16,557 matches
-
revendicate. Pentru a rezolva situațiile confuze, în 1932 ducele de Levis-Mirepoix a creat Asociația de întrajutorare a nobilimii franceze (ANF). Faptul că se folosesc titluri uzurpate sau nume cu aparență nobiliară este un indicator al mizelor simbolice din jurul statutului de apartenență la această elită a Vechiului Regim. Totuși, nobilimea reprezintă un grup cu poziții sociale disparate. Unii nobili sunt bogați, alții săraci. Găsim printre ei persoane reduse la condiția de simpli salariați de condiție modestă, precum vicontele François-René de Bayle, șeful
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
este administratorul unei averi imense, construite în domeniul siderurgic, dar mai apoi extinse la alte domenii, spre sectoarele comunicațiilor și finanțelor. Beneficiind de o "concesiune de noblețe ereditară cu titlul personal de baron" în 1994, Albert Frère își vede confirmată apartenența la cea mai înaltă clasă socială odată cu alegerea sa în cadrul Jockey Club, cerc închis, în care vechile familii nobiliare fac regulile. Cei doi nași ai săi au fost contele Marc-Antoine d'Oultremont și ducele de Luynes, al cărui tată fusese
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dedică în întregime cea de-a doua parte a lucrării sistemului de alianțe matrimoniale, "constituirii căminului monden". "Gradele" de burghezie Nobilimea nu mai deține monopolul asupra acestui raport privilegiat cu timpul care îl înscrie pe individ în durata lungă, prin intermediul apartenenței la o descendență. Pentru că burghezia a știut, și ea, să își creeze grade de descendență burgheză, după modelul gradelor de noblețe, fiecare grad corespunzând unui ascendent. Prin transmiterea ereditară, burghezia caută și găsește o sursă de legitimare a poziției sale
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
astfel, pe timp și pe durată pentru a-și legitima privilegiile, înalta burghezie se amestecă într-o nouă nobilime, în care particula și titlul nu mai au decât o importanță relativă, deținerea diferitelor forme de capital fiind criteriul esențial de apartenență. Excelența se măsura deci după vechime, după această acumulare de generații care, prin definiție, nu se poate improviza într-un interval scurt de timp. De ce este vechimea valorizată într-o asemenea măsură de mediile dominante? Oare pentru că durata reușește în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
parte din consiliile directoarea ale unui anumit cerc. Liste și anuare, toate produc un efect de grup aflat în strânsă legătură cu enumerarea însăși, reprezentând prin aceasta un indicator în plus al faptului că aceste familii sunt mobilizate, conștiente de apartenența lor la un ansamblu ale cărui frontiere sunt mereu redefinite și retrasate. Etichetă și protocol: codul bunelor maniere într-un grup cu conștiință de sine Marile familii ale burgheziei și nobilimii cunosc nu numai până unde se întind limitele mediului
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dat fiind că reprezintă clipa în care puterile sunt transmise de la o generație la alta. Aici se cristalizează diferitele componente ale grupului astfel reprezentat. Ceremoniile funerare revelează, descoperind-l, capitalul social al celui decedat, cu rețelele legate de diferitele sale apartenențe. Funeraliile sunt una din marile ocazii de adunare a familiei, în sensul larg, și de ordonare a ei. În legătură cu funeraliile lui François de Wendel la Hayange în 1949, Pierre Bourdieu și Monique de Saint Martin scriau: "cortegiul este o genealogie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
caz, deloc măgulitoare. Dacă prințul Jean-Louis de Faucingny-Lucinge și-a intitulat memoriile Un gentilhomme cosmopolite (Un gentilom cosmopolit) cu siguranță nu a făcut-o pentru a-și asuma această conotație. Dimpotrivă, într-un anumit univers social cosmopolitismul ia sensul literal, apartenența la vârfurile societății mergând mână în mână cu dimensiunea internațională a relațiilor individului și a modului său de viață. Habitusul cosmopolit Personalitatea copiilor din marea burghezie se formează într-un cadru educativ care privilegiază integrarea internațională. Învățarea limbilor străine începe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de viață. Habitusul cosmopolit Personalitatea copiilor din marea burghezie se formează într-un cadru educativ care privilegiază integrarea internațională. Învățarea limbilor străine începe de la naștere, prin intermediul bonelor de limbă engleză, de obicei de origine mai degrabă irlandeză decât britanică, datorită apartenenței la confesiunea catolică. Bonele germane sau spaniole pot și ele oferi o educație prin "baia de limbă". Tinerele fete au pair completează astăzi acest dispozitiv, ocupând un loc din ce în ce mai important. Mai târziu, urmează marile colegii internaționale. Elveția s-a specializat
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
își împart timpul între sporturile de iarnă și studii. Se pune deci problema controlării corpului, pentru a-i forma această prestanță care ne face să spunem despre cineva că "are clasă" sau, altfel spus, că manifestă în hexisul său corporal apartenența la clasele superioare. Este vorba despre a ajunge la manifestările corporale de excelență pe care le descrie Vincent de Galuejac. "Toate lucrurile care se spun și se citesc în semnele corpului care sunt postura, ținuta, alura, care trebuie să fie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de natură superioară. Burghezul nu datorează, se pare, nimic profesiei sale, funcțiilor sale, proprietăților sale. El se definește doar prin propria sa persoană, fiind, se pare, ireductibil la orice determinism. Pură individualitate străină, care datorează o parte din caracteristicile sale apartenenței la grupul de egali. Iscusința burgheză se regăsește în această jonglerie care permite obiectivității situației să se ascundă după subiectivitatea definiției sale. Sociabilitatea mondenă "Când ne îndreptăm atenția spre "lumea bună" aristocratică, scria Norbert Elias, ne dăm imediat seama în ce măsură
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
locurile cele mai neașteptate, ca de exemplu în pădure, în zilele de vânătoare călare, o ținută a corpului în același timp strictă și destinsă: toate aceste semne și multe altele sunt moduri de a afirma poziția socială, de a proclama apartenența la înalta societate. Locul femeii Femeii în special îi revine sarcina administrării capitalului social, mai ales în dominanta sa familială. Femeile burgheze nu sunt definite prin statutul lor profesional. Acesta, atunci când există o profesie, presupune de cele mai multe ori un "job
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Un aspect deja analizat în viața culturală se regăsește așadar în practica sportivă: viața mondenă preia ceea ce nu este strict privat sau profesional. Marii burghezi, mai mult decât orice altă clasă socială, nu există decât prin și cu ajutorul grupului de apartenență. Activitățile sportive, ca și activitățile culturale, sunt pentru înalta societate o ocazie de a face grupul să trăiască. Religia și activitatea caritativă Oricare ar fi apartenența confesională, nivelul practicii religioase este ridicat. Catolicii merg la biserică, protestanții la templu, iar
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mult decât orice altă clasă socială, nu există decât prin și cu ajutorul grupului de apartenență. Activitățile sportive, ca și activitățile culturale, sunt pentru înalta societate o ocazie de a face grupul să trăiască. Religia și activitatea caritativă Oricare ar fi apartenența confesională, nivelul practicii religioase este ridicat. Catolicii merg la biserică, protestanții la templu, iar evreii la sinagogă. Practica religioasă servește ca sprijin acțiunilor caritative. Vechea burghezie, ca și nobilimea, are săracii ei de îngrijit, se întreprind acțiuni sau se fac
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
vadă pe David de Rothschild ales în 1983 la Jockey Club. Este adevărat că David este al nouălea descendent al lui Amschel, fondatorul german al liniei, care a fost cooptat în această instituție eminamente aristocratică și în majoritatea ei catolică. Apartenența religioasă este mai puțin importantă în clasificare atunci când vechimea averii vine să garanteze excelența persoanei și familiei. Separațiile și antagonismele se stabilesc pe plan social: marea burghezie își sprijină unitatea și identitatea pe poziția ocupată în spațiul social și pe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Reușind intrarea în "lume", în sensul monden, moștenitorii încep să fondeze o linie descendentă. Acestora le deschid vechile dinastii ușile porților închise. Această separație, în sânul burgheziei, între vechi și noi, este o fractură mult mai sensibilă decât cea a apartenențelor religioase, care nu împiedică frecventarea reciprocă sau chiar căsătoriile. De aceea, trebuie să tratăm cu mari rezerve noțiunile de barieră și de nivel, așa cum le-a dezvoltat Edmond Goblot într-o carte celebră. "Orice demarcație socială este în același timp
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
medie pe axa verticală, aceștia dispun de un capital cultural mai degrabă slab, ceea ce îi situează la dreapta pe axa orizontală. A treia dimensiune privește traiectoria agentului în linia sa familială (ascensiune socială sau declin) și cea a grupului de apartenență în ansamblul său. Pentru o perioadă, micii comercianți se situau, atât individual, cât și colectiv, mai degrabă pe o pantă descendentă. Am putea spune că situația este inversă în cazul agenților culturali. În acest spațiu pluridimensional, burghezia acumulează cele două
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
le sunt caracteristice anumite tipuri de sol și vegetație. ETAJ DE CLIMĂ spațiu cuprins între anumite înălțimi, în care caracteristicile climatice, influențate de altitudine, au o anumită omogenitate; exemple: montan, al dealurilor și podișurilor, al câmpiilor ș.a. ETNIC referitor la apartenența la un popor; privitor la formele de cultură și de civilizație specifice unui popor. ETNOGENEZĂ proces de formare a unui popor. EUCALIPT arbore specific zonelor tropicale și subtropicale australiene, cu înălțimi foarte mari (până la 160 m și cu o creștere
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
o descreștere, locul ei fiind treptat luat de procesele de secularizare, însă, așa cum afirmam în fraza anterioară, pentru România, conform cu cercetările sociologice efectuate la nivel european, rezultatele stau altfel: în anul 2000 doar 2% dintre români se declarau fără o apartenență religioasă. Capitolul I Abordări sociologice clasice și contemporane în explorarea fenomenului religios 3 Sociologia religiilor studiază diversitatea fenomenelor religioase, împreună cu multiplele viziuni despre lume dezvoltate de ele, și raportul cu societatea în ansamblu. Obiectele și domeniile de studiu ale sociologiei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
perioada comunistă timp de aproape o jumătate de secol, totuși după anul 1990, cercetările sociologice cu privire la religiozitate arată o creștere semnificativă. Giddens nu este de aceeași părere cu privire la religiozitate și la interesul din ce în ce mai mare al oamenilor cu privire la religie și la apartenența religioasă. El spunea că: "Influența religiei a scăzut în fiecare dintre cele trei dimensiuni ale laicizării. Ar trebui să conchidem că autorii din secolul al XIX-lea aveau în fond dreptate? Probabil că decăderea religiei a durat mai mult decât
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
societate prin preluarea progresivă într-un fel, a activităților de asistență socială, și aceasta nu în forma clasică a ei de filantropie, ci prin crearea pas cu pas a sistemelor profesionale performante de asistență socială. Să vedem câteva date cu privire la apartenența religioasă a europenilor, potrivit studiului sociologic făcut la nivelul Europei în anul 2000. Vom prezenta graficul acestor date preluate de la Voicu (2007), după care vom face o analiză sumară a lor referindu-ne și la România. Figura 1. Afilierea religioasă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și de dorință înnoitoare la români, s-au declarat doar 6% dintre subiecții chestionați ca nefiind afiliați unei religii. Rusia, Ucraina, Estonia etc., spre exemplu, la Figura 1, vedem că la zece ani după căderea comunismului, în aceste țări, în privința apartenenței religioase, au rămas la procente destul de mari la nivel de individ: Rusia mai mult de 45%, Ucraina undeva la 42%, iar Estonia spre 75%. Deși cifra de 6% "trebuie analizată critic (numeroase alte dimensiuni ale religiozității cunoscând o erodare mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religios s-au schimbat. A avut loc o adevărată liberalizare religioasă, restricțiile impuse au fost ridicate, au apărut noi mișcări religioase. Românii au continuat să se considere o națiune în principal ortodoxă. Rezultatele recensământului din 2002 au arătat că în privința apartenenței românilor la Ortodoxie indicau un procent aproape de 88% ortodocși în populație. În ciuda concurenței pe piața bunurilor religioase, Biserica Ortodoxă a continuat să joace un rol foarte important. Deși noua putere a evitat să perpetueze politica de subordonare pe care a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un caz nou, mai ales în mediul rural, intră în legătură și cu liderul spiritual al comunității din care face parte copilul, adică cu preotul, dacă copilul este de religie ortodoxă, iar dacă nu, atunci cu oricare lider spiritual potrivit cu apartenența religioasă a familiei din care copilul face parte. Toate acestea au loc datorită relației stat-Biserică în România. De altfel, asistența socială în România (și ne referim aici mai mult la sistemul public de asistență socială), în dezvoltarea ei prin modernizare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pot sprijini respectarea principiului nediscriminării și a prevederii legale conform căreia "drepturile prevăzute de prezenta lege (nr. 272/2004) sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naționalitate, apartenență etnică sau origine socială, de situația materială, de gradul și tipul unei deficiențe, de statutul la naștere sau de statutul dobândit, de dificultățile de formare și dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinților ori ale altor reprezentanți legali
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]