5,281 matches
-
-mă ușor spre el. — Ascultă, începu din nou, n-are rost, regret, dar noi nu dorim să te cunoaștem, îmi pare rău că trebuie să ți-o spun pe șleau, dar văd că nu înțelegi când ți se face o aluzie. Vreau să spun că n-are nici un rost. Foarte bine, ai cunoscut-o pe Mary cu mult timp în urmă, dar mult timp în urmă înseamnă mult timp în urmă. Acuma nu vrea să te mai cunoască, și eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mă gândesc, aproape tot ce se întâmplă pe lume e important pentru situația mea. Firește, lui Peregrine nu i-am spus nimic despre Hartley. Nici nu i-am pomenit vreodată despre ea, deși poate că mi-a scăpat cândva vreo aluzie despre „o primă iubire“. Am mai făcut câteva cumpărături, și am adus ingredientele necesare pentru cina noastră, în apartamentul lui din Hampstead. Mi-a trebuit mult până să-l conving că e stupid și imoral să mergem în restaurante scumpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmi făceau rău. Una dintre formele pe care le îmbrăcase răzvrătirea lui Gilbert și a lui Titus era sugestia pe care mi-o făceau permanent că ar trebui să întreprind ceva în privința lui Ben. Gilbert era cel care-mi făcea aluziile, dar Titus, cu siguranță, îl sprijinea tacit. Ce anume trebuia să fac, nu era clar, dar așteptau de la mine o inițiativă. Începuseră s-o mai rărească cu cântecele, să stea mai mult în bucătărie, complotând; și chiar în vălmășagul preocupărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
regelui, a corespondenței sale și a familiei, precum și a altor mărturii „de epocă”, m-a condus, dimpotrivă, la contrazicerea acestor ipoteze. Zvonuri despre diferite episoade erotice din viața regelui Carol I au existat dintotdeauna. Ele s-au întemeiat fie pe aluziile vreunui memorialist, fie pe bârfa din saloanele epocii, transmisă apoi din generație în generație, într-un mediu în care a spune despre cineva, fie el și rege, că are cine știe ce afaceri amoroase era oricum mai credibil decât a spune că
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
totul. Duminică, 18/30 noiembrie Vreme minunată. Înainte de amiază la ora 10 la capela episcopală, apoi lungă promenadă prin oraș. Orele 1½-4 audiențe. Orele 5-6 Whight, care merge în Anglia. Seara cu Elisabeta la teatru, o piesă de Caragiale cu aluzii politice, O scrisoare pierdută. Până la ora 11. Ploaie și furtună. Bismarck a ținut în Berlin un discurs parlamentar împotriva indemnizațiilor din Cameră; s-a exprimat foarte tăios contra sistemului constituțional și administrativ din Anglia. Luni, 1 decembrie/19 noiembrie Furtună
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o coroană murala din argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - turnul amintește de vechile construcții de apărare realizate încă din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân; - ancoră evocă faptul că așezarea este un port, iar fascia crenelata face aluzie la ctitoriile care s-au înfăptuit de-a lungul vremii în oraș și evocă, în special, linia de apărare română ridicată de Septimius Severus în zona; - caduceul, atribut al zeului Mercur, relevă contribuția așezării la dezvoltarea comerțului din secolul al
HOTĂRÂRE nr. 486 din 9 iunie 2000 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
b) să pună în pericol ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ... c) să defăimeze sau să atenteze la onoarea altei persoane; ... d) să se abată de la schimbul de idei, înlocuind argumentele întemeiate pe probe obiective, indiscutabile, cu referiri sau aluzii la temperamentul, caracterul, viața personală ale altui candidat, precum și la opțiunile sale profesionale, religioase și intelectuale. ... Articolul 5 În cazul utilizării unor materiale de arhivă audiovizuală: a) se face mențiunea "imagini de arhivă" și se precizează dată filmării sau a
DECIZIE nr. 45 din 14 aprilie 2000 privind duratele şi condiţiile de prezentare ale programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127888_a_129217]
-
pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ... b) să defăimeze sau să atenteze la onoarea altei persoane; ... c) să se abată de la schimbul de idei, înlocuind argumentele întemeiate pe probe obiective, indiscutabile, cu referiri sau aluzii la temperamentul, caracterul și viața personală ale altui candidat, precum și la opțiunile sale profesionale, religioase și intelectuale. Articolul 9 Emisiunile electorale vor oferi participanților în alegeri posibilitatea de a-și face cunoscute programele politice, opiniile și personalitatea candidaților. Articolul 10
DECIZIE nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130608_a_131937]
-
a acestora; aceleași obligații sunt valabile și pentru serviciile de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii. Articolul 15 Sunt interzise în cadrul emisiunilor destinate minorilor fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul trivial, limbajul vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor. Articolul 16 Sunt interzise în intervalul 6,00-22,00 anunțurile promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente care pot afecta minorii. Articolul 17 Este interzisă prezentarea în detaliu
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
hasdeean pe care vi le prezentăm în continuare. Criticând ceea ce considera o lipsă de activitate și de clarviziune la principele Carol I, Hasdeu scrie intenționat, în „Columna lui Traian” (nr.10, 2 aprilie 1870) Dormitor în loc de Domnitor și, ca și cum această aluzie nu ar fi fost suficientă, ea este amplificată de o așa- zisă erată dată în numărul următor al revistei, în care autorul se mira complice de cum a fost posibil să se producă o asemenea greșeală de tipar. În altă parte
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
datorim acelor ce se laudă fiecare în parte a fi ‹‹bun de-legat ››, ceea ce este foarte drept”. În aceeași notă, criticând pactizarea lui C.A. Rosetti, liderul liberalilor radicali („Roșii”, respectiv Somno-roșii la Hasdeu), cu conservatorii, inspiratul gazetar face aluzie la însușirile racului, pe care le consideră manifeste la Rosetti, al cărui nume îl prescurtează inversat R.A.C., constatând în același timp că „străvestirile, caracterele, limbagiurile d-lui sunt nenumărate (a se citi cameleonice - n.n.), măcar că ele se manifestează prin
Umor hasdeean by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83581_a_84906]
-
o împodobi cu voie bună. Au vorovit despre drum, misiune și au închegat ș i niscai va planuri pentru zilele ce vor veni. S au și tachinat, ca totdeauna, când bărbații sunt lipsiți o vreme de compania dom nițelor, cu aluzie și chiar cu referire directă, la oarecare suspine și oarece orăcăituri pruncești, ce se bănuiesc a fi prin diferite colțuri de țară de la Istru la Lwow, de la Bistrița la T ighina, Soroca și cine mai știe pe unde. Numai Petru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întregului, echilibrul părților care o alcătuiesc oferă colecției un caracter de operă în devenire. Eliminarea devine o componentă a politicii documentare. Alcătuirea unei colecții este o operă minuțioasă, lentă. Când vorbim în limbaj biblioteconomic despre „creșterea colecțiilor", nu se face aluzie la un proces de adăugare, ci la o operație permanentă de ajustare. Orice colecție care se mărește, obligatoriu va mai pierde din ea. 86. Cum trebuie făcută eliminarea documentelor? R: Înaintea organizării procesului eliminării documentelor din colecții, trebuie întocmit un
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lu‑ mea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor umane este forțat, împins până spre punctul final, pentru a descrie negrăitul. CaP. i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Images, II ème série 1907 II.4. Cloches à travers les feuilles (Clopote printre frunze) Asociată sonorităților rezonante și configurației de discurs ce suprapune evoluțiile independente ale unor multiple linii contrapunctice, opțiunea denominativă a acestei imagini sonore relevă prezența unei aluzii evidente la muzica de gamelan. Astfel, Cloches à travers les feuilles este una dintre numeroasele ofrande muzicale aduse de Debussy muzicii javaneze, a cărei descoperire i-a produs o adevărată revelație cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889. Acest
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
considerate peisajele marine ale lui Whistler sau pastelurile mai puțin cunoscute ale lui Degas, care se presupune că ar fi fost admirate de către Debussy. Privind din prisma celei de-a doua semnificații, numeroși comentatori consideră acest preludiu ca o posibilă aluzie la voalurile strălucitoare ale lui Loie Fuller, celebra dansatoare americană renumită la Paris în acele timpuri, înfățișată de altfel și într-una din schițele lui Toulouse-Lautrec. În acest sens, preludiul poate fi interpretat ca o replică sonoră a acelui spectacol
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celulele melodice ostinato) în scopul conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă prin secundă mare, ce evită cu ostentație secunda mică una dintre folosirile curente ale limbajului debussyist, factor determinant în obținerea efectului de bruiaj sonor, constituie o aluzie evidentă la concepția unei sonorități disonante, ce nu se dorește neutralizată într-un discurs amorf. Aceasta va stabili astfel o corespondență directă cu ideea de ariditate, ce se asociază în mod frecvent cu imaginea vântului de primăvară. Interesant de remarcat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sugerând o trăire profund interioară ce te îndeamnă să lași în urmă toate simțurile clar definite, pentru a te abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a momentului de relaxare sau de fuziune a simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material tematic al preludiului poartă aluzia „valsului melancolic” al lui Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inedită a unei ornamentații descendente, declamată la un nivel dinamic opus discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îndepărtate (si micșorat - cu scrierea enarmonică a cvintei și septimei, si minor, mi major și sol major cu treapta a IV-a urcată). În mod exclusiv, ipostaza stării directe a acordului de si major cu septimă mare dă curs unei aluzii fugitive la armonia de fa# major (declarată de armură), aspect evidențiat, de altfel, și prin plasarea strategică a terței fa# la# în prim-planul acordului respectiv. Prezența ultimelor două acorduri cu septimă în poziția răsturnării întâi, cu implicita disonanță a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de acordurile placate sau arpegiate ale măsurilor 4, 6 și 7 generează investirea acestui element de limbaj cu semnificații definitorii la nivelul concepției estetice. Astfel, asistăm la o reală corespondență cu imaginea vizuală a „oglindirii”, atribut esențial al mediului acvatic. Aluziile la apă, la valurile și ondulările acesteia le recunoaștem deopotrivă în ascensiunea amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a muzicii de gamelan), cu o vădită nuanță orientală (prezența secundei mărite și a intervalului său enarmonic), finalizată cu o prelungită staționare pe sunetul , par să evoce imobilitatea unor forme statuare ce se întrevăd la orizonturile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin uși și ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lu‑ mea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor umane este forțat, împins până spre punctul final, pentru a descrie negrăitul. CaP. i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii mitice prezente în text fac posibilă interpretarea dupa care La țigănci nu ar înfățișa doar o călătorie spirituală într-o zonă situată dincolo de realitatea cotidiană, ci și o „alegorie a morții”. Drumul îl duce pe protagonist de la viață la moarte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]