13,008 matches
-
O zonă dăruită de la natură cu toate cele necesare traiului este puțin probabil să fi rămas vreodată, pe parcursul istoriei, nelocuită, iar acesta nu a fost, nicidecum, cazul Hușilor. Teritoriul orașului Huși a fost locuit din Neolitic, fapt dovedit de descoperirile arheologice, până în Epoca Modernă. Zona limită a târgului medieval se află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și bulevardul 1 Mai. Fostele sate, devenite între timp cartiere (Broșteni, Plopeni, Dric, Corni, parțial Răești și Cotroceni) s-au alipit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iorga (1871-1940) și de Mihai Costăchescu (1884-1953). Aceștia din urmă au considerat că denumirea orașului ar proveni de la numele fondatorului satului, în jurul căruia s-a format apoi orașul, boierul Hus (Husul sau Husea), cel care apare în unele documente. Mărturiile arheologice demonstrează că orașul Huși a fost întemeiat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), în prima jumătate a veacului al XV-lea, deci înaintea anului 1460, menționat de cronicarul maghiar. Este mai probabil anul 1430. Ion Gugiuman și-a exprimat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grec-français, ediția V, p. 2145). Fonetic, etimologia pare cel puțin stranie, de aceea e bine să așteptăm și opinia lingviștilor. Se poate conchide că lipsesc studiile lingvistice cu referire specială la toponimia orașului și a împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și au publicat concluziile săpăturilor, dar monografia curții domnești este așteptată cu nerăbdare de publicul hușean în ideea că istoricii, prin coroborarea cercetării documentelor medievale cu săpăturile arheologice, pot oferi o imagine mai cuprinzătoare despre viața cotidiană în orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel Mare și-a concentrat atenția în această parte a Moldovei datorită așezării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
legături strânse cu literații vremii: Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și alții. Deopotrivă l-a interesat știința: cartografia și arheologia. Prin decret s-a înființat Muzeul Național de Antichități din București, instituție sub auspiciile căreia se vor face pe viitor săpăturile arheologice din România. A fost înlăturat de la domnie în mod brutal, în noaptea de 10-11 februarie 1866, ca urmare a unui complot organizat de elemente conservatoare și liberale, cu participarea unui grup de ofițeri. A murit, departe de țară, la Heidelberg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe Casa Albă s-au înmulțit petele negre. * Ani în șir ne-am rugat să vină americanii; acum au venit, dar nu mai scăpăm de ei. * Alintul nu exprimă întotdeauna un sentiment de dragoste. * Nu orice oală spartă este relicvă arheologică. * Dacă te temi de tăieturi, nu folosești cuțitul. * Dacă ești funcționar de stat, nu înseamnă că trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate. * În război, gloanțele nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
selecționate două: un peisaj industrial de 80 x 100 cm și Mircea cel Bătrân de 100 x 100 cm. Toate lucrările au fost trimise cu o mașină la București. În acest timp eu eram plecat din localitate, pe un șantier arheologic. La revenirea în oraș am vrut să revăd expoziția cu lucrările rămase neselectate, dar, spre surprinderea mea, lucrările mele deși fuseseră selecționate, prin grija cuiva, nu știu nici acum a cui, au rămas la Reșița. Dintre toți cei care au
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
au transmis ca laitmotive care denotă respectul pentru imaginea femeii obeze, cu sâni foarte mari, sugerând probabil nu doar preferințe estetice, dar și convingeri despre anume relații somato-medicale. Paleoosteologia nu permite, cum s-a întâmplat în cazul altor numeroase explorări arheologice, elemente de oarecare semnificație. S-a comunicat descoperirea unor schelete cu modificări similare cu acelea ale unor afecțiuni reumatismale, cicatrice și a altor etape medicale, chiar foarte vechi, din istoria medicală a Moldovei. Ceea ce frapează însă este raritatea scheletelor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vechi, p. 5374. 82. Dumitrescu V., La station préhistorique de Tăbăcești et quelques uns des problèmes de la civilisation de Cucuteni, în Berichten V. de rijkeduents voor het ondheid kundig bodemonderzoek, Amersfoort 9, 1960, p. 748. 83. Dumitrescu V., Hăbăcești, Monografie arheologică, București, 1954. 84. Duțescu și N. Marcu, Bolnițele și spitalele românești din sec. al XVIII-lea, la Simpozionul de Istoria Medicinii, Râmnicu Vâlcea, 24 mai 1969. 85. Engels F., Dialectica naturii, ed. a II-a, Editura Politică, București, 1959. 86
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
etapă nouă, atât în privința editării/reeditării operelor acestuia cât și a discuțiilor ce se poartă în jurul personalității lui. Au fost publicate, în îngrijirea Academiei, toate caietele manuscrise, spre folosul de necontestat al celor care îi studiază opera în perspectiva investigațiilor arheologice; s-au tipărit ediții, bine îngrijite din punct de vedere științific, ale poeziei și prozei dar mai ales ale publicisticii, asupra căreia s-au focalizat interesante discuții și pe cercetarea căreia s-au scris teze de doctorat, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
le vor transforma curând În deșeuri. Și, Încă, fără a cere naturii Încă un alt spațiu, doar pentru a-l murdări. Avem, În interiorul orașelor, destule maidane pentru a nu cere naturii loc de bidonville la periferie. Desigur, producem astăzi piesele arheologice ale viitorului. Doar că trebuie să avem grijă, căci dacă arheologii de astăzi sapă metri cubi de pământ pentru a găsi un ciob, s’ar putea ca aceia viitori să scormone tot atâtea fiare pentru un pumn de pământ. Să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și prin publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. Cabinetul și cercul de istorie COLUMNA, rezultatele meritorii ale elevilor la concursuri și olimpiade, programe artistice reușite, toate dovedesc că Maria Vrabie a fost un dascăl complet. Ca director
In memoriam Maria Vrabie: Un om între oameni (1943- 2006). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
Comparativ cu alte societăți, știm puține lucruri despre istoria timpurie a celei slave; soarta populației autohtone este de asemenea controversată. Este necesar să ne ocupăm aici de evenimentele asupra cărora nu există documente scrise, așa că trebuie să apelăm la dovezile arheologice sau antropologice sau la cunoștințele dobîndite prin intermediul studiilor lingvistice. Este evident că triburile slave au străbătut peninsula, pătrunzînd în sud pînă în Pelopones, ba chiar și în insula Creta. În multe regiuni, populația indigenă a fost obligată să se retragă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bună povestea descoperirii lor sub zidurile anticei Luteții, de către cine nu gândești. Profesorul de latină G. Popa Lisseanu, membru corespondent al Academiei Române, autorul, Între alte multele, a XII volume cu Izvoarele istoriei românilor și a numeroase studii istorice, filologice și arheologice, m-a vizitat la redacție, cerându-mi informații cum și unde poate vedea palimpsestele descoperite de colaboratorul nostru și cărora le supunea toată grija și atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bine ales, fiindcă orașul se găsește Într-un mare V format de lanțurile muntoase care străjuiesc ținutul. E un oraș străvechi, nobil, unde viața continuă cursul pe care Îl are de secole Întregi. Biserica colonială trebuie să fie o bijuterie arheologică fiindcă, dincolo vîrsta sa, ea marchează uniunea dintre arta europeană de import și spiritul indienilor locali. Aleile Înguste ale orașului, Străzile extrem de accidentate, pavate cu piatră din zonă, femeile indiene cu copii În spinare... pe scurt, În orice scenă caracteristică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
bună pentru băut, era extrem de rece. Locul, Înconjurat de trei adîncituri În formă de trapez (ale căror formă și scop nu sînt foarte clare), este numit Tambomachay și se află la intrarea din Valea Incașilor. Însă, locul a cărui importanță arheologică și „turistică“ o depășește pe a tuturor din regiune, este Machu Picchu, care În limba indigenă Înseamnă Muntele Vechi. Numele este rupt complet de așezarea care i-a adăpostit În interiorul ei pe ultimii membri ai unui popor liber. Conform lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de puțin de acest subiect, au jefuit În mod sistematic acestă regiune, iar autoritățiile nu au mai putut să adune pentru muzeu decît ceea ce mai rămăsese: realmente doar resturile. Chiar și așa, pentru oameni ca noi, fără prea multă educație arheologică și cu cunoștințe Încîlcite și recent achiziționate despre civilizația incașă, tot mai era Îndeajuns de văzut, și am cercetat muzeul de-a lungul a cîteva zile. Curatorul metis era foarte bine documentat și avea un entuziasm pentru rasa al cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
diferite șantiere ale unor obiective istorice, îndrumat de personalități de seamă, au fost un bun prilej pentru formarea viitorului arheolog. Imediat după absolvire a fost angajat la Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria, făcute printre alții și de către colegul nostru, arheologul Valceanu Dumitru, sunt
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
Institutul de Arheologie București. A lucrat ca arheolog - cercetător, mai întâi la Șantierul arheologic de la Histria, unde s-au făcut unele descoperiri importante, printre care și marea necropola tumulara, la care a participat direct și Valceanu Dumitru. Descoperirile, din săpăturile arheologice de la Histria, făcute printre alții și de către colegul nostru, arheologul Valceanu Dumitru, sunt precizate astfel în revistă muzeelor: ...„Ajunge să menționam aici, pe scurt, deschiderea unor sectoare de lucru într-una din zonele sacre ale orașului grecesc (care a beneficiat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
rurale din teritoriul histrian, cum ar fi cele de la Tariverdi (Radu Vulpe, Dumitru Berciu, C. Preda și P. Alexandrescu), Istria-sat (Vl. Zirra), Sinoe și Fântânele (V. Canarache)”. Apoi a lucrat 10 ani, împreună cu prof. dr. Petre Diaconu, la marele șantier arheologic de la Păcuiul lui Soare, unde au făcut mai multe descoperiri despre care s-a scris mult în revistele de specialitate. Lista de lucrări realizate în România I. Monografii, sinteze Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 8, 1962. A fost căsătorit cu Pricopiuc Varuca, colega noastră din promoția 1952 de la Liceul de fete „Elisabeta Doamna” din Rădăuți, profesor de istorie, cercetător științific
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 8, 1962. A fost căsătorit cu Pricopiuc Varuca, colega noastră din promoția 1952 de la Liceul de fete „Elisabeta Doamna” din Rădăuți, profesor de istorie, cercetător științific principal la Arhivele Statului din București, coautoare la impresionantele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
posibil, datorită faptului că aceată nație dispunea de rezerve umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom aduce vorba la momentul potrivit. Că la vremea aceea satul nostru exista, e confirmat de urme arheologice, o așezare dacică din primele secole ale primului mileniu, d. Ch., care atestă o viață economică, socială și spirituală în zonă găsite la numai câțiva kilometri distanță, la Arpașul de Sus. Tezaurul de argint descoperit în 1892 pe hotarul Cârțișoarei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost student al Facultății de Istorie a Universității din București, Secția Arheologie. A absolvit Facultatea de Istorie, cu teza Mineritul roman în Dacia, sub conducerea prof. Dimitrie Tudor. În calitate de student al Facultății de Istorie a participat la șantierele de cercetare arheologică de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din București, Sărata-Monteoru și Suceava-Șipot, sub conducerea prof. Dinu V. Rosetti și Ioan Nestor. Între 1958-1961 a fost angajat ca muzeograf, succesiv, la Muzeul Regiunii Ploiești și la Muzeul Satului din București. Între 19611975 a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prof. Dinu V. Rosetti și Ioan Nestor. Între 1958-1961 a fost angajat ca muzeograf, succesiv, la Muzeul Regiunii Ploiești și la Muzeul Satului din București. Între 19611975 a fost angajatul Direcției Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii și a condus cercetări arheologice pe șantierele: Biserica din satul Densus (1961-1962); Biserica Evanghelică din Florești; județul Cluj (1962); Mănăstirea Sucevița(19621968); Biserica Mănăstirii Voroneț (1964-1965); Biserica Mănăstirii Putna (1968-1971); Biserica Mănăstirii Dobrovăț, județul Iași (1974-1975) etc. În 1973 a beneficiat de o bursă de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]