5,509 matches
-
de L. A. Boileau (1812-1896) ?i a c?rui structur? metalic? ordoneaz? un spa?iu riguros func?ional, dar vibr�nd de o ornamenta?ie academic?, care se asorteaz? cu aceast? nou? form? de comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
plastice, arte aplicate ?i arhitectur? susceptibil de a-i formă pe cei care vor construi habitatul modernist. Este cazul Bauhaus, deschis �n 1919 la Weimar, sub direc?ia lui W. Gropius, �n fosta ?coal? de Arte decorative pe care o animase H. Van der Velde p�n? �n 1914. �n URSS, arhitec?i ra?ionali?ți, care proiecteaz? case colective ?i fuziuni de arte, instituie, �n 1920, la Moscova, acele VHUTEMAS (Ateliere superioare de art? ?i de tehnic?), �n care se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Corbusier). Este un imobil dotat cu servicii �n comun pentru aproximativ 1�400 de persoane, at�ț �n interior, c�ț ?i pe acoperi?ul-teras? amenajat la 55�m deasupra solului. Din punct de vedere plastic, aceast? construc?ie monumental?, animat? de policromia logii-lor ?i de urmele sc�ndurilor cofrajului, l?sate brute pe beton, are un caracter frust original care inaugureaz? o estetic? nou?, �n opozi?ie cu purismul anilor �20. Aceast? concep?ie estetic? era deja vizibil? �n �c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
voca?ie ini?ial? era de a aduna adep?îi Mi? c?rîi moderne, devin, dup? 1945, un forum �n care se opun cu vigoare, �nc? de la congresul de la Aix-en-Provence (1953), clanul fondatorilor ?i componentele noii genera?îi. Aceasta este animat? de G. Candilis, grec n?scut la Baku �n 1913, de olandezii J.B. Bakema (1914) ?i A. Vaneyck (1918), ca ?i de copilul britanic Smithson (1923 ?i 1928), care constituie un grup � Team Ten � pentru a preg?ți al X
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fizice, socioculturale, lingvistice și psihologice existente între copii/ elevi, misiunea școlii fiind aceea de a le oferi tuturor posibilitatea de a învăța în funcție de ritmul, capacitățile și nevoile proprii și de a se exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate. Ideea care animă acest tip de școală este aceea că finalitatea fundamentală a sistemului național de învățământ constă în a forma cetățeni care sunt membri ai aceleiași matrice sociale și care împărtășesc valori comune. Prin urmare, școala reprezintă numai un segment al sistemului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în învățarea prin cooperare se respectă spiritul egalitarist, antiierarhic și antiautoritar, precum și cel al toleranței față de opiniile celorlalți și al evitării etichetării. Profesorul se integrează în activitatea colaborativă a elevilor, putând fi unul din membri sau oferindu-și ajutorul ori animând și stimulând activitatea, iar evaluarea este un exercițiu democratic al puterii într-o muncă în comun a educatorilor cu elevii. Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învățare, cât și pentru evaluare sunt următoarele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stimulează participarea activă și crează posibilitatea contagiunii ideilor; - dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate; - dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă. Limitele brainstorming-ului: - nu suplinește cercetarea de durată, clasică; - depinde de calitățile moderatorului de a anima și dirija discuția pe făgașul dorit; - oferă doar soluții posibile nu și realizarea efectivă; - uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanți. Brainstorming-ul se desfășoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de persoane, de preferință eterogen
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
copiii surzi, complicarea jocului, introducerea unei variante; - încheierea jocului. În cursul desfășurării unui joc didactic, educatoarea poate trece de la forma directă de conducere a lui la cea indirectă. Astfel, la începutul jocului De-a magazinul se interpretează rolul de vânzător, animând copiii surzi prin dialogul pe care îl susține. După ce jocul a fost însușit de către aceștia, ea poate încredința rolul de vânzător unui copil mai activ, mai vioi. Totuși, chiar dacă educatoarea nu participă direct la joc, sarcinile care-i revin sunt
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din viața obișnuită, fiind mărturii prețioase pentru o mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
activității intelectuale. Mircea Eliade abordează cu optimism acest fenomen, menținându-și credința în viitoarea apariție a omului nou în care se vor transpune și intelectualii provinciei, și care se va elibera de dorința de parvenire și carieră, și va fi animat, în schimb, de dorința de "jertfă anonimă" și "eroism nerăsplătit". Pentru Smântânescu, soluția pare mult mai pragmatică și constă în canalizarea energiilor locale sub pavăza străjeriei, în scopul ridicării spirituale a populației prin conferințe și alte manifestări culturale 56. Poetul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elevi vor susține conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de spectacol unde aveau loc reprezentații de teatru animate de profesorul germanist Virgil Tempeanu. Într-un astfel de decor artistic se vor forma viitorii actori Birlic și Jules Cazaban. În acești ani liceul se va bucura și de vizite ale unor personalități de seamă. În 1930, la sărbătorirea a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constituie semn al maturizării culturale, din contră, discrepanța dintre capitală și periferii denotă tocmai progresul cultural extrem de incipient la nivelul întregii țări, iar centralizarea excesivă face drumul spre modernizare mult mai anevoios. Localismul creator a pus în valoare cultura periferică animată de intelectualitatea provincială urbană. Pentru nordul Moldovei, raportarea continuă a acestei intelectualități la Eminescu și Iorga, pe care zona îi revendica mai mult poate decât se conectau ei înșiși la locurile natale, denotă deznădejdea unui colț de lume prolific, dar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pătrundere a spațiului străzii În cel locuibil, oferind din interior către exterior puncte de „belvedere―, un efect de mărire a spațiului interior și, invers, din exterior, reprezintă modalități, diferite față de balcoane (care erau deja considerate un cvasi ornament), de a anima și de a ondula o fațadă. Prin intermediul acestor elemente peisajul urban devine un element valorizat În spațiul locuinței. (Eleb / Debarre 1995: 253) În arhitectura modernă interbelică bucureșteană, acest element este transpus În liniile și unghiurile drepte carcateristice limbajului modern, un
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om, în simbolism pitagoreic, cînd mînca bob. Ierburile, de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
duhului ; e radiația lui. în concepția lui Methodios, trupul feciorelnic ține deja de o corporalitate spirituală, lasă deja să transpară principiul spiritual al trupului. în secolul al XIII-lea, Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de sus. Dacă împărăția cerurilor s-a apropiat este pentru ca lumea să treacă peste puțină vreme spre varianta ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cele două. Deosebirea lor radicală nu revine totuși la o iremediabilă separare, la un paralelism de nedepășit. Potrivit doctrinei creștine a imaginii, chipul christic se oglindește în mod indelebil în străfundul ființei umane. Prin această rădăcină transcendentă a ființei sale, animată de inspirație și de travaliu spiritual, omul poate participa la perspectiva divină asupra realului. Condiția necesară pentru participare este inversarea perspectivei umane, așadar o inversare a inversării ei curente. Autori mistici răsăriteni și apuseni vorbesc despre necesitatea de a coborî
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fapt divizată între moderați și radicali. Cei dintâi erau prezbiterieni, puritani atașați de ideea unei biserici naționale după model anglican, având respect pentru instituțiile anglo-saxone și pentru Prayer Book, deși erau adversari ai episcopatului; ceilalți erau puritani independenți și sectariști, animați de un spirit mistic, revoluționar și egalitarist. Dacă parlamentul era format în majoritate din prezbiterieni, "armata era formată în majoritate din independenți și sectari, oameni pasionați, inspirați, fiecare fiind un predicator și un profet, toți democrați care [...] nu mai respectau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
să negocieze și el cu regele. Regele nu avea încrede în nici una din părți și îi ducea cu vorba, negociind la rândul lui cu Scoțienii. Între timp a luat naștere un curent radical în cadrul armatei, cunoscut ca Nivelatorii (Levellers) și animat de pamfletarul John Lilburne care propaga o doctrină republicană, de neînțeles pentru Cromwell. Aceasta ar fi putut duce la rezultate bune pentru rege, dar Carol a evadat și a fugit la Scoțieni care îl susțineau acum în baza unei înțelegeri
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Două mari teorii politice au încercat să justifice în plan teoretic evenimentele din această perioadă tulbure. E vorba de teoriile lui Thomas Hobbes și John Locke. Primul a manifestat un sentiment de oroare față de evenimentele de la 1640, sentiment ce a animat filosofia sa politică și a stabilit obiectivul ei principal, acela de a căuta condițiile susceptibile de a permite individului să fie apărat de violență. Al doilea a văzut în evenimentele de la 1688 triumful libertății și al rațiunii, punând prin scrierile
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a stabilit obiectivul ei principal, acela de a căuta condițiile susceptibile de a permite individului să fie apărat de violență. Al doilea a văzut în evenimentele de la 1688 triumful libertății și al rațiunii, punând prin scrierile sale bazele filosofiei liberale animate de spiritul constituționalismului, al pluralismului, al toleranței și al drepturilor fundamentale. 1.2.).Patriarhalismul contra Hobbes S-a spus că ideologiile politice moderne au apărut ca forme de reacție față de schimbarea socială provocată de Revoluția Franceză. Nu intenționăm să răstălmăcim
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a realizat prin intermediul monarhiei, iar democrațiile nu sunt forme originale, ci modalități de corectare a tiraniei care, așa cum rezultă din exemplul Romei, au condus toate la tiranii și mai mari. Ideea democratică este ilegitimă și e susținută întotdeauna de cei animați de un spirit de nesupunere și de divizare. În ceea ce privește ipoteza unui pact între rege și popor (idee susținută de partida parlamentară), acesta este o ficțiune despre care nu se poate găsi nici o dovadă în istoria biblică. Filmer se folosește de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a fost un susținător al monarhiei absolute. În 1640 a trebuit să se exileze în Franța, din cauză că susținuse monarhia absolută în timpul războiului civil. El a fost probabil influențat și de scrierile lui Filmer 47, dar filosofia lui politică a fost animată de un spirit nou, aflat în opoziție cu patriarhalismul. Hobbes a recurs la teoria dreptului natural, care fusese reformată pe continent în scrierile lui Hugo Grotius. Față de vechea doctrină medievală, teoria modernă și protestantă a lui Grotius se baza pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
deține puterea executivă a legii naturale"105. Așa cum a remarcat Pierre Manent, "Locke începe [totuși] ca Hobbes: prima necesitate este autoconservarea"106. Acest concept nu mai trimite la ostilitatea celorlalți, ci la nevoia de a asigura condițiile de subzistență. Ceea ce animă comportamentul omului natural este foamea și nevoia de a o satisface. În starea naturală, satisfacerea acestei nevoi se realizează printr-un efort minim, cum ar fi gestul culegătorului de fructe, sau printr-un efort mai consistent, cum ar fi cultivarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dintre toți indivizii ce îl compun. Această forță i-a fost transferată în măsura în care doar el devine singurul executor al legii naturale. Corpul politic are capacitatea de a utiliza forța comunității pentru a acționa ca un întreg în vederea unui scop, fiind animat de o voință unică. Dacă o comunitate se constituie într-un corp unic și poate acționa ca unul singur, atunci acesta trebuie să fie animat în egală măsură de o voință unică: Atunci când un anumit număr de oameni au alcătuit
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]