13,069 matches
-
în fața catedralei. Ceva mai târziu, sculptorița Milița Petrașcu a realizat monumentul din marmură sculptată. Pe cele patru laturi ale monumentului au fost redate scene din viața eroinei, care a rămas în conștiința neamului românesc drept „Eroina de la Jiu” - „Ioana d’Arc a poporului român”. Dragostea de țară nu are vârstă Despre Maria Zaharia, o altă eroină a românilor din primul război mondial, se vorbește și se scrie tot mai puțin. Motivele sunt multe și nu rezistă unei judecăți drepte. Dar acesta
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
ele să se apropie, cel puțin, de ea; este bine să urmăm în aceasta exemplul arcașilor pricepuți, care, observând că ținta pe care vor s-o atingă este prea departe și cunoscând în același timp până unde poate să bată arcul lor, ochesc cu mult mai sus decât este ținta adevărată, dar aceasta nu pentru a ajunge cu săgeata lor la o înălțime atât de mare, ci pentru ca, fixându-și o țintă foarte înaltă, s o atingă pe aceea pe care
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
născut în anul 742. împreună cu fratele mai mic, Carloman, a primit de mic o educație care era la modă în acel timp: mai puțină știință de carte și mai mult exercițiu fizic și militar. Scrima, înotul, trasul la țintă cu arcul, vânătoarea, călăria țineau locul tuturor celorlalte posibilități de împlinire prin instrucție și educație. Alături de acestea, de o mare atenție se bucura cultivarea bunelor maniere, care dădeau farmec și strălucire protocoalelor și petrecerilor din înalta societate. Prin toate acestea se urmărea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
498, Selon Gregoire de Tours s-a botezat în religia catolică, sub numele de Remi. - în anul 816, Louis le Pieux a fost consacrat ca împărat. Era prima ceremonie de acest fel. * în anul 1429, fiind prezentă și Jeanne d’Arc, a fost consacrat regele Charles al VII- lea. * în anul 1814, a avut loc bătălia de la Reims, ultima victorie a lui Napoleon I Bonaparte. * în anul 1825, Charles al X-lea a fost ultimul rege consacrat la Reims. Drumul spre
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
o mare personalitate, sunt o cu totul altă poveste, chiar dacă ele au în vedere și momentul nașterii acelora. De data aceasta, imaginația și spiritul creator capătă alte valențe, devin literatură. Cum era și normal de așteptat, deci, nici Jeanne d’Arc nu a făcut abatere de la regulă. Spre deosebire de personajele devenite legendare fără ca ele să fi existat vreodată în realitate, fiind rodul pur al imaginației și inventivității omului creator, eroina franceză a fost o ființă vie, o identitate precisă. „Ea reprezintă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
cel imaginat, încât e greu să le recunoști și să le deosebești ca atare. Nu degeaba ea a fost - și mai este încă - o sursă generoasă de inspirație pentru opere literare, plastice, cinematografice etc. Primii pași în viață Jeanne d’Arc s-a născut în ziua de 6 ianuarie a anului 1412, într-o familie nu prea înstărită de țărani, care își avea sălașul în satul Domrémy. Era cel de al cincilea copil al lui Jacques d’Arc și al Isabellei
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
viață Jeanne d’Arc s-a născut în ziua de 6 ianuarie a anului 1412, într-o familie nu prea înstărită de țărani, care își avea sălașul în satul Domrémy. Era cel de al cincilea copil al lui Jacques d’Arc și al Isabellei. A venit pe lume într-un timp istoric bântuit de mari frământări sociale, politice și, mai ales, militare și religioase. Cauza acestora avea mai multe componente, dominante fiind amplificarea eforturilor de impunere a religiei catolice și dorința
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
deosebit de impunătoare, Jeanne era puternică, cu trăsături bine conturate. Dovedea forță și agilitate în tot ce făcea. Având și un suflet cald și generos, ea se bucura de simpatia tuturor. în primul rând, a celor de vârsta ei. Jeanne d’Arc era crudană atunci când realitățile timpului au pus-o în situația de a înțelege singură ce înseamnă războiul și, mai ales, traiul sub ocupația unor neprieteni. în anul 1420, satul ei a fost în mai multe rânduri invadat și prădat. Domeniul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
reușit să afle că ele fuseseră depuse acolo încă în anul 1415, după bătălia de la Azincourt, când Henric al VI-lea al Angliei i-a înfrânt pe francezi, care au suferit atunci mari pierderi materiale și umane. Steagurile Jeannei d’Arc înainte de marea bătălie pentru eliberarea orașului Orléans, Jeanne și-a confecționat două steaguri. Unul mare, impresionant, care era drapelul de luptă ÎBannièreă; altul mai mic, un steguleț de lance ÎPenonă. Și aceste drapele reflectau puternica credință a tinerei luptătoare, precum și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
și ca elemente protectoare. Nu a propriei persoane, ci a cauzei căreia i se dedica. Adică pentru Franța și pentru slujitorul Franței, moștenitorul tronului, Charles al VII-lea. Victoria cea adevărată în momentele premergătoare declanșării luptei pentru Orléans, Jeanne d’Arc a vrut să le acorde o șansă englezilor. Chiar și în condiții de aspră adversitate, spiritul ei creștin era viu. - în numele lui Dumnezeu, al regelui nostru și al Franței, vă cer să vă întoarceți în țara voastră fără întârziere și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Dumnezeu. De pildă, un soldat, care s-a lăudat că el i-a luat fecioria, s-a înecat. Un căpitan englez, care a insultat-o, a dispărut și el în apele Loirei. Așa cum, de fapt, îi spuseseră vocile, Jeanne d’Arc a fost, în ziua de 7 mai, rănită. O săgeată a nimerit-o în piept, dar rana nu a fost foarte gravă. Oricum, satisfacția victoriei domina orice durere trupească. - Majestate, trebuie să-i urmărim pe dușmani. Să nu le dăm
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Dumnezeu. Atunci, celebra catedrală din celebrul oraș, care nu de puține ori a preluat rolul de Capitală a Franței, a fost cuprinsă de o impresionantă revigorare patriotică, cu ample ecouri în conștiința francezilor. Prezicerile vocilor divine erau împlinite. Jeanne d’Arc era satisfăcută. Recunoscătoare, patria a supranumit-o „Fecioara din Orléans”. Nici recunoștința regelui proaspăt uns nu a întârziat prea mult față de serviciile aduse de tânăra țărancă prefăcută în soldat și în comandant de oaste. La data de 29 decembrie 1429
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
regelui proaspăt uns nu a întârziat prea mult față de serviciile aduse de tânăra țărancă prefăcută în soldat și în comandant de oaste. La data de 29 decembrie 1429, Charles al VII-lea a emis... ... Actul de înnobilare a familiei d’Arc Carol, prin grația lui Dumnezeu rege al Franței, spre eternă aducere aminte. în scopul de a glorifica preamultele și strălucitele favoruri cu care ne-a copleșit Prea înaltul și în scopul, nădăjduim noi, de a continua să ne acopere cu
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
glorifica preamultele și strălucitele favoruri cu care ne-a copleșit Prea înaltul și în scopul, nădăjduim noi, de a continua să ne acopere cu îndurarea sa, prin mijlocirea și cu ajutorul strălucit al Fecioarei, scumpa și multiubita noastră Ioana d’Arc, din Domrémy, jurisdicția Chaumont și împrejurimile sale, și pentru a slăvi totodată meritele acestei Fecioare și laudele divine, considerăm că se cuvine și este potrivit de a înălța pe ea și pe tot neamul ei în onoruri și dregătorii ale
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
și pilduitoarele servicii pe care Ioana Fecioara le-a adus până acum și le va aduce și în viitor, sperăm, nouă și regatului nostru, și pentru alte motive întemeiate, am ridicat la rangul de nobil pe Fecioară, pe Jacques d’Arc din Domrémy și pe Isabeau, soția sa, care sunt părinții ei, pe Jacquemin și Jean D’Arc și Pierre Pierrelot, frații ei, și pe toate rudele, și, în semn de prețuire și admirație pentru numita Ioana, pe toți urmașii lor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
în viitor, sperăm, nouă și regatului nostru, și pentru alte motive întemeiate, am ridicat la rangul de nobil pe Fecioară, pe Jacques d’Arc din Domrémy și pe Isabeau, soția sa, care sunt părinții ei, pe Jacquemin și Jean D’Arc și Pierre Pierrelot, frații ei, și pe toate rudele, și, în semn de prețuire și admirație pentru numita Ioana, pe toți urmașii lor, parte bărbătească și parte femeiască, născuți și care se vor naște, din căsătorii legitime, și prin această
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
scoate capul la suprafață. Dar regele nu observa acest lucru. Sau nu mai era interesat să le observe. Visul lui se împlinise. Popularitatea tinerei începuse să- l deranjeze. Iar războiul continua. Eroina cade în dizgrație în noile condiții, Jeanne d’Arc a considerat că misiunea ei se încheiase. Numai că, în calea dorinței ei de a se întoarce în satul natal, la părinții și la frații și surorile ei, s-au așezat camarazii alături de care luptase. Aceștia doreau să lupte în
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
aceasta să-mi fie răsplata cea adevăraă? îți cer iertare, Doamne, dar simt cum mă cuprinde disperarea. Eu nu am dorit altceva decât să fac voia Ta, Doamne... Iartă-mă!” În ziua de 24 mai a anului 1430, Jeanne d’Arc a fost prinsă de oamenii lui Jean de Luxembourg. Nenorocirea s-a petrecut și din cauză că un anume Guillaume, comandantul garnizoanei din Compiègne, a executat o mișcare greșită, lăsând-o astfel pe fată fără nici un fel de ajutor
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
eretică și vrăjitoare - a continuat să cânte același refren Cauchon. Pentru a o supune, au trimis-o din nou în fața unor medici și clerici. spre examinare. Surpriză, însă! Și de data aceasta, verdictul a fost în favoarea fetei: „Jeanne d’Arc este fecioară și nu este nici eretică și nici vrăjitoare. Nu este posedată de diavol, ci stăpânită de o sinceră și profundă credință în Dumnezeu, care o ajută în tot ce face”. Nici clericul Cauchon și nici regentul englez Bedford
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
nici regentul englez Bedford nu aveau, însă, de gând să dezarmeze. în timp ce englezii propagau cu sârg ostilitatea împotriva regelui Franței, mai ales în Normandia, clericii francezi nu mai pridideau cu dovezile de simpatie față de Anglia. în asemenea condiții, Jeanne d’Arc se găsea în centrul atenției. Pentru judecarea și condamnarea Jeannei, dovezile se adunau una câte una și în teancuri mari. Minciunile. De aici și până la încropirea unui tribunal nu mai rămăsese decât o jumătate de pas. Actul de acuzare era
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
a apărut din partea episcopului de Rouen, care a refuzat să fie membru al tribunalului. Cauchon nu a dezarmat însă. El a apelat la intervenția inchizitorului Franței, Jean Graverent. Gestul a scos și mai mult în evidență gândurile clerului. Jeanne d’Arc nu era o persoană oarecare, ci un deținut politic, căruia trebuia să i se distrugă orice urmă de popularitate printr-un răsunător proces religios. „Acest proces a fost un moment de inechitate și de minciună” - au apreciat ulterior specialiștii care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Așa se va întâmpla, fiți fără grijă, sire - l-a asigurat Cauchon. în consecință, au fost întreprinse și alte măsuri, pentru a evita orice dereglare, fie ea cât de mică. În ziua de 21 februarie a anului 1431, Jeanne d’Arc a apărut pentru prima dată în fața tribunalului din Rouen. Acolo fusese întemnițată, ca un deținut foarte periculos. Era ținută într-o cușcă metalică, cu lanțuri la mâini și la picioare. - Știi unde te afli și pentru ce? a întrebat- o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
-i-le doar pe cele bărbătești. îmbrăcându-le, Jeanne își recunoștea în mod automat vinovăția. Aceasta era interpretarea lui Cauchon. Drept care acesta a declarat-o încă o dată eretică. Era în noaptea de 28-29 mai a anului 1431. Condamnarea Ioanei d’Arc După episodul abjurării din cimitirul Saint Ouen în 24 mai 1431, Ioana a fost condamnată la închisoare pe viață, având drept hrană pâine uscată și apă. La plecarea din Saint Ouen, Ioana a spus: „Ei bine, oameni ai Bisericii, duceți
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
va fi dusă a doua zi în locul numit Vieux Marché din Rouen, pe la ora opt dimineața, pentru a fi declarată „recăzută în necredință, eretică și excomunicată” și arsă în acel loc. Alături de eroinele antice Rămânând fidelă credinței sale, Jeanne d’Arc a trebuit să accepte destinul de martir. Pentru majoritatea francezilor, precum și pentru cei care au cercetat cazul în mod obiectiv, abuzul și nedreptatea au fost evidente. Singura mângâiere era speranța că bunul Dumnezeu avea s-o ocrotească în Paradis. Ea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
va fi adus mâncarea astăzi? Voi găsi vreun semn că toate lucrurile sunt la locul lor sau că s-o fi întmplat ceva?”... Priveam în jur cu teamă parcă. Ajuns la chilie, am intrat în cameră ca împins de un arc. Toate lucrurile se aflau la locul lor. Mâncarea mă aștepta pe masă, acoperită cu un ștergar nou-nouț. Atunci scos din ac... Am cercetat fiecare cotlon, cu gând că voi găsi vreun rând scris de mâna Zânei. Nimic, însă. “Asta ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]