5,707 matches
-
copii la o maturizare rapidă, brutală și ineficientă? Răspunzând acestor întrebări, David Elkind afirmă: Le supraestimăm posibilitățile. Călătorind peste tot și stând de vorbă cu profesorii, am aflat că pe terenurile de sport se vede mult mai multă ostilitate și agresivitate. Apar mult mai multe probleme legate de învățare. Se întâlnesc mult mai des copii depresivi. Toate acestea constituie simptomele stresului generat de probleme cărora copiii nu le pot face față169. Nu există cercetări care să constate o creștere a competențelor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
deliberat pe ei, ceea ce le va trezi resentimente nedorite); reiese că durata funcționării legii consecințelor naturale este decisivă pentru eficiența acestui tip de pedeapsă. Capitolul 15 Pedepse și recompense: comentarii pro și contra Așa cum mult timp s-a considerat că agresivitatea și comportamentul indezirabil reprezintă semne ale patologiei câmpului educativ școlar, care trebuie rezolvate într-un fel sau altul (pedepse și recompense pe de o parte, eliminarea când răul este prea mare), tot așa astăzi managementul clasei pare a deveni un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
viitor, traducere de Louis Rinaldo Ulrich, Editura Antet, București, 1997. 3. Slade I., în Karl R. Popper, Konrad Lorenz, Viitorul este deschis. O discuție la gura sobei, traducere de Anca Rădulescu, Editura Trei, București, 1997. 4. Șoitu L., Hăvârneanu C., Agresivitatea în școală, Institutul European, Iași, 2001. 5. Chazel Fr., Puterea, în R. Boudon (coord.), Tratat de sociologie, traducere de Delia Vasiliu și Anca Ene, Editura Humanitas, București, 1997. 6. Bauman Z., Libertatea, traducere de Ioan Lucian Munteanu, Editura Du Style
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1981. 38. Thurston J., Feldhusen J., Benning J., "A longitudinal study of delinquency and other aspects of children's behaviour", în International Journal of Criminology and Penology, nr. 341-51, 1 nov. 1973. 39. Eibl-Eibesfeldt Irenäus, Agresivitatea umană, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1995. 40. Dierenfield R., Classroom Disruption in English Comprehensive Schools, Macalester College Education Department, Minnesota, 1982. 41 ***, The Canter and Jones Models, www.humboldt.edu/~tha1/ canter.html 42. Churchward Budd
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: (selectiv) • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu • Comunicarea interpersonală, Gabriel Albu • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Dimensiunile educației contemporane, Elena
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de Louis Rinaldo Ulrich, Editura Antet, București, 1997, p. 98. 4 I. Slade, în Karl R. Popper, Konrad Lorenz, Viitorul este deschis. O discuție la gura sobei, traducere de Anca Rădulescu, Editura Trei, București, 1997. 5 L. Șoitu, C. Hăvârneanu, Agresivitatea în școală, Institutul European, Iași, 2001, p. 21. 6 Ibidem, p. 12. 7 Ibidem, p. 12. 8 H. Arendt, op. cit., p. 99. 9 Fr. Chazel, Puterea, în R. Boudon (coord.), Tratat de sociologie, traducere de Delia Vasiliu și Anca Ene
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Discipline, Macmillan, New York, Collier-Macmillan, Londra, 1981 119 J. Thurston, J. Feldhusen, J. Benning, "A longitudinal study of delinquency and other aspects of children's behaviour", în International Journal of Criminology and Penology, nr. 341-51, 1 nov. 1973. 120 Irenäus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană, traducere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1995, p. 108. 121 R.. Dierenfield, Classroom Disruption in English Comprehensive Schools, Macalester College Education Department, Minnesota, 1982. 122 K. P. Kasambira, op. cit., pp. 96-101. 123 Ibidem, p. 101. 124 Ibidem
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și viceversa. Imaginarul lingvistic al candidatului/contracandidatului este diferit, primul construindu-și un discurs ce vizează atât menținerea votanților primului mandat, cât și atragerea unor noi simpatizanți, cel de-al doilea recurând la discursuri de ofensivă, cu profunde accente de agresivitate, chiar violență în limbaj. El trebuie să șocheze, să marcheze puncte cu orice preț, să cucerească, să atragă simpatizanți pentru a-și constitui, practic, grupul de votanți. În ceea ce privește imaginarul lingvistic într-un discurs, problema este foarte complexă. Un exemplu elocvent
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
considerate cele mai feroce din literatura noastră. La el apare cuvântul atât de plastic țepenism, ce provine în mod evident de la substantivul țeapă și care se referă direct la tragerea în țeapă a viciilor românilor. Pamfletele argheziene sunt pline de agresivitate lingvistică, imaginarul său lingvistic întrecând limitele obișnuitului. Chiar Arghezi însuși mărturisea că ,,pamfletul se lucrează cu peria de sârmă, cu răzătoarea sau cu fierăstrăul bijutierului, iar uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau vizual. Informația este codificată și transmisă prin cuvânt. Audierea este nivelul maximei recepții, deoarece persoana nu numai că aude ceea ce i s-a spus, dar și gândește asupra acestui fapt. În comunicarea didactică, atât vorbirea persuasivă, cât și diminuarea agresivității verbale constituie condiții obligatoriu de respectat de către profesor. În dialogul elev-profesor sunt prezente și alte resorturi comunicative, În afara celui verbal. Comunicarea paraverbală folosește canalul auditiv și joacă un rol important În actul didactic. În cadrul ei informația este codificată și transmisă
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
poate să aibă o importanță mai mare decât cuvintele propriuzise. Felul cum sunt rostite cuvintele Încarcă emoțional ideile reflectate de acestea. Un prim mesaj nonverbal este transmis prin delimitarea unui spațiu personal pentru interacțiune. Nerespectarea acestuia poate induce reacții de agresivitate sau de evitarea din partea individului. Privirea poate, de asemenea, să exprime o gamă variată de emoții: dezaprobare, Încântare, dispreț, Întristare. În unele culturi, contactul vizual direct este apreciat și este de dorit pentru a exprima o atitudine deschisă, Însă În
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
fi făcut-o. Vă scriu, ca să intru direct în temă, în legătură cu câteva fraze ale dvs. dintr-o Scrisoare de la Olănești, (Vatra, nr. 11-12 /2004, pp. 24-25), în care pentru prima dată am fost șocată de violența tonului, de disprețul și agresivitatea unor termeni utilizați, de obicei, nu pentru apostrofarea, sau ridiculizarea, sau chiar umilirea, ci pentru nimicirea celui luat în vizor. Este vorba de dl. Alexandru Paleologu, despre care, printre alții și printre altele, iată ce scrieți: Nici măcar de o curățenie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. C.V. Tudor, liderul Partidului România Mare, anunțase represalii și interpelări parlamentare zgomotoase, ca bruiaj la discursul președintelui, dar ceea ce s-a întâmplat de fapt în Parlament a întrecut doza de agresivitate la care spectatorii din sală și telespectatorii s-ar fi așteptat. A depășit circul previzibil de tip peremist. Căci C.V. Tudor s-a întrecut pe sine în infracționalitatea sa grobiană și insolentă. Ce trebuie precizat de la început? Că președintele Băsescu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
achiziție întru totul postcomunistă). Furunculul poate fi politician, mafiot, patron al unui club de fotbal, dar și specialist într-ale culturii, tânăr, matur ori bătrân. Care este primul lucru ce se poate observa la omul-furuncul? O ură viscerală și o agresivitate lingvistică păstrând încă aparența politeții, dar ascunzând frustrări, ranchiune și complexe malformatoare. Uneori furunculul urăște pur și simplu femeile frumoase și deștepte, alteori urăște bărbații parțial înrudiți cu el, ca agresivitate și patos inflamatoriu. Nu există o regulă exactă pentru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
poate observa la omul-furuncul? O ură viscerală și o agresivitate lingvistică păstrând încă aparența politeții, dar ascunzând frustrări, ranchiune și complexe malformatoare. Uneori furunculul urăște pur și simplu femeile frumoase și deștepte, alteori urăște bărbații parțial înrudiți cu el, ca agresivitate și patos inflamatoriu. Nu există o regulă exactă pentru omul-furuncul. Dar logica lui este limpede: să atace, să muște, să spurce ofensator (chiar dacă vag-decent încă), să se facă vizibil și respectat prin cultura violenței, prin ura sa viscerală, de neînțeles
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Paris, 1998; Jean Franklin, Le discourse du pouvoir, UGE, Paris, 1975) prin care vrea să îi domine pe ceilalți, inclusiv într-o manieră agresiv-vulgară pe care, nu rareori, ambiționează să o instituționalizeze. Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate - și anume: agresivitatea prădătoare, competitivă, intermasculină (interfeminină) și defensivă -, omul manifestă mai cu seamă agresivitatea prădătoare (există, firește, și toate celelalte tipuri, dar aceasta este cea mai vizibilă). Analiștii au pun însă punctul pe i printr-o observație absolută: spre deosebire de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Franklin, Le discourse du pouvoir, UGE, Paris, 1975) prin care vrea să îi domine pe ceilalți, inclusiv într-o manieră agresiv-vulgară pe care, nu rareori, ambiționează să o instituționalizeze. Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate - și anume: agresivitatea prădătoare, competitivă, intermasculină (interfeminină) și defensivă -, omul manifestă mai cu seamă agresivitatea prădătoare (există, firește, și toate celelalte tipuri, dar aceasta este cea mai vizibilă). Analiștii au pun însă punctul pe i printr-o observație absolută: spre deosebire de animale, omul agresează
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
îi domine pe ceilalți, inclusiv într-o manieră agresiv-vulgară pe care, nu rareori, ambiționează să o instituționalizeze. Dacă animalele manifestă mai multe tipuri explicabile de agresivitate - și anume: agresivitatea prădătoare, competitivă, intermasculină (interfeminină) și defensivă -, omul manifestă mai cu seamă agresivitatea prădătoare (există, firește, și toate celelalte tipuri, dar aceasta este cea mai vizibilă). Analiștii au pun însă punctul pe i printr-o observație absolută: spre deosebire de animale, omul agresează folosindu-se și de cuvinte, putând prin intermediul acestora chiar să ucidă în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de senzația de mocirlă morală (chiar dacă, în videoclipul promovat de Paraziții, este incriminat pe bună dreptate regimul Iliescu din perioada 2000-2004, remarcat pentru caracterul său mafiotic la nivel național). Încercarea de a face un model din vulgaritatea naturală și din agresivitate dă greș: nu poate fi model comportamental acela care pornește de la o stare de delincvență lingvistică, oricât ar fi aceasta de asumată ca frondă și oricât de întemeiate ar fi motivele acestei fronde! Pe forumurile on-line despre manele și hip-hop
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
obligă la un minimalism gestual puternic. Singurele momente în care condensarea motrică își pierde din autenticitate sunt spre final, atunci când estetismul primează și se simte nevoia unei poetizări, unei coregrafieri gestuale. În rest, concentrarea corpurilor pe reacții spontane, care alternează agresivitatea cu entertainment-ul, funcționează foarte bine. „Apropierea prea aproape“, vampirizarea spațiului pot produce alienare. Și dependență. Și violență. Pot cenzura orice impuls și pot pune în pericol orice tentativă de eliberare. În spațiul imploziv pe care cabina îl propune, între pereții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
în când președintele României mai lansează câte un atac la adresa presei din România - ce-i drept, în calitatea sa de „simplu cetățean“. O face cu același aplomb și aceeași inventivitate lexicală care fac parte din atuurile sale, o face cu agresivitatea lui specifică, combinată cu șarm și viclenie, și mai ales o face folosind sintagme percutante, cu forța unei ștampile sau a unei dangale, instrumentul ce se înroșește în foc pentru a se însemna vitele. Cu alte cuvinte, președintele înfierează, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
metodele cele mai primitive (cazul lui Banting). Din cei patru, conchide pe bună dreptate autorul, doar Collip are meritul de a fi purificat extractul făcându-l utilizabil la om, Banting nefăcând altceva decât să-l administreze bolnavilor cu o grabă, agresivitate și curaj de¬a dreptul suspecte pentru uzanțele științifice și precauțiile introducerii unor realizări experimentale în terapeutică. Clădindu-și edificiul științific pe furt și minciună, destinul avea să-i răsplătească pe fiecare în felul său. Macleod va părăsi după câțiva
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bice și costume sadomaso care stă cuminte lângă cutia cu fotografii de familie și lângă colecția de cărți de bucate. Cool înseamnă nonconformism bine temperat, servit celor mai rebele categorii (adolescenții, cu precădereă pentru o mai bună supraveghere. Dezordinea, perversiunea, agresivitatea împachetate frumos produc încet, dar sigur conformismul familial fără familie, nonconformismul fără curaj, inocența fără inocență și alte forme mutante de pietrificare a umanității în apartamente de bloc. Pe de altă parte, prefer de o mie de ori nesiguranța burgheză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
să devină. Fără credibilitate, poliția nu are nici autoritate. Fără autoritate, nu funcționează cum trebuie. Ia gândiți-vă un pic la imaginea unui polițist generic. Vă vin în minte bancuri cu milițieni? Vă gândiți la calități precum lipsa de educație, agresivitatea și prostia? Vă gândiți la șpagă? La incompetență? Nu m-aș mira. Asta e de cele mai multe ori imaginea promovată și informal, de către cetățeanul obișnuit, dar și prin mass media. De ce oare? Într-un an, de Paște, am rămas încremenit urmărind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]