4,504 matches
-
mai eficiente și rapide măsuri pentru încetarea ostilităților și vărsărilor de sânge” (Anexa D). în cazul în care Poarta Otomană ar fi refuzat să accepte prevederile tratatului, (amiralii urmau să fie puși la curent cu eforturile ambasadorilor lor), comandanții flotelor aliate urmau să „folosească toate mijloacele [...] pentru obținerea unui armistițiu imediat” și să organizeze escadre care să împiedice sosirea în Grecia a oricăror întăriri ale turcilor sau egiptenilor. Folosirea forței urma să fie ultima soluției, în cazul în care otomanii ar
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
pierderi atât de grave și dureroase americanilor, încât publicul american să solicite negocieri. Progresele tehnologice și materiale americane și uriașa capacitate de producție a industriei americane a făcut acest obiectiv din ce în ce mai dificil de realizat. Până la sfârșitul anului 1942, forțele navale aliate au depășit cele mai multe dintre avantajele tehnologice ale navelor și avioanelor japoneze pe care acestea le-au avut la începutul războiului. În plus, până la jumătatea anului 1943, producția de masă a navelor și avioanelor actualizate și îmbunătățite a început să încline
Bătălia din Marea Filipinelor () [Corola-website/Science/325075_a_326404]
-
sfârșitul primei conflagrații mondiale, care a avut printre altele ca efect dezmembrarea Imperiului Otoman. Chestiunea Orientală a apărut odată ce puterea Imperiului Otoman a intrat în declin după 1683, când forțele sale au fost înfrânte în bătălia de la Viena de către forțele aliate austriece și polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski. Prin tratatul de la Karlowitz semnat în 1699, Imperiul Otoman a fost obligat să cedeze o serie de posesiuni europene, printre care și Ungaria. Expansiunea otomană spre vestul Europei a încetat, iar turcii au
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
Operațiunea Cartwheel pentru campaniile Solomons și Noua Guinee a fost lansat pe 30 iunie 1943, care a izolat și neutralizat Rabaul și a distrus o mare parte din flota și supremația aeriană japoneză. Acest lucru a deschis calea pentru forțele aliate să recâștige Filipine și a tăiat Japonia de resursele sale esențiale de materii prime din în Indiile de Est Olandeze. Campania Solomons a culminat în luptele de multe ori amare al Campaniei Bougainville, care a continuat până la sfârșitul războiului.
Campania din insulele Solomon () [Corola-website/Science/325296_a_326625]
-
aceleiași zile și a zilelor următoare a făcut obiectul unui proces desfășurat la tribunalul militar internațional de la Dachau în 1946. În cadrul planurilor prevăzute de Adolf Hitler pentru ceea ce avea să devină Ofensiva din Ardeni, efortul principal de rupere a liniilor aliate a fost încredințat Armatei a VI-a Panzere aflată sub comanda generalului Sepp Dietrich care trebuia să penetreze frontul aliat între Monschau și Losheimergraben pentru a trece Meuse înainte de a cuceri Anversul. Pe flancul stâng al acestui dispozitiv se afla
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
SS Leibstandarte Adolf Hitler, Peiper trebuind să se mulțumească cu drumurile proaste și inapte să suporte trecerea tancurilor sau altor blindate grele. Altfel, succesul operațiunii depindea de cucerirea rapidă a podurilor peste Meuse, ceea ce implica o înaintare rapidă peste dispozitivul aliat, eventual ocolind punctele de rezistență. Un alt element de care Peiper trebuia să țină cont era lipsa de resurse ale Reichului în ce privește carburantul, drastic reduse după ruperea alianței de către România. În cele din urmă, în acest context, fuseseră date ordine
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
După câteva ore, câțiva oameni, răniți sau șocați, s-au ridicat și, scăpând de privirile germanilor, au ajuns să se alăture liniilor lor care se găseau la Malmedy. În total, patruzeci și trei de supraviețuitori s-au refugiat în spatele liniilor aliate, unii după mai multe zile și cu ajutorul localnicilor. Toate relatările supraviețuitorilor, culese în orele imediat de după masacru, au fost asemănătoare și coerente, chiar dacă acești supraviețuitori nu au avut ocazia să se pună de acord. De la Malmedy, primele rapoarte au parvenit
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
al SHAEF, în timp ce zvonurile s-au propagat în scurt timp până la avanposturile americane. Vestea masacrului a provocat revolta soldaților și le-a înzecit hotărârea de a lupta. Răscrucea de la Baugnez a rămas într-un "no man's land" până la contraofensiva aliată. Aceasta a avut loc la 14 ianuarie 1945; atunci, americanii au reușit să scoată cadavrele înghețate și acoperite de zăpadă ale victimelor. Această operațiune a fost efectuată cu multă meticulozitate întrucât indiciile relevate de medici aveau să servească drept bază
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
protector, Filip de Alsacia, a izbucnit în 1180. Picardia și Île-de-France au fost devastate. Regele Filip refuza angrenarea într-o bătălie deschisă și căuta să transforme disputa într-un război de durată. Balduin al V-lea de Hainaut, la început aliat al cumnatului său, a intervenit în conflict în 1184 de partea regelui (care îi era și ginere), pentru a sprijini interesele fiicei sale.. Soția lui Filip de Alsacia, Elisabeta, a murit în 1183, iar regele Filip August a revendicat provincia
Filip I de Flandra () [Corola-website/Science/324543_a_325872]
-
sau de la Cape Colonna s-a desfășurat în 13 sau 14 iulie 982 în apropiere de Crotone, în Calabria între forțele împăratului Otto al II-lea și aliații săi longobarzi și cele ale lui Abu al-Qasim emir de Sicilia. Unele surse arată că musulmanii ar fi beneficiat de sprijinul bizantinilor, ca revansă a acestora pentru invadarea de către Otto a catepanatului de Italia (în speță, a Apuliei), însă acest
Bătălia de la Stilo () [Corola-website/Science/324617_a_325946]
-
bine la vioară. Al doilea, Boleslav, naturalist, a murit la Viena, fără urmași. În 1812, după anexarea Basarabiei, Tadeu Hâjdeu s-a dus în această provincie pentru a-și revendică pământurile străbunilor săi, căzute de secole în mâinile câtorva familii aliate. Deja în 1805 guvernul rus îl recunoscuse că descendent al prințului Moldovei, 'Ștefan Petriceicu'. După multe procese a reușit să recâștige două proprietăți în județul Hotin și s-a stabilit pentru totdeauna în Basarabia. După o tinerețe foarte agitată și
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
Campania. Guaimar a căutat în continuare să își stabilizeze succesiunea dinastică și l-a numit pe fiul său, Gisulf I drept co-principe din 943, iar acesta i-a succedat în 946. Succesiunea nu a fost contestată în interior, însă forțele aliate ale ducilor Ioan al III-lea de Neapole și Landulf al II-lea de Benevento au invadat Salerno. O alianță încheiată cu amalfitanii a salvat domnia lui Gisulf I. Ca și tatăl său, Gisulf a fost în general aliat al
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
și să predea orașul Chilia. În fața refuzului domnitorului moldovean, Mahomed a organizat o invazie de pedepsire, care avea însă să se încheie cu înfrângerea de la Vaslui a oastei otomane conduse de Hadâm Suleiman Pașa. Ștefan a căutat să câștige noi aliați, convis că sultanul va dori să răzbune înfrângerea pașei. Din acest motiv, voievodul a aceeptat să devină vasalul lui Matei Corvinul. Mahomed al II-lea a condus personal invazia din Moldova în 1476. După o victorie în care amble tabere
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
de Henric asupra Romei i-a permis să aleagă un papă propriu, pe antipapa Clement al III-lea, care l-a și încoronat pe regele german ca împărat. Odată încheiat acest episod, Henric s-a întors în Germania, lăsând pe seama aliaților săi italieni punerea în practică a deposedării Matildei de teritoriile sale. Însă încercările acestora s-au năruit după ce Matilda a obținut o victorie categorică asupra lor la Sorbara (lângă Modena) în data de 2 iulie 1084. Papa Grigore al VII
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
prizonierii de război pot părăsi lagărul german numai pentru a juca meciul; ei urmează să fie închiși din nou după meci. În ciuda faptului că arbitrii sunt foarte părtinitori, iar echipa germană cauzează în mod deliberat mai multe accidentări jucătorilor echipei aliate, se obține o remiză după un bun joc al lui Luis Fernandez (interpretat de Pelé), Carlos Rey (portretizat de Osvaldo Ardiles) și Arthur Hayes (interpretat de John Wark). Hatch joacă pe postul de portar și are intervenții excelente inclusiv apărarea
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
de frunză de arțar pe beretă pe tot parcursul filmului. Meciul a fost filmat pe Stadionul Hidegkuti Nándor din Budapesta (Ungaria). În film, Pelé interpretează un personaj din Trinidad-Tobago, el fiind originar din Brazilia. În timp ce Brazilia a aderat la cauza aliată și soldații săi au luptat împotriva germanilor pe frontul italian, operațiunile militare ale lor au început prea târziu (pe la mijlocul anului 1944) pentru ca prezența unui prizonier brazilian să fie credibilă la data meciului din film. Episodul "Escape From Victory" al serialului
Drumul spre victorie () [Corola-website/Science/324712_a_326041]
-
înăbușirea mișcării revoluționare elene, marile puteri își schimbaseră însă pozițiile politice, fiind favorabile formării unui stat autonom grec sub suzeranivate otomană, în conformitate cu prevederiel Tratatului de la Londra din 1827. Refuzul sultanului de acceptare a termenilor acestui tratat a dus la intervenția aliată europeană și la distrugerea flotei egipteano-otomane în timpul bătăliei de la Navarino. Acest ultim eveniment a facilitat Greciei obținerea independenței depline. A Treia Adunare Națională de la Trozen a proclamat în 1827 înființarea Statului Elen (Ἑλληνικὴ Πολιτεία) și l-a ales pe Ioannis
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
larg în urmărirea lui Hastings. Codrington și-a chemat din Malta toate navele. Lui i s-au alăturat și contingentele francez și rus. Ibrahim începuse în acel moment o campanie de anihilare a rebelilor greci din Peloponez, fiind convins că aliații europeni fuseseră cei care încălcaseră înțelegerea. Pe 20 octombrie 1827, vasele de război britanice, ruse și franceze au intrat în Golful Navarino atât ca să se adăpostească de furtună, cât și pentru a împiedica ieșirea în larg a flotei turco-egiptene. Un
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
dezintegrat, fiind înlocuită de forțele militare a nou formatului stat Armenia, compusă în general din unitățile de voluntari și milițiile armenești. În regiune au activat în 1918 forțele unor state efemere - Dictatura Centrocaspică și Republica Armeniei Montane, precum și o forță aliată numită „Dunsterforce”, compusă din militarii trupelor de elită de pe fronturile de vest și mesopotamian. Imperiul Otoman și Imperiul German au avut un conflict scurt la Batumi, odată cu sosirea corpului expediționar german, a cărui prim obiectiv era asigurarea securității câmpurilor petroliere
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
resurse materiale. După ce cuceriseră de la otomani fortăreața Kars în războiul din 1877-1878, rușii urmăreau apărarea tuturor câștigurilor teritoriale din regiune, în special a Karsului și portului Batumi. Ministrul de externe rus Serghei Sazonov a afirmat într-o întâlnire cu ambasadorii aliați că, după încheierea războiului, Imperiul Rus dorește să ocupe capitala otomană, Constantinopol, strâmtorile Bosfor și Dardanele, Marea Marmara, Tracia sudică și litoralului anatolian al Mării Negre dintre Bosfor, râul Sakarya și un punct care urma să fie determinat în viitor în
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
în masă ale soldaților odată cu izbucnirea Revoluției Ruse. În 1917, în momentul în care armata rusă a Caucazului s-a dezintegrat, existau în regiunea 110.000 - 120.000 de soldați de etnie armeană. Acestora li s-au adăugat alți soldați aliați, ajungându-se la efective de aproximativ 150.000 de soldați, care trebuiau să facă față trupelor otomane. Autoritățile imperiale ruse organizaseră încă din 1914 înrolarea armenilor în unități de voluntari. Cum numeroși armeni supuși țarului fuseseră deja mobilizați pe frontul
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
a devenit primul comandant-șef al armatei Armeniei. În regiune au mai activat și miliții kurde, care s-au plasat atât sub comanda otomană, cât și sub cea rusă. Lionel Dunsterville a fost numit în 1917 la comanda unei forțe aliate formate din 1.000 militari australieni, britanici, canadieni și neozeelandezi dotați cu mașini blindate. În iulie 1914 au avut loc negocieri între Comitetul Unității și Progresului (CUP) și liderii armeni în cadrul Congresului armean de la Erzurum. Concluzia oficială a Congresului a
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
frontului. În graba plecării, soldații ruși au părăsit echipamentele militare și armamentul pe poziții, de unde a fost preluat imediat de soldații armeni. Spre sfârșitul anului 1917 nu mai rămăsese pe frontul caucazian niciun militar rus. La începutul anului 1918, Puterile aliate, cazacii (în sud), georgienii, armenii și grecii pontici doreau cu toții să continue luptele împotriva otomanilor, mobilizându-și forțele în Caucaz, în ciuda oricărei înțelegeri între Rusia și Imperiul Otoman. Armenii, care preluaseră pozițiile de luptă părăsite de ruși au primit din partea
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
reale. Cu toate acestea, lideri militari au aflat că, din punct de vedere militar, bioterorism are unele limitări importante, fiind dificil să se angajeze o armă biologică într-un mod în care numai inamicul să fie afectat, nu și forțele aliate. O armă biologică este utilă pentru teroriști, în principal că o metodă de a crea panică în masă și la perturbarea unui stat sau țară. Cu toate acestea, tehnicieni precum Bill Joy au avertizat în legătură cu potențialul pe care ingineria genetică
Bioterorism () [Corola-website/Science/326322_a_327651]
-
aspect de demoni. Între timp, națiunile din Tatalia și Krewlod se încaieră la frontiera de vest, într-o tentativă de a-și mări teritoriile. Prima misiune a reginei Catherine este să organizeze un avanpost în regatul cucerit cerând ajutor trupelor aliate. Vrăjitorii () din Bracada și elfii din AvLee răspund chemării sale și împreună mărșăluiesc spre Steadwick, pe care îl recuceresc. Apoi, repede, trupele aliate avansează spre granița de vest, înăbușind răscoala. Curând după acestea, Lucifer Kreegan, un comandant al armatelor din
Heroes of Might and Magic III () [Corola-website/Science/322500_a_323829]