4,701 matches
-
populația armeană, epuizate de șase ani de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom”, format în principal din armeni originari din Azerbaidjan, a intrat la rândul lui în oraș. În cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată de Felix Dzerjinski, CEKA, au intrat în Erevan. Republica Democrată Armenească
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom”, format în principal din armeni originari din Azerbaidjan, a intrat la rândul lui în oraș. În cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată de Felix Dzerjinski, CEKA, au intrat în Erevan. Republica Democrată Armenească a încetat să mai existe . RSS
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată de Felix Dzerjinski, CEKA, au intrat în Erevan. Republica Democrată Armenească a încetat să mai existe . RSS Armenească a fost proclamată pe 21 noiembrie 1920, primul lider sovietic armean fiind Aleksandr Miasnikyan. Violențele din Transcaucazia au încetat odată cu semnarea tratatului de prietenie dintre Marea Adunare Națională a Turciei și Uniunea Sovietică. Tratatul de pace de la Kars a fost semnat de reprezentanții RSFS Rusă, RSS Azerbaidjană, RSS Armenească, RSS Georgiană
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
mai reușit să o controleze sau rezolve. Venirea la putere în Germania a lui Adolf Hitler a dus la intensificarea luptei pentru formarea unui stat evreiesc în Palestina. ("Vedeți și:" Conflictul israelo-palestinian și Istoria Palestinei). Rușii, britanicii, italienii, francezii, grecii, armenii și turcii aveau fiecare obiective separate în Anatolia, care se bazau pe promisiunile primite în timpul războiului, pe victoriile de pe fronturi, pe înțelegerile sau tratatele secrete semnate între părți. Regimul țarist dorea să înlocuiască populația musulmană din nordul Anatoliei și din
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
parte a zonei litorale asiatice între Bosfor, râul Sakarya și un punct care va fi determinat pe țărmul golfului Izmit”. Aceste documente au fost făcute publice în noiembrie 1917 în ziarul Izvestia. Prin această acțiune, rușii sperau să obțină sprijinul armenilor pentru revoluția rusă. Izbucnirea revoluției bolșevice au făcut ca planurile țariste de împărțire a Imperiului Otoman să fie abandonate. Britanicii doreau să aibă controlul asupra strâmtorilor Mării Marmara și au ocupat împreună cu francezii Istanbulul (13 noiembrie 1918 - 23 septembrie 1923
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
Armenia, trupele britanice conduse de Înaltul Comisar Britanic, amiralul Somerset, au cucerit Karsul pe 19 aprilie 1919, au abolit parlamentul republicii și i-au arestat pe membrii guvernului. Britanicii au plasat Karsul sub controlul Armeniei. În ultimul an de război, armenii au reușit să formeze un guvern provizoriu, iar mai apoi o republică independentă. Conflictele militare dintre turci și armeni, atât din timpul războiului mondial, cât și după încheierea acestuia, au fost cele care au decis până în cele din urmă frontierele
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
parlamentul republicii și i-au arestat pe membrii guvernului. Britanicii au plasat Karsul sub controlul Armeniei. În ultimul an de război, armenii au reușit să formeze un guvern provizoriu, iar mai apoi o republică independentă. Conflictele militare dintre turci și armeni, atât din timpul războiului mondial, cât și după încheierea acestuia, au fost cele care au decis până în cele din urmă frontierele Armeniei. Rusia a acceptat în aprilie 1915 formarea guvernului provizoriu armean sub conducerea lui Aram Manougian, conducătorul rezistenței din
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
o republică independentă. Conflictele militare dintre turci și armeni, atât din timpul războiului mondial, cât și după încheierea acestuia, au fost cele care au decis până în cele din urmă frontierele Armeniei. Rusia a acceptat în aprilie 1915 formarea guvernului provizoriu armean sub conducerea lui Aram Manougian, conducătorul rezistenței din regiunea Van. Naționaliștii armeni au sperat că vor reuși să obțină eliberarea de sub dominația otomană în schimbul ajutorului acordat armatei țariste. Ceea ce nu știau armenii era faptul că rușii aveau o înțelegere secretă
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
războiului mondial, cât și după încheierea acestuia, au fost cele care au decis până în cele din urmă frontierele Armeniei. Rusia a acceptat în aprilie 1915 formarea guvernului provizoriu armean sub conducerea lui Aram Manougian, conducătorul rezistenței din regiunea Van. Naționaliștii armeni au sperat că vor reuși să obțină eliberarea de sub dominația otomană în schimbul ajutorului acordat armatei țariste. Ceea ce nu știau armenii era faptul că rușii aveau o înțelegere secretă cu Antanta în legătură cu anexarea anumitor teritorii din Anatolia. Aceste planuri au fost
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
a acceptat în aprilie 1915 formarea guvernului provizoriu armean sub conducerea lui Aram Manougian, conducătorul rezistenței din regiunea Van. Naționaliștii armeni au sperat că vor reuși să obțină eliberarea de sub dominația otomană în schimbul ajutorului acordat armatei țariste. Ceea ce nu știau armenii era faptul că rușii aveau o înțelegere secretă cu Antanta în legătură cu anexarea anumitor teritorii din Anatolia. Aceste planuri au fost făcute publice de revoluționarii ruși în 1917, care sperau că astfel vor putea obține sprijinul politic și militar al armenilor
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
armenii era faptul că rușii aveau o înțelegere secretă cu Antanta în legătură cu anexarea anumitor teritorii din Anatolia. Aceste planuri au fost făcute publice de revoluționarii ruși în 1917, care sperau că astfel vor putea obține sprijinul politic și militar al armenilor.. Între timp, guvernul provizoriu a devenit tot mai stabil, odată cu mutarea în regiunea pe care o controla a multor armeni. În 1917, peste 150.000 de armeni se mutaseră în provinciile Erzurum, Bitlis, Mush și Van. Liderii armeni precum Armen
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
fost făcute publice de revoluționarii ruși în 1917, care sperau că astfel vor putea obține sprijinul politic și militar al armenilor.. Între timp, guvernul provizoriu a devenit tot mai stabil, odată cu mutarea în regiunea pe care o controla a multor armeni. În 1917, peste 150.000 de armeni se mutaseră în provinciile Erzurum, Bitlis, Mush și Van. Liderii armeni precum Armen Garo au lansat apeluri soldaților de origine armeană care luptau în armatele europene să vină pe frontul din Caucaz. Revoluția
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
1917, care sperau că astfel vor putea obține sprijinul politic și militar al armenilor.. Între timp, guvernul provizoriu a devenit tot mai stabil, odată cu mutarea în regiunea pe care o controla a multor armeni. În 1917, peste 150.000 de armeni se mutaseră în provinciile Erzurum, Bitlis, Mush și Van. Liderii armeni precum Armen Garo au lansat apeluri soldaților de origine armeană care luptau în armatele europene să vină pe frontul din Caucaz. Revoluția rusă a lăsat frontul din răsăritul Turciei
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
militar al armenilor.. Între timp, guvernul provizoriu a devenit tot mai stabil, odată cu mutarea în regiunea pe care o controla a multor armeni. În 1917, peste 150.000 de armeni se mutaseră în provinciile Erzurum, Bitlis, Mush și Van. Liderii armeni precum Armen Garo au lansat apeluri soldaților de origine armeană care luptau în armatele europene să vină pe frontul din Caucaz. Revoluția rusă a lăsat frontul din răsăritul Turciei într-o situație incertă. În decembrie 1917 a fost semnat un
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
mai stabil, odată cu mutarea în regiunea pe care o controla a multor armeni. În 1917, peste 150.000 de armeni se mutaseră în provinciile Erzurum, Bitlis, Mush și Van. Liderii armeni precum Armen Garo au lansat apeluri soldaților de origine armeană care luptau în armatele europene să vină pe frontul din Caucaz. Revoluția rusă a lăsat frontul din răsăritul Turciei într-o situație incertă. În decembrie 1917 a fost semnat un armistițiu între reprezentanții Imperiului Otoman și cei ai Comisariatului Transcaucazian
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
o situație incertă. În decembrie 1917 a fost semnat un armistițiu între reprezentanții Imperiului Otoman și cei ai Comisariatului Transcaucazian. Otomanii au început după semnarea armistițiului să-și întărească trupele Armatei a 3-a de pe frontul de răsărit. Luptele dintre armeni și otomani au început la mijlocul lunii februarie 1918. Armeni au fost supuși atacurilor armatei otomane și a trupelor neregulate kurde și au fost nevoiți să se retragă din Erzincan la Erzurum, iar mai apoi la Kurs. Ei au părăsit și
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
un armistițiu între reprezentanții Imperiului Otoman și cei ai Comisariatului Transcaucazian. Otomanii au început după semnarea armistițiului să-și întărească trupele Armatei a 3-a de pe frontul de răsărit. Luptele dintre armeni și otomani au început la mijlocul lunii februarie 1918. Armeni au fost supuși atacurilor armatei otomane și a trupelor neregulate kurde și au fost nevoiți să se retragă din Erzincan la Erzurum, iar mai apoi la Kurs. Ei au părăsit și acest oraș pe 25 aprilie. Comisariatul Transcaucazia a luat
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
nevoiți să se retragă din Erzincan la Erzurum, iar mai apoi la Kurs. Ei au părăsit și acest oraș pe 25 aprilie. Comisariatul Transcaucazia a luat unele măsuri de apărare, transformând regiunea în efemera Federație Transcaucaziană. După dezintegrarea acestei federații, armenii au pus bazele Republicii Democrate Armene (30 mai 1918). Tratatul de la Batumi semnat pe 4 iunie 1918 avea să reducă suprafața republicii armene la o suprafață de doar 11.000 km2. Membrii foarte activi ai diasporei armenești au depus eforturi
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
la Erzurum, iar mai apoi la Kurs. Ei au părăsit și acest oraș pe 25 aprilie. Comisariatul Transcaucazia a luat unele măsuri de apărare, transformând regiunea în efemera Federație Transcaucaziană. După dezintegrarea acestei federații, armenii au pus bazele Republicii Democrate Armene (30 mai 1918). Tratatul de la Batumi semnat pe 4 iunie 1918 avea să reducă suprafața republicii armene la o suprafață de doar 11.000 km2. Membrii foarte activi ai diasporei armenești au depus eforturi deosebite în timpul Conferinței de Pace de la
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
Transcaucazia a luat unele măsuri de apărare, transformând regiunea în efemera Federație Transcaucaziană. După dezintegrarea acestei federații, armenii au pus bazele Republicii Democrate Armene (30 mai 1918). Tratatul de la Batumi semnat pe 4 iunie 1918 avea să reducă suprafața republicii armene la o suprafață de doar 11.000 km2. Membrii foarte activi ai diasporei armenești au depus eforturi deosebite în timpul Conferinței de Pace de la Paris ca să-i convingă pe negociatorii Antantei că teritoriul istoric al Armeniei, regiunea care rămăsese în afara controlului
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
armenești au depus eforturi deosebite în timpul Conferinței de Pace de la Paris ca să-i convingă pe negociatorii Antantei că teritoriul istoric al Armeniei, regiunea care rămăsese în afara controlului Imperiului Otoman în anii 1915 - 1918, trebuie să se unească cu Republica Democrată Armeană. Bazându-se pe principiile enunțate de președintele american Woodrow Wilson, (cunoscute ca „Cele 14 puncte”), armenii să li se recunoască oficial controlul asupra regiunii, control care îl dețineau de facto după izbucnirea Revoluției Ruse. Armenii își sprijineau cererile și pe
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
Antantei că teritoriul istoric al Armeniei, regiunea care rămăsese în afara controlului Imperiului Otoman în anii 1915 - 1918, trebuie să se unească cu Republica Democrată Armeană. Bazându-se pe principiile enunțate de președintele american Woodrow Wilson, (cunoscute ca „Cele 14 puncte”), armenii să li se recunoască oficial controlul asupra regiunii, control care îl dețineau de facto după izbucnirea Revoluției Ruse. Armenii își sprijineau cererile și pe afirmația că ar fi reprezentat majoritatea populației, de vreme ce turcii se mutaseră în provinciile apusene. Boghos Nubar
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
delegației Armeniei, avea să afirme că la luptele împotriva turcilor au participat nu doar cei 150.000 din armata imperială rusă, dar și aproximativ 40.000 de voluntari, care își eliberaseră prin forțe proprii satele. Mai mult, după cum afirma liderul armean, dintre toate popoarele Caucazului, doar armenii au continuat lupta împotriva otomanilor după retragerea bolșevicilor". Președintele Wilson a acceptat în cele din urmă argumentele armenilor. El avea să scrie „Lumea așteaptă de la ei armeni să dea taoate încurajările și tot sprijinul
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
la luptele împotriva turcilor au participat nu doar cei 150.000 din armata imperială rusă, dar și aproximativ 40.000 de voluntari, care își eliberaseră prin forțe proprii satele. Mai mult, după cum afirma liderul armean, dintre toate popoarele Caucazului, doar armenii au continuat lupta împotriva otomanilor după retragerea bolșevicilor". Președintele Wilson a acceptat în cele din urmă argumentele armenilor. El avea să scrie „Lumea așteaptă de la ei armeni să dea taoate încurajările și tot sprijinul ce le stă în putere acelor
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
40.000 de voluntari, care își eliberaseră prin forțe proprii satele. Mai mult, după cum afirma liderul armean, dintre toate popoarele Caucazului, doar armenii au continuat lupta împotriva otomanilor după retragerea bolșevicilor". Președintele Wilson a acceptat în cele din urmă argumentele armenilor. El avea să scrie „Lumea așteaptă de la ei armeni să dea taoate încurajările și tot sprijinul ce le stă în putere acelor refugiați tuci, care vor dori să se reîntoarcă la fostele lor în districtele Trebizond, Erzerum, Van și Bitlis
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]