modul narativ preponderent atunci când Crane relatează două anecdote care i-au fost spuse de mineri despre catâri. Este adevărat că unele din adjectivele folosite de Crane pentru a zugrăvi vizita în mina de cărbune se învecinează cu senzaționalul, câteva exemple ilustrative fiind "îngrozitor", care determină substantivul "oboseală" și "oribile", care descrie ciupercile care cresc în umezeala minei (599). Dar marea problemă este modul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
oglindește șocul inițial pe care îl experimentează cei mai mulți dintre cititori, când Crane îi conduce printr-o lume dezorientată a unor "monștri enormi care se roagă", cu aerul "răvășit" și vegetația "pe jumătate sufocată". Rezultatul poate fi senzațional, având în vedere adjectivele valorizante precum "mizerabil" sau "răvășit", numai că, dacă cititorul urmărește vertical ceea ce se poate vedea din vale "de-a lungul crestei munților", el va descoperi ceea ce începe să semene cu o experiență deja împărtășită, "câțiva copaci desenați" sau proiectați pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că această perioada modernă reprezintă mai degrabă excepția, și nu regula (566). Ceea ce nu a reușit Many să înțeleagă este că există motive critice pentru care studiul jurnalismului convențional a determinat deprecierea jurnalismului literar de către savanți. Aceste motive justifică alegerea adjectivului "modern" ca un nume hegemonic, atât pentru practica jurnalistică a acelei perioade, cât și pentru practica beletristică, nume ce tindea să marginalizeze jurnalismul literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
2.1.2. Ce spun dicționarele? În Încercarea noastră de a sesiza sensurile cele mai exacte ale celor trei temeni puși În discuție s-a considerat oportună acțiunea de consultare a unor dicționare românești și străine, reținînd atît sensul de adjectiv, de substantiv, figurat etc. Prezintă interes accepțiunea pe care „Dicționarul explicativ al limbii române” o acordă acestor termeni. Astfel, potențialul ar fi ceva „care are În sine toate condițiile esențiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există În mod
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
156, p.713], iar sursa „locul unde se produce sau unde se poate găsi un lucru, locul de unde izvorăște un volum de fluid” deci locul de unde provine ceva [156, p.825]. Dicționarul de sinonime al limbii române definește potențialul (ca adjectiv) drept ceva „posibil, probabil, virtual”, iar ca substantiv „capacitate, randament” [106, p.711]; resursa Înseamnă „fond, mijloc” [106, p.810], În timp ce sursa „izvor, obîrșie, origine, sorginte, proveniență, Început”. În Geografia de la A la Z: Dicționar de termnei geografici, care se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
înseamnă a aparține timpului său și a participa, totodată, la evoluția generală a cunoașterii. Originalitatea istorică a "modernilor", care i-a opus de fiecare dată "anticilor", este considerată drept o "constantă literară" [v. Jauss, p.160]. Tributar etimologiei sale antice (adjectivul modernus), cuvantul modernité este pentru prima dată atestat în contextul francez în Mémoires d'Outre-Tombe7 și devine termen-cheie în dezbaterea estetică lansată de Baudelaire: "Modernitatea, adică tranzitoriul, fugitivul, contingentul, constituie jumătatea artei, cealaltă jumătate fiind eternul și imuabilul" [1971, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Piotr Ilici Ceaikovski. Am urmărit transfigurat, alături de o sală arhiplină, într-o tăcere de catedrală, interpretarea electrizantă a tinerei artiste din Malaezia, căreia i se vădește deja o carieră glorioasă. Sunt însă câteva lucruri de subliniat, mai importante, cred, decât adjectivele: în primul rând, mulțimea și calitatea publicului educat care mai supraviețuiește încă în Iași și care mi-a mai atenuat din umilința provocată de controversata analiză sociologică comandată de Ministerul Culturii, cea care plasa Iașul pe locul al 8-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și stârnit de comentariile ditirambice din presa sătească de specialitate (din "satul global" adică), pentru o experiență estetică răscolitoare, care să-mi revigoreze credința în cinematografia românească, cam debilă, cu ridicole complexe de superioritate și cu onoarea destul de șifonată. Polițist, adjectiv, pelicula în cauză, ne-a fost prezentată în cadrul unui program al postului HBO România, demn de toate laudele, care, pe lângă spanacurile americane ne difuzează și realizări ale noului val din cinematografia românească (între altele, și filmele de referință făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asupra cadrului general al acestei chestiuni (care merită o abordare comparatisă mai detaliată și mult mai aplecată asupra studiilor de caz decât am putea noi sugera aici) dacă, printre reacțiile amicale la articolul meu despre filmul domnului Corneliu Porumboiu (Polițist, adjectiv), despre care aflu, cu stupefacție, că a și fost nominalizat de țara noastră pentru Oscar-ul din acest an acordat unui film străin, nu aș fi primit și o serie de linkuri pe internet pentru a citi comentariile bombastice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
universității ieșene, Simona Modreanu, autoare, profesoară și editoare bine-cunoscută, cu succese pariziene și europene demne de toată lauda, împreună cu echipa Centrului Cultural Francez condusă de infatigabilul ambasador al culturii franceze la Iași, Jose Queiros (pe care, amical, îl scutesc de adjective bombastice, deși le merită). Sărbătoarea francofoniei la Iași a intrat demult în obișnuința manifestărilor de succes, manifestări oarecum singulare în atmosfera de decădere culturală pe care o trăim cu tristețe, și amintesc de ea doar pentru că îmi servește ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]