18,056 matches
-
nu mai putem identifica cu certitudine elementul care va fi selectat. Și aceasta din cauza alternativelor funcționale. În cadrul unui posibil acțional specificat, există, de regulă, maimulte elemente posibile care să satisfacă o anumită cerință funcțională. Robert K.Merton (1957) le denumește alternative sau substitute funcționale. În principiu, sistemul poate alege oricare dintre aceste alternative. Există un anumit grad de libertate, de indeterminare în alegerea elementului din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât schema funcțională merge „înapoi” pe firul determinării funcționale, de la elementul ales
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceasta din cauza alternativelor funcționale. În cadrul unui posibil acțional specificat, există, de regulă, maimulte elemente posibile care să satisfacă o anumită cerință funcțională. Robert K.Merton (1957) le denumește alternative sau substitute funcționale. În principiu, sistemul poate alege oricare dintre aceste alternative. Există un anumit grad de libertate, de indeterminare în alegerea elementului din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât schema funcțională merge „înapoi” pe firul determinării funcționale, de la elementul ales la cerința funcțională care l-a constituit, determinismul este riguros. Pornind însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care să satisfacă o anumită cerință funcțională. Robert K.Merton (1957) le denumește alternative sau substitute funcționale. În principiu, sistemul poate alege oricare dintre aceste alternative. Există un anumit grad de libertate, de indeterminare în alegerea elementului din repertoriul de alternative funcționale. Atât timp cât schema funcțională merge „înapoi” pe firul determinării funcționale, de la elementul ales la cerința funcțională care l-a constituit, determinismul este riguros. Pornind însă de la cerința funcțională spre elementele care vor fi alese, se poate prezice cu rigurozitate doar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezice cu rigurozitate doar clasa, repertoriul de soluții posibile, echivalente funcțional, dar nu și elementul concret care va fi ales. Figura 3.2. Predicție funcțională „Teoria balanței” a lui Fritz Heider (1958) ne oferă un exemplu de predictie exhaustivă a alternativelor funcționale. Ideea centrală a teoriei balanței este că în mulțimea de atitudini ale unei persoane trebuie să existe o concordanță. Lipsa de concordanță creează tensiune, disconfort psihologic. În aceste condiții, persoana se va orienta, cu necesitate, spre reinstaurarea echilibrului, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Oapreciază X. Dezechilibrul atitudinal poate avea o configurație de genul: P apreciază O; O apreciază X (îi place dansul); P nu apreciază X (nu îi place dansul). În acest caz simplu, se poate face un inventar complet al tuturor posibilităților (alternative funcțional) de reinstaurare a echilibrului atitudinal, și anume: 1. Schimbarea atitudinii față de X: P conclude că dansul nu este, până la urmă, o activitate chiar atât de neserioasă. 2. Schimbarea atitudinii față de O: P conclude că O, căruia îi place o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
larg de soluții alternative sau substituite funcțional evită capcana postulării inevitabilității, una dintre criticile aduse schemei funcționale clasice. Un element oarecare, deși îndeplinește o funcție necesară, nu este neapărat inevitabil. Este inevitabil să fie adoptat un element din repertoriul de alternative funcționale, dar care dintre ele va fi ales depinde de o mulțime de alți factori. Cerințe funcționale manifeste și latente. Am văzut că în schema funcțională este inclusă, ca una dintre presupozițiile fundamentale, afirmația că o cerință funcțională exercită în cadrul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lucru important. În fața unui fenomen de explicat, sociologul se mulțumea să identifice funcția pe care acesta o îndeplinește și care explică de ce respectivul fenomen a fost constituit, selectat și menținut. În măsura în care însă analiza sociologică și-a lărgit interesul spre investigarea alternativelor funcționale, problema a devenit vitală. Pentru o cerință funcțională există de cele mai multe ori mai multe soluții posibile alternative. Aceste soluții sunt echivalente funcțional, însă doar calitativ, în sensul că îndeplinesc aceeași funcție, dar nu și cantitativ. Alternativele funcționale satisfac în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interesul spre investigarea alternativelor funcționale, problema a devenit vitală. Pentru o cerință funcțională există de cele mai multe ori mai multe soluții posibile alternative. Aceste soluții sunt echivalente funcțional, însă doar calitativ, în sensul că îndeplinesc aceeași funcție, dar nu și cantitativ. Alternativele funcționale satisfac în grade diferite cerința funcțională în raport cu care ele sunt calitativ echivalente. Sociologia a început să fie pusă tot mai frecvent în fața necesității de a analiza mărimea contribuției funcționale a diferitelor elemente. Acestui aspect îi este dedicat capitolul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
început să fie pusă tot mai frecvent în fața necesității de a analiza mărimea contribuției funcționale a diferitelor elemente. Acestui aspect îi este dedicat capitolul de față. Multă vreme sociologia, lucru valabil și pentru celelalte științe sociale, a evitat ideea de alternativă. Filosofia istoriei a început să cocheteze, destul de timid de altfel, cu conceptul de alternativă istorică, definit ca un curs de evenimente care ar fi putut (sau ar putea) să se întâmple, dar nu s-au întâmplat (Zamfir, 1981). Cât timp
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale a diferitelor elemente. Acestui aspect îi este dedicat capitolul de față. Multă vreme sociologia, lucru valabil și pentru celelalte științe sociale, a evitat ideea de alternativă. Filosofia istoriei a început să cocheteze, destul de timid de altfel, cu conceptul de alternativă istorică, definit ca un curs de evenimente care ar fi putut (sau ar putea) să se întâmple, dar nu s-au întâmplat (Zamfir, 1981). Cât timp procesul social era predominant spontan, problema alternativelor se punea mai mult teoretic. Dezvoltarea spontană
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
destul de timid de altfel, cu conceptul de alternativă istorică, definit ca un curs de evenimente care ar fi putut (sau ar putea) să se întâmple, dar nu s-au întâmplat (Zamfir, 1981). Cât timp procesul social era predominant spontan, problema alternativelor se punea mai mult teoretic. Dezvoltarea spontană a societății nu se caracterizează prin examinarea, la nivelul colectivității, a alternativelor posibile în vederea alegerii uneia dintre ele. Soluțiile se impun oarecum de la sine, fie pentru că sunt singurele care au putut fi imaginate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau ar putea) să se întâmple, dar nu s-au întâmplat (Zamfir, 1981). Cât timp procesul social era predominant spontan, problema alternativelor se punea mai mult teoretic. Dezvoltarea spontană a societății nu se caracterizează prin examinarea, la nivelul colectivității, a alternativelor posibile în vederea alegerii uneia dintre ele. Soluțiile se impun oarecum de la sine, fie pentru că sunt singurele care au putut fi imaginate, fie pentru că reprezintă efectul unui șir de evenimente mai mult sau mai puțin întâmplătoare. Să luăm cazul „alegerii” creștinismului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și dezavantaje, în funcție de preferințele lor, fără a se indica un beneficiu total, calculat într-o unitate actuală. Asemenea analize de eficacitate pun o problemă cu totul specială. Sistemele sociale reale sunt adesea în situația de a alege între mai multe alternative. Ne putem întreba, cum procedează ele în asemenea situații? Fac ele, în vederea unei asemenea alegeri, un calcul de eficacitate, o însumare a beneficiilor funcționale totale? Herbert A. Simon (1957b), autorul unei celebre teorii a raționalității sociale, argumentează că nu acesta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De regulă, alegerea realizată de sistemele practice se face pe baza unei comparări nestructurate între diferitele avantaje și dezavantaje ale soluțiilor alternative, și nu a unui calcul sintetic de eficacitate. De cele mai multe ori, aș adăuga, comparația se face între o alternativă practică, în legătură cu care s-a acumulat deja destul de multă insatisfacție, și o alternativă nouă, care trebuie să probeze că, pe de o parte, este viabilă, iar pe de altă parte, este superioară în ceea ce privește o serie de consecințe funcționale considerate importante
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nestructurate între diferitele avantaje și dezavantaje ale soluțiilor alternative, și nu a unui calcul sintetic de eficacitate. De cele mai multe ori, aș adăuga, comparația se face între o alternativă practică, în legătură cu care s-a acumulat deja destul de multă insatisfacție, și o alternativă nouă, care trebuie să probeze că, pe de o parte, este viabilă, iar pe de altă parte, este superioară în ceea ce privește o serie de consecințe funcționale considerate importante. Este cazul comparării sistemului tradițional de asigurare a disciplinei în muncă, fundat nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de performanță: fluctuație, absenteism, concedii de boală, conflicte de muncă, numărul de desfaceri ale contractului de muncă, atitudine față de muncă, față de întreprindere etc. Compararea secvențială, nestructurată a diferitelor tipuri de performanță nu este totdeauna relevantă pentru a determina care dintre alternativele luate în considerare este mai bună, mai eficace din punct de vedere funcțional. Este evident că doar într-un număr limitat de situații o alternativă are performanțe superioare în toate privințele. Atunci când fiecare alternativă prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nestructurată a diferitelor tipuri de performanță nu este totdeauna relevantă pentru a determina care dintre alternativele luate în considerare este mai bună, mai eficace din punct de vedere funcțional. Este evident că doar într-un număr limitat de situații o alternativă are performanțe superioare în toate privințele. Atunci când fiecare alternativă prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, situație probabil mult mai curentă, este necesar un mecanism mai complex de evaluare, bazat pe însumarea tuturor tipurilor de consecințe funcționale. Strategiile politice, între care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relevantă pentru a determina care dintre alternativele luate în considerare este mai bună, mai eficace din punct de vedere funcțional. Este evident că doar într-un număr limitat de situații o alternativă are performanțe superioare în toate privințele. Atunci când fiecare alternativă prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, situație probabil mult mai curentă, este necesar un mecanism mai complex de evaluare, bazat pe însumarea tuturor tipurilor de consecințe funcționale. Strategiile politice, între care tot mai frecvent colectivitățile trebuie să aleagă în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care actorii reali nu o au. Dacă oamenii fac în mod curent estimări ale beneficiului funcțional global, procesele prin care ei realizează asemenea operații pot fi explicate, amplificate, corectate, într-un cuvânt educate. Această abordare este posibilă, desigur, doar atunci când alternativele care urmează a fi evaluate există efectiv în practică, oamenii putând avea experiența naturală a lor. Metoda devine impracticabilă atunci când este vorba de a estima alternative posibile, nepracticate. Există multe metode de a utiliza sistematic capacitățile naturale ale intuiției umane
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicate, amplificate, corectate, într-un cuvânt educate. Această abordare este posibilă, desigur, doar atunci când alternativele care urmează a fi evaluate există efectiv în practică, oamenii putând avea experiența naturală a lor. Metoda devine impracticabilă atunci când este vorba de a estima alternative posibile, nepracticate. Există multe metode de a utiliza sistematic capacitățile naturale ale intuiției umane. Una dintre cele mai cunoscute este metoda Delphi. Pentru exemplificare voi utiliza o analiză asupra calității vieții care folosește o asemenea metodologie pentru a reface complet
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot schimba structura, reorganizându-se după alte principii structurale. Sistemele sociale prezintă deci proprietatea de a avea structuri alternative. Această idee ne duce la necesitatea diferențierii a două straturi fundamentale ale analizei sociologice: sistemele sociale abstracte cu structurile lor potențiale alternative (matricea structurală) și sistemele sociale structurate. Sistemul social abstract (matricea structurală) se definește, pe de o parte, prin cerințele funcționale finale și câteva cerințe funcționale laterale care exprimă parametrii structurali mai stabili ai societății respective, în spațiul cărora se constituie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dimpotrivă, spre critica structurilor existente și explorarea structurilor alternative. Sociologia marxistă ilustrează o asemenea poziție diferențială. Ea nu consideră organizarea existentă a societății capitaliste drept singura sau cea mai bună posibil, ci, supunând-o unei critici de fond, explorează totodată alternativa socialistă de organizare socială. Distincția dintre sistemul abstract și structurile sale alternative deschide o perspectivă plină de consecințe pentru explicația sociologică. În principal, ea pune trei mari probleme. • Identificarea și evaluarea structurilor alternative. Dacă un sistem social are nu o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
productiv pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la maximizarea stării de satisfacție în viață, la creșterea calității vieții? Însăși ideea de eficiență, după cum s-a văzut, presupune evaluarea comparativă a alternativelor. Alternativele funcționale din modelul funcțional sunt, în fapt, structuri alternative. • Analiza elementelor sistemului trebuie să aibă loc în contexte structurale specifice. Un element nu este pur și simplu element al sistemului, ci element al unei structuri anumite pe care respectivul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la maximizarea stării de satisfacție în viață, la creșterea calității vieții? Însăși ideea de eficiență, după cum s-a văzut, presupune evaluarea comparativă a alternativelor. Alternativele funcționale din modelul funcțional sunt, în fapt, structuri alternative. • Analiza elementelor sistemului trebuie să aibă loc în contexte structurale specifice. Un element nu este pur și simplu element al sistemului, ci element al unei structuri anumite pe care respectivul sistem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specificate, execuție promptă, lipsa spiritului critic etc. O întreprindere organizată democratic are alte cerințe prioritare: responsabilitate, atitudine critică, participare la decizie, emiterea de sugestii, implicarea activă în rezolvarea problemelor generale. Același tip de comportament sau atitudine va avea pentru diferite alternative structurale semnificații funcționale diferite. Un comportament critic, inovator va fi disfuncțional și reprimat într-o structură ierarhic autoritară și, dimpotrivă, funcțional și stimulat într-una democratică. Presupunem o țară în curs de dezvoltare, aflată într-un punct de criză a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]