4,162 matches
-
de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară cu statutul de ,,pseudoștiință burgheză și reacționară” a sociologiei În România Între 1948 și 1965 (cf. Gheorghiță Geană). În postcomunism, În schimb, antropologia este proclamată (ca În Ungaria, cf. László Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea identității naționale (vezi și Janusz
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etnografia este asociată de cele mai multe ori (după model sovietic) cu studiul ,,culturii materiale” (vezi Serghei Sokolovski, Rusia, J. Mucha, Polonia, Alexandra Bitušíková, Slovacia). După 1989, numeroase departamente sau facultăți de ,,etnografie” sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R. Muršič, Slovenia), fie dintr-o filiație sociologică și coabitare cu bioantropologia (cf. G. Geană, România). Procesul de ,,denativizare” a antropologiei din Europa Central-Răsăriteană (G. Geană) este Încă la Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau Holy (cf. J. Kandert). În sfârșit, tipul de abordare at home pare să omită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Geană) este Încă la Începuturile sale, dacă exceptăm fieldwork-ul lui Bronislaw Malinowski din Insulele Trobriand sau cariera de africanist a lui Ladislau Holy (cf. J. Kandert). În sfârșit, tipul de abordare at home pare să omită unele metode definitorii pentru antropologia clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească de antropologie fizică Întemeiată de profesorul Francisc Rainer și perpetuată În institutul bucureștean creat de acesta În 1940. V. Godina compară ,,tradiția românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească de antropologie fizică Întemeiată de profesorul Francisc Rainer și perpetuată În institutul bucureștean creat de acesta În 1940. V. Godina compară ,,tradiția românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce G. Geană amintește ,,cadrul instituțional” și ,,adăpostul” pe care bioantropologia le-a oferit (din 1964) celui dinâi departament național de antropologie socioculturală. Instituții de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această privință este Școala românească de antropologie fizică Întemeiată de profesorul Francisc Rainer și perpetuată În institutul bucureștean creat de acesta În 1940. V. Godina compară ,,tradiția românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce G. Geană amintește ,,cadrul instituțional” și ,,adăpostul” pe care bioantropologia le-a oferit (din 1964) celui dinâi departament național de antropologie socioculturală. Instituții de antropologie fizică sunt semnalate și În alte țări din regiune
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce G. Geană amintește ,,cadrul instituțional” și ,,adăpostul” pe care bioantropologia le-a oferit (din 1964) celui dinâi departament național de antropologie socioculturală. Instituții de antropologie fizică sunt semnalate și În alte țări din regiune, ca Slovenia (institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce G. Geană amintește ,,cadrul instituțional” și ,,adăpostul” pe care bioantropologia le-a oferit (din 1964) celui dinâi departament național de antropologie socioculturală. Instituții de antropologie fizică sunt semnalate și În alte țări din regiune, ca Slovenia (institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau folclor ori arheologie au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din Ljubljana În 1965 și la Universitatea din București În 1972) (cf. R. Muršič și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din Ljubljana În 1965 și la Universitatea din București În 1972) (cf. R. Muršič și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi instituții, departamente, cursuri universitare și publicații de specialitate. La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi instituții, departamente, cursuri universitare și publicații de specialitate. La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra antropologiei. Apar noi instituții, departamente, cursuri universitare și publicații de specialitate. La Poznań și Varșovia, catedrele universitare se numesc acum ,,de etnologie și antropologie culturală” (cf. J. Mucha), iar la Universitatea din Miskolc a luat ființă un program de ,,antropologie culturală și vizuală” (cf. L. Kürti). Universitatea din Plovdiv dezvoltă programele ,,Etnologia urbană” și ,,Etnologia montană” (cf. M. Elchinova), În vreme ce Universitatea din Praga găzduiește (1992) Conferința Asociației Europene a Antropologilor Sociali (cf. P. Skalník). În Bulgaria, se editează revista Studies
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-și reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf. P. Skalník). Cu toate acestea (spre a reveni la tema centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i poate cunoaște mai bine pe sloveni decât ei Înșiși” (cf. R. Muršič). Această stare de lucruri menține, Între altele, o dependență a disciplinei de resursele materiale occidentale acordate de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precum Open Society Fundation sau Centre Français de Recherche en Sciences Sociales (Praga) (cf. P. Skalník). O materializare a unor asemenea finanțări este și intensificarea contactelor dintre etnoantropologii centralși est-europeni și colegii lor occidentali, cu prilejul unor conferințe europene de antropologie (Praga, 1992, Varșovia 2000), sau În cadrul Central European University (cf. L. Kürti), ca și munca de teren desfășurată de studenți din Wroclaw În țările Învecinate sau chiar În Africa (cf. J. Mucha). Având relevanță teoretică pentru diferențele dintre ,,antropologie” În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de antropologie (Praga, 1992, Varșovia 2000), sau În cadrul Central European University (cf. L. Kürti), ca și munca de teren desfășurată de studenți din Wroclaw În țările Învecinate sau chiar În Africa (cf. J. Mucha). Având relevanță teoretică pentru diferențele dintre ,,antropologie” În sens occidental și ,,etnologia” centralși est-europeană, studiul lui Bernhard Streck asupra eticii muncii În Europa de Vest și de Est are ca punct de pornire o scriere a economistului rus Alexandr Ceaianov (1923) asupra gospodăriei din Rusia de dinaintea colectivizării. Autorul observă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Burawoy și K. Verdery (eds.), Uncertain Transition: Ethnographies of Change in the Postsocialist World (1999), K. Verdery, The Political Lives of Dead Bodies. Reburial and Postsocialist Change (1994). Dintre concluziile autorilor, am reținut observația lui Kürti despre ,,incertitudinea proiectului” unei antropologii postsocialiste În Est, distincte de perspectiva occidentală, ca și recomandarea lui Skalník pentru o muncă etnografică de echipă În regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate”, ,,nu au În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regiune, În condițiile În care antropologii străini scriu despre națiuni Întregi pe baza unei ,,experiențe de teren limitate”, ,,nu au În mod automat o mai bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bună percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc. Acesta este, credem, semnul vitalității unei discipline, nu al unei doctrine, și el exprimat limpede prin cuvintele editorului lucrării, Peter Skalník: ,,Va veni timpul când politicile antropologiei sociale se vor preocupa mai degrabă de aplicarea criteriilor meritocratice În evaluarea Învățământului și cercetării [de profil] decât de lupta pentru simpla recunoaștere a antropologiei sociale ca disciplină independentă și de crearea unor posturi pentru această disciplină”. Marin Constantin André
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]