5,777 matches
-
singură restricție: să nu-l obosim cu prea multe explicații și idei care depășesc nivelul său de dezvoltare sau să-i spunem lucruri care n-au nici o legătură cu ceea ce vrea el să știe în acel moment. 3.5. Dezvoltarea armonioasă. Tipuri de educație La vechii greci, în centrul educației stătea ideea de perfecțiune a omului idee care apare mai întîi la Homer prin cuvintele lui Hector: "să fiu totdeauna primul între ai mei și înaintea tuturor să mă disting", "să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
perfecțiune a omului idee care apare mai întîi la Homer prin cuvintele lui Hector: "să fiu totdeauna primul între ai mei și înaintea tuturor să mă disting", "să fiu meșter la vorbă și vrednic la fapte". Aceasta însemna asigurarea formării armonioase "euritmia" adică dezvoltarea paralelă a sufletului și corpului, deci realizarea Kalokagathiei (expresie formată din cuvintele kalos = frumos și agathon = bun), frumusețe fizică și bunătate morală. O astfel de educație presupunea pregătirea fizică, intelectuală și morală a individului. Aristotel susținea că
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
omului are trei laturi: una vegetativă, alta animală și ultima rațională. De aici conchide că sînt necesare trei feluri de activități educative: fizică, morală și intelectuală, între care trebuie să existe un echilibru perfect. Rabelais preconiza și el o educație armonioasă a omului. El credea că educația are sarcina de a pregăti un om universal. Această universalitate se vădea în pregătirea intelectuală, care presupunea însușirea unui număr impresionant de cunoștințe teoretice, din diverse domenii ale cunoașterii umane. Autorul pune mare preț
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pregăti un om universal. Această universalitate se vădea în pregătirea intelectuală, care presupunea însușirea unui număr impresionant de cunoștințe teoretice, din diverse domenii ale cunoașterii umane. Autorul pune mare preț și pe formarea unor deprinderi practice și pe dezvoltarea fizică armonioasă. Pregătirea fizică și intelectuală aveau rolul de a contribui la formarea morală a tînărului, la formarea conștiinței sale. Dincolo de viața mediocră, artificială, dusă de majoritatea oamenilor din vremea sa, Rabelais concepe un alt tip de viață, în care toate forțele
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
capabilă, iar viața aceea i se pare lui a fi cea adevărată. Toate funcțiile corpului și spiritului copilului, fără deosebire, trebuie supuse exercițiului, fiecare trebuie să fie dezvoltată la cel mai înalt grad posibil. Montaigne propunea ca educația să fie armonioasă, pentru că noi nu educăm numai corpul sau numai spiritul, ci omul. Scopul educației îl reprezenta formarea unui om cu un corp sănătos, cu judecata bine formată și cu un suflet duios. Acesta era omul de societate gentilomul care avea mai
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
realizată prin educație fizică, avînd drept scop întărirea corpului, intelectuală, în vederea pregătirii pentru cerințele vieții și morală, pentru dezvoltarea "sentimentului de onoare". Pentru fiecare dintre acestea el propune programe și metode de lucru. Deși propuneau ca scop al educației dezvoltarea armonioasă a omului din punct de vedere fizic, intelectual și moral, mulți autori, asemeni lui Rousseau, au propus ca în fiecare etapă a dezvoltării copilului să se facă un singur fel de educație. Platon propunea ca vîrsta la care se fac
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
compatibilitate între acestea; 2. elevii să fie ocupați în același timp cu un singur obiect de studiu. 3.5.1. Educația fizică În Grecia antică, educația fizică (gimnastica) ocupa un loc de frunte în "planul de învățămînt". Pe lîngă formarea armonioasă a corpului și întărirea capacității de rezistență, gimnastica contribuia și la dezvoltarea unor sentimente morale (stăpînirea de sine, supunerea față de legi) și sentimente estetice (gustul pentru frumos). Scopurile educației fizice fiind multiple, este de înțeles de ce grecii puneau așa mare
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
trupuri, în timpul cînd ei cresc și devin bărbați"68. Practicarea ei trebuia însoțită de muzică, deoarece gimnastica fără muzică face oamenii grosolani, iar muzica fără gimnastică duce la moleșirea fizică și spirituală. Numai prin îmbinarea acestora se asigura o educație armonioasă. Aristotel acordă importanță gimnasticii și artei antrenamentului fizic, deoarece astfel se ajunge la formarea unui corp sănătos și armonios dezvoltat. El afirma că "nimic nu slăbește și nu distruge corpul omului ca o lungă inactivitate fizică". Exercițiile de gimnastică erau
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
face oamenii grosolani, iar muzica fără gimnastică duce la moleșirea fizică și spirituală. Numai prin îmbinarea acestora se asigura o educație armonioasă. Aristotel acordă importanță gimnasticii și artei antrenamentului fizic, deoarece astfel se ajunge la formarea unui corp sănătos și armonios dezvoltat. El afirma că "nimic nu slăbește și nu distruge corpul omului ca o lungă inactivitate fizică". Exercițiile de gimnastică erau subordonate însă unui scop mai înalt: trebuiau să contribuie la dezvoltarea sensibilității și rațiunii. Vives pune pe primul plan
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cea mai mare artă stă tocmai în a face din toate îndatoririle lor un sport și un joc"91. Jocul este o activitate specifică copilăriei, cu multiple valențe educative, atît pe plan intelectual, cît și pentru menținerea sănătății și dezvoltarea armonioasă a organismului. 3.14. Libertatea în educație Statul democratic conceput de Platon reprezenta o guvernare bazată pe libertatea omului și pe subordonarea intereselor individuale celor generale. Fiecare cetățean al unei republici democratice este liber. În consecință, și copiii trebuie să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a creat pentru o existență bună, ne ajută, dacă voim să ne îndreptăm"). Rousseau considera că există o adevărată prăpastie între sufletul omenesc, cu însușirile și aspirațiile sale naturale, și cultura artificială a timpului. Cultura adevărată presupune dezvoltarea naturală și armonioasă a sufletului, însă așa cum îl găsim în treapta de evoluție actuală. Omul evoluează, pe fiecare treaptă a evoluției sale apărînd necesități noi, care sînt naturale pentru treapta evolutivă respectivă. E vorba de o evoluție firească necesară, nu provocată de imaginație
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
părțile ființei noastre, care ne dau sentimentul propriei noastre existențe. A trăit mai mult nu omul care numără mai mulți ani, ci cel care a simțit mai mult viața."211 El dorea să formeze un om lipsit de artificialitate, dezvoltat armonios. Idealul lui era omul natural, "dezbrăcat" de aportul dezastruos al civilizației timpului. Acest om natural va ști să se ferească de influențele societății aflate într-un stadiu de decădere din ce în ce mai avansat. Criticii au afirmat că acest "om abstract" pe care
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copiilor pentru a-i lega de lumea și societatea în care trăiesc și totodată pentru a dezvolta tot ceea ce este "divin" în om. Omul este după Froebel o reunire de trei forțe principale: corpul, inima și mintea, care trebuie cultivate armonios, ca să formeze un întreg, o unitate. El susține că principalele legi ale educației sînt: legea activității și legea armoniei. Froebel cerea educatorului să asigure copilului dezvoltarea puterii de acțiune, de simțire și de gîndire, pentru a forma un om activ
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
oglindă a vieții "deschide copilului perspectiva universului, spre care îl educăm și pentru care el se dezvoltă". Ca și Rousseau, el atribuia jocului numeroase virtuți, printre care se pot enumera: dezvăluirea celor mai intime trăsături ale copilului, contribuția la dezvoltarea armonioasă a ființei umane, fiind un propulsor al predispozițiilor naturale, "igienic pentru corp, instructiv pentru inteligență, educativ pentru inimă", forma tipică fundamentală de cunoaștere a realității obiective, satisfăcînd în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului. Numai jocurile dirijate
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a putea ceva, ci numai în aptitudinea de a deveni ceva. Pentru a se dezvolta, predispozițiile se cer a fi stimulate. Scopul educației va viza îndeosebi dezvoltarea dispozițiilor specifice fiecărei individualități umane. Această dezvoltare trebuie să se realizeze în mod armonios. Toți oamenii se pot dezvolta armonios, dar fiecare în felul lui ca extindere și intensitate după puterea predispozițiilor și potrivit raportului în care ele se găsesc la fiecare. Omul "armonios dezvoltat" era integrat în societate și epoca lui, ca un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
aptitudinea de a deveni ceva. Pentru a se dezvolta, predispozițiile se cer a fi stimulate. Scopul educației va viza îndeosebi dezvoltarea dispozițiilor specifice fiecărei individualități umane. Această dezvoltare trebuie să se realizeze în mod armonios. Toți oamenii se pot dezvolta armonios, dar fiecare în felul lui ca extindere și intensitate după puterea predispozițiilor și potrivit raportului în care ele se găsesc la fiecare. Omul "armonios dezvoltat" era integrat în societate și epoca lui, ca un om activ și liber în acțiunile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
individualități umane. Această dezvoltare trebuie să se realizeze în mod armonios. Toți oamenii se pot dezvolta armonios, dar fiecare în felul lui ca extindere și intensitate după puterea predispozițiilor și potrivit raportului în care ele se găsesc la fiecare. Omul "armonios dezvoltat" era integrat în societate și epoca lui, ca un om activ și liber în acțiunile sale. Diesterweg are în vedere o instrucție în care elevul ajunge la adevăr prin activitate proprie: "Eu nu-mi pot închipui o cultură adevărată
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
am formulat principiul cel mai înalt, care domină pedagogia, cînd am recunoscut în intuiție temelia absolută a oricărei cunoștințe"226. El a dat intuiției o fundamentare psihologică mai adîncă față de predecesorii săi. Era interesat mai ales de stimularea și dezvoltarea armonioasă a "puterilor și predispozițiilor" psihofizice ale copilului în contact cu realitatea obiectivă. Din interacțiunea vieții psihice a copilului cu lumea înconjurătoare, deci prin intuiție, natura copilului trebuia să ajungă la deplina ei dezvoltare. Pe drept cuvînt afirma că nu poți
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
împotriva șabloanelor și rutinei în pedagogie. El a organizat o școală pentru copiii țăranilor la moșia sa de la Iasnaia Poliana. La baza activității din această școală stătea ideea că educația trebuie să respecte și să dezvolte "ființa nouă, pură și armonioasă" a copilului. Dezvoltarea personalității copilului, înarmarea lui cu deprinderi și cunoștințe necesare în viață, stimularea forțelor creatoare ale copiilor reprezentau, după părerea lui Tolstoi, esențialul în munca educatorului. Unul din principiile diriguitoare ale concepției sale pedagogice a fost acela al
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pe teza rousseauistă potrivit căreia omul se naște perfect: "Omul se naște perfect iată marele cuvînt pe care l-a rostit Rousseau; și acest cuvînt, aidoma pietrei, va rămîne pururea neclintit și adevărat"231. În copil se îmbină în mod armonios binele, frumosul și adevărul. Aceasta înseamnă că idealul spre care aspiră umanitatea omul armonios dezvoltat se află în vîrsta copilăriei. De aceea apare absurdă pretenția adultului de a forma el copilul, după propria-i voință. Iată de ce Tolstoi neagă dreptul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
marele cuvînt pe care l-a rostit Rousseau; și acest cuvînt, aidoma pietrei, va rămîne pururea neclintit și adevărat"231. În copil se îmbină în mod armonios binele, frumosul și adevărul. Aceasta înseamnă că idealul spre care aspiră umanitatea omul armonios dezvoltat se află în vîrsta copilăriei. De aceea apare absurdă pretenția adultului de a forma el copilul, după propria-i voință. Iată de ce Tolstoi neagă dreptul adultului de a educa. Educația este considerată ca un abuz, ca o operă a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bine, pînă la care eu, în trufia mea, vreau să-l ridic. Conștiința acestui ideal trăiește mai puternic în el decît în mine. El are nevoie să-i asigur numai acel material cu care să-și împlinească făptura în mod armonios și multilateral."232 Copilul are nevoie de libertate pentru a se putea dezvolta în voie, în condițiile pe care i le oferă viața. Prin însăși condiția sa biologică, copilul fiind cel mai apropiat de natură este posesorul idealului neîntinat, pur
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să se predea în mod cît mai individualizat posibil, avînd în vedere că baza psihologică a educației o reprezintă atît cunoașterea naturii proprii a copilului, a nevoilor și intereselor sale, cît și organizarea unui mediu favorabil dezvoltării lui integrale și armonioase. În această privință, Dewey este inspirat mai ales de către Rousseau. El a recunoscut în copil o ființă activă, curioasă și avidă de cunoaștere, considerînd că sarcina educației este de a contribui la formarea unei experiențe insuflate de aptitudini și cunoștințe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Rousseau. El a recunoscut în copil o ființă activă, curioasă și avidă de cunoaștere, considerînd că sarcina educației este de a contribui la formarea unei experiențe insuflate de aptitudini și cunoștințe. În concepția sa pedagogică, educația are drept scop dezvoltarea armonioasă și completă a forțelor naturale ale copilului, pentru a-l integra în societate, păstrîndu-i în același timp neștirbită individualitatea. El considera că este necesară o strînsă legătură între educație și societate, educația fiind unul din mijloacele de renaștere a societății
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
lui Emil: Fiindcă omul este fixat pentru societate, trebuie dar încă de mici copiii să fie obișnuiți cu dînsa; de aceea părinții sînt datori să îngrijească ca copiii să nu crească izolați, căci devin mizantropi". Ion Heliade Rădulescu leagă dezvoltarea armonioasă de exercitarea unei îndeletniciri practice. Concomitent cu dezvoltarea armonioasă, educației îi revine sarcina de a-i înlesni copilului dezvăluirea vocației sale. Punînd problema educabilității, deși încearcă să adopte o cale de mijloc, înclină totuși balanța spre ereditate, considerînd că în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]