3,979 matches
-
571; Partidul Comunist Român 131, 165, 178, 396, 570; persecutarea cetățenilor 185; politici economice 571; privatizarea 629; programul de raționalizare 571; proiectul de sistematizare rurală 571; rata mortalității infantile 570; recunoașterea Germaniei de Vest 397; recunoașterea suferințelor evreilor 731; reforma agrară 85; reforme economice 396-397, 678; relațiile cu Europa Occidentală 397; salariu lunar 675; Securitatea 572-573; stalinism național 396; țară europeană 687; tranziția de la comunism la capitalism 627; văzută ca outsider 687 Roosevelt, Franklin Delano 76, 107-108, 112-113; membru al Celor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pierdute și a încercărilor care duc la Cunoaștere. Acest caracter inițiatic este foarte prezent în Grecia, în orașul Eleusis, la nord-vest de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Grecia, în orașul Eleusis, la nord-vest de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De aceea, atât
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
diferită de cea pe care ar putea să o aibă oamenii Bisericii, până în punctul în care am putea să ne întrebăm dacă în spatele lui Bachus de origine păgână sau a Sfântului Vincențiu de origine creștină, nu se ascund vechile rituri agrare care continuă să existe. I. O băutură sfințită Sfinții sunt urmașii zeilor și sfinții ocrotitori ai viticultorilor sunt urmașii zeilor vinului. Sfinții se vor specializa în secolul al XII-lea, odată cu apariția corporațiilor și a breslelor meșteșugărești. În general, un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în fiecare lună a lui februarie în cinstea lui Dionisos. Sărbătoarea Sfântului Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din calendar, prăznuiți odată cu aceste serbări, au știut să "profite" de aceasta. Capitolul IV VINUL ȘI SĂRBĂTORILE SALE Era creștină a fost deseori supranumită "era dionisiană", deoarece, în anul 525
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
solstițiului de iarnă, focurile de Sfântul Ioan43 au început să fie aprinse în perioada solstițiului de vară, în timp ce luna Mariei (luna mai)44 a urmat sărbătorilor de primăvară, în care se celebra reînvierea vegetației... Biserica a supus liturghia contingențelor vieții agrare cu scopul de a obține un singur calendar al sărbătorilor, îmbinând aniversările religioase cu cele laice. Sărbătorile vinului fac foarte bine dovada acestui compromis. I. O băutură "festivă" Dacă punem unul lângă altul cuvintele "vin" și "sărbătoare" obținem, prin definiție
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nu se știe clar conținutul lui, dacă Îl raportăm la termenii sărac și chiabur, categorii țărănești prezente și În romanul lui Marin Preda) Într-o vreme când se pare că el reprezenta o categorie care a luat naștere după Reforma Agrară din 1921. Cititorul romanului „Moromeții”, În cele două volume, are În față un personaj privit de autor sub toate aspectele, un portret complex. Potretul fizic e a unui tip clasic, un țăran aparent fără vârstă, aflat la maturitate, deși, după
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca să-și plătească foncierea, una din marile probleme ale eroului romanului. Țugurlan are față de Moromete, inițial, o atitudine nedefinită. Aflat În conflict cu tot satul, cu oamenii care s-au repezit să-și ia fiecare bucata de pământ la reforma agrară, (Autorul pune aici În discuție o problemă de mare Însemnătate, cea a solidarității Într-o cauză dată. Experiența arată că ea este o idee abstractă. Ceea ce caracterizează pe indivizi este interesul personal, să nu-i zicem, egoist) fără să se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu cântărește Îndestul că mica proprietate țărănească este amenințată din toate părțile cu destrămarea. În condițiile sociale din primul volum, un țăran mijlocaș trăiește iluzia că se poate menține În starea aceea oferită de suprafața de pământ obținută la reforma agrară, drept răsplată pentru participarea la războiul de apărare a țării, o răsplată a patriotismului. Din această cauză, Moromete nu aleargă după Îmbogățire, ca vecinul său, Tudor Bălosu. Indiferența lui Moromete față de avere duce la un conflict În sânul familiei; băieții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele câteva luni ale acțiunii romanului. Deși nu cuprinde niște zguduiri sau prefaceri sociale de amploare, acțiunea pune În lumină dramele sufletești ale țăranilor, ducându-și traiul În lipsuri, cu nădejdea că puținul pământ, În posesia căruia intraseră În urma reformei agrare, Îi va scoate până la urmă din nevoi. Drama țăranilor mijlocași care cad rând pe rând În masa tot mai mare a țărănimii sărace, În urma unui proces acut de descompunere a gospodăriilor lor sub influența unor rânduieli specifice unei societăți bazate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să primească fiecare ca zestre din partea familiei și se pare că tocmai copiii din cea de a doua căsnicie sunt avantajați, pentru că ei pot moșteni și o parte din pământul tatălui lor, și pământul aflat În posesia mamei, În urma reformei agrare, În calitate de văduvă de război. Cele 14 pogoane de pământ ale celor doi părinți sunt separate, fiecare este proprietar de drept pe câte șapte pogoane, adică ceea ce a primit de la reforma agrară. Catrina primise 8 pogoane de pământ, În calitate de văduvă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lor, și pământul aflat În posesia mamei, În urma reformei agrare, În calitate de văduvă de război. Cele 14 pogoane de pământ ale celor doi părinți sunt separate, fiecare este proprietar de drept pe câte șapte pogoane, adică ceea ce a primit de la reforma agrară. Catrina primise 8 pogoane de pământ, În calitate de văduvă de război, dar un pogon a fost vândut Întrun an de secetă, ca să cumpere de mâncare pentru Întreaga familie, cu condiția ca Moromete s-o treacă și pe ea În calitate de proprietar al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În plin sezon agricol, secerișul și treieratul. O scenă memorabilă este cea din familia Boțoghină. Bărbatul, bolnav de tuberculoză, ca să ajungă la un sanatoriu, a fost nevoit să vândă lui Tudor Bălosu jumătate din lotul de pământ, primit la reforma agrară. Vatică era un copil de zece ani când tatăl său i-a pus secera În mână, dar acum, fiind ceva mai În vârstă, trebuie să facă treburi mari, cum poate face doar un bărbat matur. El trebuie ajutat de cineva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, articulată în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu un larg răsunet în gândirea românească, ce a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară din 1864, a unei restratificări sociale în sânul țărănimii: țărani fără pământ, țărani cu pământ insuficient ce-și închiriază munca altora, țărani cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în chip firesc din aceste studii, contribuind, în același timp la educația socială a maselor. ISR a funcționat ca un centru multivalent, având obiective de informare și documentare, de cercetare științifică și de dezbateri publice, fiind structurat în 13 secțiuni: agrară, financiară, comercială, industrială, juridică, administrativă, politică, igienă socială și demografie, culturală, teorie politică și socială, politică externă, sociologie, probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București.. Costea, Ș.; Larionescu, M.; Tănăsescu, F., 1996, Agricultura românească. O perspectivă istoric-sociologică, Editura Ararat, București. Dahrendorf, Ralf, 1996, Conflictul cultural modern, Editura Humanitas, București. Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura Socec, București. Drăghicescu, D., 1921, Evoluția ideilor liberale și un apel către tineretul liberal, Imprimeriile Independența, București. Filipescu, I., 1992, „Din contribuțiile lui H.H. Stahl la dezvoltarea sociologiei istoriei”, Sociologie Românească, III, nr. 5. Gusti, Dimitrie, 1938, „Starea de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politice și economice, precum și deturnări și „îmblânziri” (Creed, 1998) ale măsurilor, de multe ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003). Acest studiu de antropologie culturală poate fi asimilat în seria istorică a studiilor despre „problema agrară” în România, produse de gânditori precum Dobrogeanu-Gherea, Virgil Madgearu sau Henri Stahl. Cartea este relevantă pentru cei interesați de viața rurală din Romania, de agricultură sau de diferențele dintre pays légal (gândită și planificată la București) și pays réel (trăită
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile mai tradiționaliste, unele dintre ele (în special România, Albania, Polonia, Bulgaria și Ucraina) cu importante segmente agrare mențin, acest pattern. România nu face excepție. Conform EVS’99, ponderea celor care întâlnesc săptămânal prieteni este de 34%, 27% dintre români își întâlnesc săptămânal colegii, iar din asociații făceau parte 13%. Doar 2% își întâlneau săptămânal colegii de asociație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Estul ex-comunist și restul Europei, este puțin probabil ca pe viitor situația să se modifice substanțial în absența unor transformări profunde. Cei mai puțin educați și, totodată, cei mai săraci tind să dezvolte moduri de viață tradiționale, în bună măsură agrare, cu relații întreținute mai ales - dacă nu exclusiv - în interiorul grupurilor primare de apartenență. Capitalul social relațional tip bridging se dezvoltă mai ales la vârful ierarhiilor educaționale și de avere al societății. O pondere mică a acestei pături și predominanța capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]