18,576 matches
-
European Studies”, „Style”, fondator și editor general al seriei „New French Thought” de la Princeton University Press. A fost distins cu titlul de Cavaler al ordinului Les Palmes Académiques (1990). Vocația de cercetător a lui P. se manifestă precoce, ca și aptitudinea sa de catalizator și de ferment cultural, aflat într-o continuă ebuliție intelectuală. Ca student, se numără printre animatorii Cercului de literatură universală al profesorului Edgar Papu. Ulterior devine membru al Cercului de poetică și stilistică patronat de Tudor Vianu
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Cunoaștere de noapte și - în texte neadunate în volum, ca Realismul lui Nicolae Iorga și Trăind spre a ajunge la carte - relevarea pattern-elor clasice care constrâng viziunea romantică a istoricului sau reedificarea de sine a lui E. Lovinescu. Deși vădește aptitudini pentru comentariul de critică și istorie literară, O. se dedică în cele din urmă, aproape exclusiv, activității de editor. După o restituire a Jurnalului lui Mihail Sebastian (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), ediție a cărei acuratețe a fost remarcată, se impune
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
violent romantică, însă ceea ce izbește plăcut ochiul, de la început, este arta picturală. Amestecul de Occident și Orient revelă un ilustrator strălucit, atent la învălmășirea de tonuri și la contrastele prezentului. Mișcările nuvelei sunt zgomotos romantice, cu toate acestea cuprinsul arată aptitudini realiste. Compararea ce se face des între Prosper Mérimée și C. Negruzzi este îndreptățită. Există totuși la Negruzzi un umor cu desăvârșire clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții (soțul înșelat de femeia în care crede orbește) aparține
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
O. are o contribuție de seamă la descoperirea și cercetarea, din perspectivă estetică, a vestigiilor de cultură materială veche și medievală românească. Studiile sale, monografia Le Trésor de Pétrossa, elaborări savante, cu o informație prodigioasă, exercită o seducție specială prin aptitudinea autorului de a transforma un obiect, un vestigiu într-un centru al lumii, luminat prin ocoluri succesive și conexiuni neașteptate, reînviat, recreat. Se exprimă aici „vechea libertate a curiozității sale rătăcitoare, nesățioasă să cunoască și să se bucure de descoperirile
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
a muncii (calitatea vieții de muncă, după cum mai este adesea numită) ca element component al calității vieții. Întreprinderea trebuie să aibă grijă să ofere munci interesante, stimulative, oportunități de realizare de sine, de dezvoltare a personalității umane; munci în care aptitudinile și talentele să-și găsească realizarea în activități utile pentru colectivitate, desfășurate într-o ambianță umană pozitivă. O altă contribuție majoră pe care sociologul o poate aduce este operaționalizarea obiectivelor. Obiectivele neoperaționale, care nu sunt clar și corect definite, rămân
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt valabile și în prezent. Empatia este capacitatea terapeutului de a înțelege realitatea trăită de pacient. Supervizările constată că există psihoterapeuți care sunt adesea mai centrați pe interpretarea lor în legătură cu ceea ce trăiește pacientul decât pe faptele reale observabile. Autenticitatea este aptitudinea terapeutului de a se simți „în voie” în situația terapeutică, inclusiv cu propriile sale emoții, sentimente, gânduri, chiar și cu proasta sa dispoziție: într-adevăr, foarte mulți pacienți prezintă unele situații susceptibile a induce o stare destul de serioasă de indispoziție
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul și relația care se stabilește între aceștia. Figura 1. Cele trei dimensiuni ale raportului colaborativ Terapeut Pacient Relație Tehnica „micii biciclete” constă în dezvoltarea unei bune capacități de a observa aceste trei dimensiuni: ea atrage după sine manifestarea acestei aptitudini în mod automat. Figura care urmează ilustrează „poziția terapeutului”, care observă ceea ce se petrece în interiorul său, în relație cu celălalt și în interiorul celuilalt. Figura 2. Metoda integrată de observație denumită „mica bicicletă” Terapeut Terapeut Pacient Relație - Emoții și sentimente - Simetric
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de familie Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Versuri și ample fragmente de jurnal au fost publicate între 1997 și 2002 de Lucia Cireș în „Literatură și artă” (Chișinău), „Revista română”, „Dacia literară” și „Timpul”. O seamă de aptitudini, setea de cultură și un dinamism rar au făcut ca N. să se găsească între fruntașii tinerei generații basarabene ivite către mijlocul anilor ’30 ai secolului trecut. Această poziție este doar în mică măsură consolidată prin debutul editorial. Strânsă în
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult pentru a-și Îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă tot posibilul pentru a Învață să citească, să calculeze, să-și dezvolte alte aptitudini și talente și să rămână la școală. Fapt interesant și oarecum inedit, studiile indică faptul că elevii au, de asemenea, un rol crucial În determinarea succesului parteneriatelor școală-familie-comunitate. Elevii sunt adesea principala sursă de informare a părinților cu privire la activitatea școlii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punct de vedere, se cuvine să punctăm meritul incontestabil al acestei lucrări. Într-adevăr, avem o lucrare În care se regăsește pregnant experiența de peste 25 de ani Închinați de Maria Constantinescu muncii de selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și competență profesională, a semnificațiilor și a definițiilor date celor două concepte, Maria Constantinescu se ocupă de componentele competenței sociale: comunicarea, empatia, asertivitatea, gratificația și sprijinul, prezentarea sinelui, particularitățile specifice competențelor sociale. Descrierea conceptului de competență socială se raportează la aptitudine, abilitate și capacitate. Se Întreprinde o exegeză a noțiunii de competență, reținându-se că aceasta reprezintă un ansamblu de capacități și aptitudini relaționate Între ele. Se subliniază pertinent necesitatea luării În considerare a corespondenței organice Între latura social-obiectivă determinată de tipul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
empatia, asertivitatea, gratificația și sprijinul, prezentarea sinelui, particularitățile specifice competențelor sociale. Descrierea conceptului de competență socială se raportează la aptitudine, abilitate și capacitate. Se Întreprinde o exegeză a noțiunii de competență, reținându-se că aceasta reprezintă un ansamblu de capacități și aptitudini relaționate Între ele. Se subliniază pertinent necesitatea luării În considerare a corespondenței organice Între latura social-obiectivă determinată de tipul de activitate și planul subiectiv-psihologic. Competența este un fenomen bimodal care include informații și cunoștințe despre laturile tehnice, sociale și umane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoriei neamului. A fi un continuator demn al strămoșilor e mesajul vibrant al versurilor lui P. Poetul contribuie și la îmbogățirea literaturii despre și pentru copii: Mugurașii mugurei (1991). În articolele, recenziile și eseurile publicate în presa literară manifestă și aptitudini de analist exigent, după cum nu i-a rămas străin nici domeniul traducerilor. SCRIERI: Plăpând ca un colte, Chișinău, 1990; Mugurașii mugurei, Chișinău, 1991; Odiseea lacrimii, Chișinău, 1994. Traduceri: Lotosul și trandafirul. Nuvele coreene, Chișinău, 1981; Achebe Chinua, Săgeata zeului, pref.
PALLADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288632_a_289961]
-
versificația imperfectă și de fantezia prea ancorată în livresc (Nirvana, Legenda nufărului). „Poemul național” România (1940), închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri și soare (1940) are o expresie poetică oarecum mai armonioasă, o simbolistică ceva mai modernă. Surprinzător în ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
C. Dobrogeanu-Gherea (1982), Titu Maiorescu (I-II, 1986-1987) și C. Stere (I-II, 1989-1991), cel mai interesant aspect de remarcat este, pe lângă binecunoscuta calitate a unei documentații exhaustive și a puterii de a o domina prin sistematizare și sinteză, veritabila aptitudine de ordin pur literar a evocării unei personalități, atent urmărită în succesiunea experiențelor trăite și intuită în mecanismele secrete ale vieții interioare. Atenția autorului merge în primul rând către mobilurile acțiunilor, lămurindu-le până acolo unde este posibil, și construind
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
nedreptății sociale cu renghiurile jucate de soartă, la care se adaugă și o veritabilă vocație pentru nefericire, confirmată de eșecul familial și de stigmatizarea fizică. Dacă personajul lui Preda mai mult problematiza detașat decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul e, de altfel, bazat pe reverberații poetice, textul fiind contrapunctat de pagini poematice. Prozatorul apelează la folosirea
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
echilibrul celor doi care, umiliți, devin victimele unui bizar experiment psihologic. Evaluarea lui sub aspect moral rămâne subiacentă textului propriu-zis. Reconstituirea este, cu toate acestea, una dintre paginile cele mai dure despre mentalitățile autoritare din sistemul comunist. Prozator realist, cu aptitudini evidente de reporter, P. frazează simplu și elocvent, „aude” enorm („vocea” străzii, a ambianței, este deosebit de vie în scrierile sale), dialoghează cu dezinvoltură. Stilul se păstrează în romanele Asfalt (În adânc) (1998) și Tancul (2003), acum însoțit de îngroșarea absurdului
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
cuplului. Dintre simboluri o mare frecvență o are acela al ochilor, ca în tablourile lui Ion Țuculescu. Cu volumul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T. (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), P. se dovedește o talentată eseistă, nedesprinsă totuși de aptitudinea ei bine marcată de cronicar literar. Autoarea reconstituie aici tipologia personajului feminin în literatura română de-a lungul unui secol, de la C. Negruzzi (Doamna B.) la Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
viață ale indivizilor, ci aceștia optează pentru deschiderile oferite; adesea, forțează deschideri și, prin strategiile personalizate de viață, modelează societatea. În acest proces, identitatea personală nu mai este prescrisă, ci construită, astfel încât să legitimeze afirmarea propriilor stiluri de viață, a aptitudinilor, preferințelor, intereselor, drepturilor și modurilor personale de a fi. 3.3. Revoluția identitară Reflectând asupra construcției existenței individuale, psihologii și sociologii au demonstrat că aceasta nu este nici statică și nici lineară, nici produs exclusiv al forțelor exterioare, dar nici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prestigioși oameni de cultură români din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întreaga sa activitate a răspuns cerințelor epocii, fiind determinată de dezvoltarea societății românești, la al cărei progres a contribuit în mod substanțial. A fost înzestrat cu aptitudini deosebite pentru filosofie, către care a vădit o înclinație timpurie. În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat ulterior o parte din concepțiile
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
în fața recunoașterii radicale a apartenenței noastre la planul veșnic de mântuire al lui Dumnezeu. Păcatul personal se dovedește a fi un penibil proiect demiurgic, lansat pe contraatac, împotriva poruncilor lui Dumnezeu. Practicile ascetice nu vor decât să sporească în noi aptitudinile muzicale care ne permit să fim în acord cu poemul simfonic al Providenței. Urcușul sufletului perfecționează acea acustică interioară în care sunetele lumii își regăsesc plinătatea și coerența fundamentală. Asceza creștină nu pune în practică un program al ambiției. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de concurs specifică gimnasticii feminine, astfel pe o suprafață îngustă de numai 10 cm, se execuă la ora actuală elemente tehnice (acrobatice și artistice) cu o dificultate incredibilă. Echilibrul, capătă o dublă interpretare, pe de o parte el este o aptitudine fundamentală, componentă a motricității major implicate în realizarea întregului comportament motor, atât sub raport static - postular cât și în echilibrările dinamice, pe de o altă parte el exprimă un tip specific de acționare considerat grupa de elemente tehnice fundamentale în cadrul
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
În conducerea și organizarea științifică a activității sportive de performanță selecția sistematică a talentelor constituie în prezent o problema tot mai importantă. În viitor, în contextul creșterii continue a performanțelor, raționalizarea și optimizarea acțiunilor de depistare precoce a copiilor cu aptitudini deosebite pentru diferite ramuri de sport vor condiționa direct și într-o măsură hotărâtoare formarea campionilor, a tinerilor care prin tăria lor psihică, prin talent și măiestrie tehnico-tactică vor dinamiza pe mai departe interesul și atenția copiilor pentru activitatea de
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
la promovarea capacității de integrare socioculturală a organizațiilor. Este vorba despre strategii globale ale dezvoltării personalului, ale dezvoltării organizației și de măsurile de comunicare ale întreprinderii. Sprijinindu-se pe deschiderea spiritului cultural, pe angajamentul cadrelor, pe atitudinea, cât și pe aptitudinea lor de a deveni mediatori între reprezentările și interesele divergente, aceste măsuri vizează integrarea tuturor echipelor la toate nivelurile întreprinderii sau, altfel spus, toate funcțiile și rețelele sociale. Astfel ar trebui să fie încurajat un climat organizațional care să stimuleze
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
variabilitatea intergrupe (între grupe diferite: vârstă, sex, mediu social)] sunt incluse în această perspectivă. Pornind de la legile psihologiei experimentale [introdusă în anul 1896 de Benjamin Bourdon (1860-1943), ca psihologie bazată pe experimente], această disciplină încearcă să găsească elementele corelative psihologice (aptitudini, personalitate etc.) care permit să poată fi explicate diferențele individuale din performanțele observate în studiul psihologiei generale. Fără s-o spună în mod explicit, biodiversitatea l-a preocupat și pe Galton! Aproape sigur, sursele fenomenologice ale nașterii proceselor stocastice au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]