8,321 matches
-
Dedesubt atîrna un microfon subțire. îl aduse la divan, trăgînd un fir subțire după el, se așeză și zise: — Aici Ozenfant. Arată-mi camera doisprezece. Neoanele din tavan se stinseră și o imagine încețoșată se arătă pe ecran, după toate aparențele, un cavaler în armură gotică, întins în efigie pe o piatră de mormînt. Imaginea deveni mai clară și văzură mai curînd o șopîrlă preistorică pe o masă de oțel. Pielea îi era neagră, iar la încheieturile noduroase avea ghimpi roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
domnul Thaw a ajuns să facă toate treburile casnice: spăla și călca rufele în weekend, pregătea micul dejun dimineața și menținea o oarecare curățenie în casă. între timp, linoleumul, mobila și ferestrele deveneau tot mai murdare. La școala Whitehill, în aparență, Thaw nu mai învăța sub o presiune prea mare. Pînă la examenul de bacalureat, punctul culminant al celor cinci ani de școală, mai erau doar cîteva luni, și în jurul lui toți elevii se cocoșau peste pupitre și se ascundeau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
e mai mică decît noi. Pentru molusca din interior este ca o armură, ca o casă, ca o fortăreață umblătoare. — Duncan, dacă aș fi biolog marin, poate că m-ar preocupa cum este folosită scoica. Ca artist, mă interesează doar aparența lucrurilor. Insist să apară frumoasă și delicată, iar pentru asta trebuie să fie desenată frumos și cu delicatețe. Nu-i cazul să arăți micile crăpături. Sînt pur accidentale. Ignoră-le. — Dar domnișoară Mackenzie, crăpăturile indică natura scoicii - doar o asemene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cîntînd în aerul cenușiu de sus. Cîntul se opri și cadavrul păsării se prăbuși în iarba de la picioarele lui. Coborî dealul printre leșuri de ciori și mierle, îndreptîndu-se spre poartă. în Alexandra Parade, un tramvai pentru muncitori, gol, după toate aparențele, mugi trecînd de semafor. Urmări schimbarea luminilor semaforului din roșu în chihlimbar și apoi în verde, în verde și-n chihlimbar, apoi stingîndu-se. Tramvaiul se opri. Nu muriră toate dintr-odată, căci plantele mai rudimentare dădură muguri, semne ale unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și prezentau mîncare, medicamente, discuri și haine în ambalaje strălucitoare. Observă că erau multe restaurante cu nume orientale și multe săli de jocuri de noroc. în unele, zări oameni care stăteau cu sacoșe și coșuri în fața tejghelelor, jucînd, după toate aparențele, în schimbul hranei. Golurile lăsate de clădirile demolate erau înțesate de mașini parcate și înconjurate de garduri cu tot felul de amenințări mîzgălite cu vopsea. NEBUNUL MAC UCIDE sau BROASCA NEBUNĂ JUDECĂ, sau VIN MICILE MALCIES, dar nu abăteau atenția de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tot mai departe. A fost frumos și acum totul a devenit o batjocură. O mînă îl prinse brațul și o voce îi spuse: — Vino-ți în fire. — Stăpînește-te, zise Lanark deschizînd ochii. Văzu un ins micuț, slab, tînăr, după toate aparențele, cu părul tuns marinărește, îmbrăcat într-un tricou negru, pantaloni și espadrile. — Stînjenești lumea. Știu de ce-ai nevoie. Vino cu mine. — Gîndește-te puțin. Vocea îi părea familiară. Lanark se uită mai de aproape și văzu niște cute la colțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Mașinii strălucea, scânteia pe kilometri întregi. În lungul unei străzi pe care tocmai c traversa, văzu două șiruri de stâlpi de iluminare progresând geometric către un îndepărtat și iluzoriu punct de întâlnire. Și dintr-odată, totul deveni deprimant. După toate aparențele, suferea de o amnezie parțială și era absolut necesar să accepte acastă idee în sensul său cel mai larg. Numai în acest fel putea fi în măsură să se elibereze de efectele afective ale stării în care se găsea. Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o mulțime de factori inobservabili sau imperceptibili. O tânără femeie, diferită de toate celelalte tinere femei din univers, țâșnise înnebunită dintr-o stradă laterală. Groaza ei era adevărată sau simulată. Mintea lui Gosseyn elimină varianta inocenței și aprecie că respectiva aparență de groază era simulată. Își și imagină un grup de indivizi pândind după colțul străzii, avizi să-și împartă roadele jefuirii unui oraș fără poliție, dar nedispuși să-și asume riscul unui atac direct. Se simțea indiferent, bănuitor, fără simpatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Femeia reintrase în casă. Bărbatul mai rămase pe trepte câteva minute bune, apoi se ridică și se întinse căscând. Părea decontractat și de loc tulburat de spusele soției sale. Avea circa un metru 82, și o constituție robustă; dar numai aparența de forță este insuficientă dacă nu este dublată de un antrenament fizic non-A. Nepracticanții înțeleg cu mare dificultate cât de puternici pot deveni mușchii prin simpla întrerupere temporară a legăturii cu centrul oboselii din creier. Gosseyn se hotărî. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
podea, lângă pat, rupse în grabă un cearșaf și cu fâșiile obținute îl legă și-i puse căluș. În vârful picioarelor, coborî din nou în living-room. Zdrăngănitul neîncetat al ustensilelor de bucătărie avu darul să-i alunge crisparea. După toate aparențele, femeia nu auzise nimic. Gosseyn traversă livingul, se opri o clipă cumpănind cum va proceda, apoi păși cu îndrăzneală în bucătărie. Femeia tocmai scotea ceva de la făcut din cuptorul electronic. Dintr-o aruncătură de ochi, Gosseyn remarcă o masă frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mai mult către non-A decât către bandă. Prescott o trădase. Dacă și ea ar fi făcut parte din grupul conspiratorilor, n-ar mai fi fost nevoie să-i astupe gura cu plasturele. Ar fi lăsat-o să-și asume aparența unei simple prizoniere, fără precauții s-o împiedice să vorbească. Neplăcut era doar pentru soț, obligat să suporte și el călușul. Dar oricare ar fi fost scopurile urmărite cu această comedie, Gosseyn se hotărî să-i respecte regulile. El știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mare și ți-ar fi parvenit instantaneu în anumite limite spațiale, pe care n-are rost să ți le precizez. Se întrerupse o clipă. ― Noi ne-am apucat și-am cercetat meteoriții, până la inelul lui Saturn, având convingerea, după toate aparențele ― eronată, că unii dintre ei, având calități, ar fi putut servi drept incubatoare pentru corpurile Gosseyn în diferite stadii de evoluție. Îți poți da seama cât de serios... Fu întrerupt de un bărbat în uniformă. ― Mașina că așteaptă, domnule Prescott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
suntem amândoi, n-am grijă, atunci putem muri împreună“. Mărturisesc că teama ei mi se părea de neînțeles și nu realizam cum de putea să aibă, măcar pentru o clipă, senzația despărțirii; dar, intuind într-o măsură ceea ce mișună dincolo de aparențele comunei maladii umane, păstram convingerea că ea, marea iubită liberă, nu putea să greșească. De altfel, mă cam îndoiam de adevărurile mele destul de grosolane, în dosul cărora știam că se află totdeauna gata oricând să le dezmintă și altele, în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un adăpost pentru Dragoș, am să procur și niște mere pentru tine, acum însă m-am convins cât de puțin îți pasă de noi“. Aici mi se pare necesar să amintesc greșita mea părere de pe atunci potrivit căreia Zenobia lăsa aparențele să se desfășoare cam prea nestingherite, precum și nevoia mea, la fel de greșită, de a încerca să o stimulez, nevoie datorată mai mult naivității și neîncrederii în mine, nu în ea. În asemenea momente vor beam ca acum (spuneam și eu niște
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sine, aparenta dezordine căpăta coerență; aceasta cerea însă destul chin și suferință : ca să le pot suporta, suprafața mea de contact pe atunci încă fragilă mă obliga adeseori să recurg la poezie; atunci incoerența și echivocul intrau în joc doar ca aparențe ale posibilului, pe când, dimpotrivă, înțelegerea formulată mi se părea pe jumătate pierdută. Zenobia mă ajuta să restabilesc pas cu pas o natură în parte uitată, în parte presimțită, dar care mă îndreptățea să mă îndoiesc de realitatea percepțiilor mele; această
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mai departe, cred că se bucura în sinea ei...“ „Vai“, a spus doamna Gerda, „ești indecent...“. „Ești tu tâmpită“, i-am spus, „unde sunt indecent ? Lucrurile astea sunt prea complicate pentru olița ta, de aia ți se par indecente, e aparența lor, așa cum aparența lucrurilor aparente e să pară decente, stai să vezi; uite, să-ți dau un exemplu, să-ți spun o chestie care mi s-a întâmplat chiar ieri și, dacă îți merge mintea cât de cât, ai să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
că se bucura în sinea ei...“ „Vai“, a spus doamna Gerda, „ești indecent...“. „Ești tu tâmpită“, i-am spus, „unde sunt indecent ? Lucrurile astea sunt prea complicate pentru olița ta, de aia ți se par indecente, e aparența lor, așa cum aparența lucrurilor aparente e să pară decente, stai să vezi; uite, să-ți dau un exemplu, să-ți spun o chestie care mi s-a întâmplat chiar ieri și, dacă îți merge mintea cât de cât, ai să pricepi de ce mi-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
prea crude, nu izbuteau să realizeze decât imaginea unei femei de statură uriașă, cât lumea. Mamă a mamelor, feroce și indiferentă, blândă și generoasă, surdă, primitivă și infinit superioară grosolanei mele masculinități, ea mă ferea, mă ocrotea, mă conducea prin aparența complicată care ne învăluie cum ne învăluie aerul pe care îl respirăm ignorându-l. Brutalitatea imaginii, tragismul dimensiunii întunecau strălucirea conceptului intuițional, îi amputau promisiunile, îl transportau în zona anomaliei și a grotescului, acolo unde numai promiscuitatea s-ar fi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de noapte. Ele au constituit semnalul, dacă nu chiar punctul de atracție, al unor cauzalități pe care, în lipsa unui alt cuvânt la fel de aproximativ, le-aș numi aberante. Încă de a doua zi lucrurile au început să se desfășoare anapoda. Obișnuitele aparențe simple se întorceau parcă împotriva mea. Totul devenea derutant. Era ca și cum o forță puternică și iresponsabilă ar fi vrut să-mi cuprindă mișcările în inocența sa. Orice aș fi făcut (pentru că mai depindea într-o măsură și de mine) mi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de stările mele, stagnarea datorată blocajului. Ambiguitatea duratei și a efemerului, incertitudinile perfecției morale și ale ticăloșiei, impactul necunoscutului cu falsele certitudini tot mai ispititoare mă mențineau în zonele lor de interferență impunându-mi dorințe, explicații și elanuri veștejite. Dincolo de aparența mișcărilor mele, forța aceea, fie ea și a naturii, devenea tot mai decisivă. Acum, când scriu, evocarea ei, falsificată de intervenția involuntară a imaginației și estompată în egală măsură de datele memoriei, face ca lucrurile să apară altfel decât atunci
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
înglobează, călăul poate să pară și chiar să fie înger, iar îngerul călău, pe când partea arhiintimă aflată în miezul miezului ființei tale așteaptă într-o neputincioasă mâhnire sfârșitul timpului de trecere. Toate acestea, inevitabil obscure, apar de obicei învăluite în aparențele unei perfecte banalități, care constituie crusta însăși a desfășurării lor. Abia observabile, ele se mențin la limita unui echivoc gata oricând să-ți demonstreze că nu poate fi vorba decât de simple coincidențe... În ceea ce mă privește, un înverșunat fanatism
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
scriiturii, refiguram numai construcții gata dărâmate... * Japonezul Hideaki Tomoyori, în vârstă de 46 de ani, a reușit să memoreze 15 151 de cifre zecimale ale simbolului matematic. 9. Lângă mine, Zenobia își ducea viața pe punctul cel mai direct al aparenței comune. O fragilitate vădită îi estompa mirifica tărie până într-atât încât eu însumi, din care făcea parte, îi uitam uneori realitatea așa cum, orbit de lumina amiezii, uiți soarele sau nu-l privești ca să nu-ți ardă ochii. Existența ei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
camion - și o clipă mai târziu ieși de după valize și se îndreptă spre transportor. Nimeni nu încercă să-l oprească. Nimeni nu-i acordă decât o atenție trecătoare. Faptul că se grăbea de cealaltă parte a barierei era suficient, în aparență. Urcă la bord și petrecu primele zece minute memorizând o duzină de porțiuni de sol, cu creierul secund - și asta a fost tot. În timpul desprinderii, se întinse confortabil pe patul unuia din cele mai bune apartamente ale transportorului. După aproximativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cu succes împotriva imperiului slăbit." Se dădeau chiar și motivele slăbirii fiecărui stat în special. Amănuntele nu continuau. Nu era nimic stupid în fondul ideii unui stat universal, dar oamenii cu gândire ta-lamică nu vor reuși niciodată să creeze decât aparența exterioară a unui asemenea stat. Pe Pământ non-A ajunsese să domine, când cinci la sută din populație fusese antrenată conform dogmelor sale. În galaxie, trei la sută ar fi de ajuns. În acest moment și nu înainte, statul universal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
uman, de valoare esențială, socială și personală. Elementul important de apreciere a femeii acesteia era faptul că acea componentă suplimentară de unde nervoase care se revărsa din ea părea să se amplifice cu fiecare clipă. Avea părul negru, un cap în aparență puțin prea mare pentru corpul său și îi întorcea privirea cu un surâs palid, tulburat axios, dar distant. - Înțeleg, zise ea, stingherită, de ce s-a interesat Discipolul de dumneata. Ea ezită. - Poate că am putea scăpa împreună? - Să scăpăm? zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]