190,296 matches
-
turism, mai ales. Astfel, se pot antrena decizii ale amenajiștilor pentru diferite activități, însă întotdeauna prin cunoașterea și consultarea celor care îl poluează. Aceste noi dimensiuni ale geografiei am încercat să le aplic și analizei de față, pentru că numai așa analiza devine diagnostic și servește ca bază de plecare politicilor de amenajare și dezvoltare urbană.
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
beneficiază de serviciul de canalizare 11,45 milioane locuitori, reprezentând 52,8% din total. Dintre aceștia, 10,3 milioane locuitori sunt din mediul urban (90%) și 1,15 milioane locuitori din mediul rural (10%). (Sursă: PNAPM 2008) Situația apelor uzate Analiza statistică a situației principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2007, a relevat faptul că: 77,4% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
noastră nu este în conformitate cu prevederile directivelor europene din domeniu. Directivele UE privind calitatea apei destinate consumului uman și epurarea apelor uzate orășenești au fost transpuse integral în legislația românească și în prezent sunt în curs de implementare. În anul 2007, analiza globală a calității râurilor, pe o lungime de 26.374 km, pe baza activității de monitorizare în 778 de secțiuni a evidențiat următoarele: q 6.652 km (25,22 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, stare ecologică foarte
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
9,5 miliarde euro până în 2018 pentru dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în orașele cu peste 10.000 de locuitori, din care 5,7 miliarde pentru stațiile de epurare și 3,8 miliarde pentru rețele de canalizare. Analiza statistică la nivelul anilor 2006-2008 indică următoarele date privind alimentarea cu apă și canalizarea din România prezentate în tabelele i.1 și i.2. Obiective țintă la nivel județean Obiectivele planului național au fost defalcate la nivelul fiecărui județ. În
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
să revină unei suprafețe locuite de cel mult 10000 locuitori. 4 - În cazul rețelelor cu zone de presiune, se analizează varianta în care fiecare zonă funcționează independent în caz de incendiu; se vor adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numărul de incendii se calculează însă pentru toată localitatea. 5 - Pentru localități sub 5000 locuitori se va respecta și Reglementarea GP 106-04, Anexa IV2, aprobată de MTCT 15/02/2005 și publicată în M.O. 338bis din 21/04
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
din sistem. 2.1.2. Determinarea debitului uzat prin măsurători 2.1.2.1. Condiții existente la intrarea în Stația de epurare Tg. Mureș 2.1.2.1.1. Stabilirea debitelor la intrarea în Stația de epurare (2002Ă În baza analizei statistice a debitelor măsurate la intrarea în Stația de epurare pe tot parcursul anului 2002 au rezultat următoarele: 2.1.2.1.2. Debite pluviale a. Determinarea debitelor pluviale aferente S.E. Tg. Mureș Conform datelor de la Centrul de Meteorologie, cantitatea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
este alimentată “constant” de pierderile din rețeaua de alimentare cu apă (pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
350¸400 l/s debit de infiltrație. Dacă luăm în considerare valoarea minimă a graficului din luna iulie 335 l/s, și dacă comparăm cu nivelul precipitațiilor atunci tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de canalizare corelând debitele de alimentare cu apă cu cele de canalizare B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor de alimentare cu apă asupra rețelei de canalizare, comparând debitele refulate din Stația de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului acvifer și de adâncimea de pozare a conductelor față de nivelul maxim al acestuia; - determinarea debitelor de infiltrații prin analiză statistică (ex. Tg. Mureș). Debitele de apă din surse de suprafață (cursuri de apă, lacuri etcă care se preiau prin rețelele, construcțiile și instalațiile aferente unui centru populat sau unei unități economice, se determină pe bază de studii hidrologice, debitele
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
categoria de calitate sanitară, debitele și nivelurile maximeă. Ca regulă generală, sistemul adoptat va rezulta dintr-un studiu comparativ, pe baza unei examinări amănunțite a situației locale, având în vedere și avantajele și dezavantajele pe care le prezintă sistemele supuse analizei. 4.2.1. Sistemul unitar are următoarele caracteristici: - necesită o singură rețea, rezolvând de la început colectarea și evacuarea tuturor categoriilor de apă și aceasta la un cost mai mic față de sistemul separativ, în cazul în care, de la început, este necesar
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
potențial cuceritor, indiferent dacă are 30 de ani sau 60 de ani. Presiunea instinctului îl face să uite de vârstă. Mai mult, ajunge să ignore pentru moment posibila atingere la exigențele situației sociale sau ale prestanței profesionale. Tot efortul de analiză la rece, cu raționamentul ce îl obligă la un comportament decent și onest, este „subminat” de secunda în care „se aruncă în val”. Acum devin eu oarecum curios: cum va „rezolva” H.P.L. momentul „delicat” al revederii celor doi, de data
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cărei lectură mă adâncesc din nou, cu toată zgâlțâiala ostilă a trenului. Domnul R. „combină” în continuare pe tema „idilei” sale cu Teodora. („Dar nu este o simplă idilă!” - avertizează P.H.L.). Selectează gesturi și cuvinte „semnificative”. Se lansează uneori în analize, cu voce tare, în prezența ei. Ea zâmbește cu înțelegere, știe că el are nevoie de auditoriu (altă meteahnă legată de profesie!), dar chiar este interesată de felul cum se răsfrânge în mintea lui ceea ce trăiesc împreună, ca într-un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
apoi le-a înlocuit cu punct și virgulă (acestea cer completări, variante), în fine, s-a oprit la trei puncte de suspensie, situație în care se lasă tot greul pe tăcerea ce urmează cuvintelor. Nemulțumit, s-a lansat într-o analiză așa-zis „stilistică” ce ar trebui să-i ofere răspuns la incertitudini și - de ce nu? - revelații liniștitoare. După Domnul R., „nu știu” ascunde un știu, nemărturisit tocmai pentru a masca impulsul de nestăpânit ce o determină să se confeseze. „Afirmarea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cele mai mari Agenții Spațiale ale Terei a trimis un robot care a aselenizat pe Marte. Și primele date transmise pe Tera confirmă ce spui: robotul deja a transmis fotografii și s-a apucat de săpat în sol și la analize, pentru a descoperi eventuale elemente care ar fi putut să susțină eventual cândva viața. Robotul minune a fost lansat în 2011, ora Terei, și a ajuns pe Marte după ce a parcurs 570 de 36 milioane de Km. Robotul va rămâne
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
supermarket, în fața lui, la ATM, la benzinărie, în Inbox, online, oriunde. Ar putea fi el. În fiecare dimineață, David își ia vitaminele. Conștiincios, își ia vitaminele. Una, două, trei, patru pastile. Gata. Noaptea transpiră abundent. Pierd minerale. Da, pierde minerale. Analizele o confirmă, medicul la fel. Nu vă mai stresați! Dar el se stresează. Zi și noapte și noapte și zi și iar zi... O să apară, la un moment dat. David știe că o să apară. Toate se vor schimba. Transpirația nocturnă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
bună idee. Să plece de-aici. Să schimbe peisajul. — Poate îmbătrânești. Ada. Ada ironică, agresivă sub scutul glumei inocente, acu zatoare în spatele zâmbetului rece. Poartă ochelari cu rame subțiri, de plastic. — Poftim. E pentru anxietate. A cincea pastilă. Din nou analize. Intermitente dureri de stomac. Să nu faci ulcer, măi! Păi să nu facă. Brusc, gâtul trosnește dureros. Parcă ar fi... nu, nu e el, niciodată nu e el. — Ce s-a întâmplat? — Nimic. Torticolis. — Ah, boală de șefi... — Aham. Înapoi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
extracurriculare. Principalele competențe specifice urmărite sunt: - identificarea legăturilor între elemente, fenomene și procese observabile; - explicarea diversității naturale, umane și culturale la nivelul județean și național, realizând corelații cu informațiile dobândite la alte discipline școlare; - utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiză, interpretare) a realității oferite de geografia locală; - formarea unor atitudini pozitive prin dezvoltarea interesului pentru învățare, a unor atitudini de apartenență, atașament și apreciere socială activă precum și dezvoltarea comportamentului de protejare a mediului înconjurător. Toate demersurile metodice trebuie să ducă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie sa ținem cont de faptul că de-a lungul timpului autoritățile au folosit termeni diferiți pentru membri acestui grup etnic (ruși, lipoveni
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
momentul în care vom beneficia de cifrele definitive pe localități (pentru anul 2011 sunt folosite informații din alte surse decât INS), însă de pe acum se întrevede influența perturbatoare a factorilor amintiți mai sus. Evoluția numerică a populației din localitățile supuse analizei a fost, în general, oscilantă în timp, în funcție de realitățile politicoeconomice, de măsurile pronataliste și antinataliste sau indiferente din anumite perioade istorice, la care se adaugă comportamentul demografic specific reprezentanților acestei comunități. Din analiza datelor surprinse la recensăminte se constată că
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Evoluția numerică a populației din localitățile supuse analizei a fost, în general, oscilantă în timp, în funcție de realitățile politicoeconomice, de măsurile pronataliste și antinataliste sau indiferente din anumite perioade istorice, la care se adaugă comportamentul demografic specific reprezentanților acestei comunități. Din analiza datelor surprinse la recensăminte se constată că, în general, populația totală înregistrează o evoluție ascendentă, firească, pe când la populația staroveră apar mai ales în perioada 1930-1992 și valori contradictorii care nu pot fi explicate logic și științific, fiind o consecință
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la recensământul din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni la ultimele recensăminte, observăm creșteri demografice semnificative în Municipiul Iași și în comuna Focuri, ambele cu peste 95%, urmate de Tg.Frumos cu 42%, situație pentru care Filip Ipatiov folosește sintagma” disimulare etnică”, explicând astfel
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
comuna Focuri, ambele cu peste 95%, urmate de Tg.Frumos cu 42%, situație pentru care Filip Ipatiov folosește sintagma” disimulare etnică”, explicând astfel că în anul 1992 comunitățile starovere aveau mai mulți membri decât apăreau în statisticile recensământului. Din aceeași analiză rezultă și o scădere a numărului de etnici ruși-lipoveni la Brătești, însă aceasta se încadrează în limite acceptabile, fiind în strânsă legătură cu legitățile demografice. 2.2. Componentele geodemografice și evoluția lor La nivel de localitate evidența numărului născuților și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
atât din punct de vedere demografic cât și din punct de vedere economic. Această structură este influențată de evoluția natalității și mortalității, de factori sociali, istorici, socio-economici (asistență sanitară, educație, migrația populației) și de politica demografică Ăpronatalistă sau antinatalistă). Pentru analiza structurii populației pe grupe de vârstă se vor utiliza trei categorii, cu praguri de vârstă acceptate statistic : - grupa de populație tânără: 0-14 ani; - grupa de populație adultă: 15- 59 ani; - grupa de populație vârstnică: 60 ani și peste. Sora V
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fi explicat, în primul rând, prin fenomenul migrațional, cunoscut fiind faptul că în condițiile crizei economice din ultimii ani populația feminină are șanse mai mari să găsească un loc de muncă în țările occidentale, activând îndeosebi în sectorul domestic. Din analiza celor două tabele care prezintă structura populației pe sexe în 2002 și 2011 nu se observă fluctuații procentuale importante. Se remarcă totuși localitățile Lespezi cu o creștere a populației feminine cu 3,65 procente și Todirești cu o scădere de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
general, indicatorul “populație salariată” reflectă nivelul de dezvoltare socială și culturală a unei comunități. În județul Iași, în anul 2008, populația salariată deținea 56,1% din totalul populației active, situându-se sub nivelul național, mai ales în mediul rural. Din analiza datelor înscrise în tabelul de mai sus reiese că, dintre comunitățile ruso-lipovenești se detașează clar cea din orașul Iași cu 76,39% populație salariată, fiind urmată de satul Lespezi cu o pondere la acest indicator de 40,48%. Un număr
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]