7,848 matches
-
lingvistice și comunicative ale vorbitorilor, în temele de discuție abordate în pronunțarea cuvintelor, viteza vorbirii, intonație etc.; limba și comunicarea sunt achiziționate treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fereastra!” etc.). 5.2. Principiul politeții Participanții la comunicare dispun de două imagini comunicative/imagini publice/fețe: fața pozitivă și fața negativă. Fața pozitivă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și manifesta dorința de angajare în relație cu ceilalți, atracția față de ceilalți; fața negativă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alocentrism. Idiocentrismul caracterizează culturile individualiste: individul acordă atenție identității personale, se percepe ca independent față de grup, este preocupat de respectul de sine, are un grad ridicat de automonitorizare, își exprimă bine gândurile și sentimentele; stabilirea relațiilor sociale se bazează pe atracția interpersonală și exclude poziția și statutul social; distanța socială dintre individ și grup este mare, există delimitări laxe ale grupului, relațiile dintre indivizi se bazează pe competiție și angajare directă și deschisă în conflict, pe negociere pe baze interpersonale; este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
friend). Mai mult decât o diferență de semnificație latentă și partiție în continuumul realității, cuvintele poartă și încărcătura viziunii despre lume a unui grup etnic. În culturile occidentale, de pildă, prietenia este văzută ca o „chimie” a personalităților, definibilă ca „atracție mutuală, atașament, simpatie”; în culturile budiste, relațiile își au rădăcinile în ciclurile vieților succesive și sunt supuse unor cauze complexe neînțelese de individ, numite yuan, care determină construirea relațiilor, tipul și profunzimea lor. Unele cuvinte sunt aproape intraductibile, desemnând realități
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții construiesc relațiile interpersonale este, de asemenea, constrâns cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe atracția interpersonală; membrii culturilor colectiviste își bazează relațiile interpersonale pe similaritățile de grup și pe relațiile de rol. 2.6.2. Construirea relației prin intermediul conversației fatice Conversația fatică (small talk) are rol de socializare, esențial în construirea relațiilor interpersonale. Funcția sa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele biologice, statutul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin care comunică surdo-muții, semnele matematice etc. Autorii propun autocaracterizarea și caracterizarea personalității indivizilor pe baza unui set de 52 de adjective (pentru această listă, vezi pe: http://en.wikipedia.org/wiki/Johari window). Vom defini în continuare factorii care determină atracția interpersonală. Atracția fizică este determinată de idealul de frumusețe masculină/feminină din cadrul unei societăți, la un moment dat; proximitatea fizică sau psihică desemnează apropierea fizică sau psihică dintre interactanți (persoanele care locuiesc sau lucrează mai aproape una de alta au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunică surdo-muții, semnele matematice etc. Autorii propun autocaracterizarea și caracterizarea personalității indivizilor pe baza unui set de 52 de adjective (pentru această listă, vezi pe: http://en.wikipedia.org/wiki/Johari window). Vom defini în continuare factorii care determină atracția interpersonală. Atracția fizică este determinată de idealul de frumusețe masculină/feminină din cadrul unei societăți, la un moment dat; proximitatea fizică sau psihică desemnează apropierea fizică sau psihică dintre interactanți (persoanele care locuiesc sau lucrează mai aproape una de alta au șanse mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
una de alta au șanse mai mari de a se atrage reciproc; persoanele care împărtășesc idei asemănătoare au șanse mai mari de a fi atrase una de cealaltă); familiaritatea reprezintă obișnuința indivizilor unul cu altul, creată în urma unor întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de atracție interpersonală este cu atât mai mare cu cât asemănările percepute - idei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reprezintă obișnuința indivizilor unul cu altul, creată în urma unor întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de atracție interpersonală este cu atât mai mare cu cât asemănările percepute - idei, reprezentări, valori, atitudini - sunt mai mari); reciprocitatea este tendința indivizilor de a avea sentimente reciproce unul față de altul (sentimentele indivizilor tind să fie reciproce, în sensul că orice om
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizată) sau percepute ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face să fiu tristă). Este deci foarte important să acordăm o grijă deosebită analizei impresiilor respective. Iubire, atracție Ne referim la iubirea simțită în vis și nu la relații sexuale (vezi Sexualitate). Sentimentele tandre, afectuoase sau amororase resimțite în vis indică adesea căutarea armoniei, a uniunii și armoniei între sine și alții sau cu propria persoană. Visul este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
alții sau cu propria persoană. Visul este în general, plăcut și agreabil. Exprimă starea pozitivă a celui ce visează, dezvăluind fie iubirea pe care le-o poartă altora, fie dorința ca lucrurile să fie așa. Se poate întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu ocazia activității onirice. Mânia este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
include numeroase emoții: bucurie, fericire, melancolie, mândrie. Originea complexă a termenului - consideră autorul anterior citat - a influențat modul în care diferitele grupuri sociale percep, gândesc și exprima emoția de simpatie. În limba română, cuvântul „simpatie” conserva înțelesul de simțământ, desemnează atracția, afinitatea resimțită de o persoană pentru o altă persoană sau pe care persoana o inspiră altora (DEX, 1996, 988Ă. Teoria lui Candace Clark despre simpatie se fondează pe datele cercetărilor de teren minuțioase. Profesoară de la Montclair State College a analizat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
volană pe langă sfera comercială ca obiectiv primar. Capitolul al patrulea pune sub semnul întrebării forță persuasiva a unei argumentări, elemente precum personalizarea semantica , efectul semantic al cuvântului „libertate” și tehnică „și asta nu e tot” dând un plus de atracție produsului.Toate aceste date sunt susținute empiric printr-o serie de experimente prezentate succinct și de autor. În partea a doua a volumului autorul propune o temă abordată recent în marketing și în psihologia aplicată și anume „ambianța senzorială”. S-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
chipeș (12); cuminte (12); înalt (12); masculin (12); fiu (11); persoană (10); flăcău (9); frate (9); inteligent (9); iubire (9); rău (9); ființă (7); deștept (6); dragoste (6); eu (6); fecior (6); puternic (6); forță (5); mare (5); adolescent (4); atracție (4); drăguț (4); el (4); mic (4); sex (4); simpatic (4); tip (4); gen (3); isteț (3); mușchi (3); partener (3); sport (3); vesel (3); (2); adolescență (2); ajutor (2); amabil (2); bălai (2); bicicletă (2); bou (2); brunet (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prinț (2); puritate (2); sălbatic (2); splendoare (2); sport (2); teamă (2); Traian (2); transport (2); țară (2); acasă; ager; aleargă; alergat; n-am; amar; an; animal blînd; animal drag; animal inteligent; animal mare; animal preferat; animalul meu preferat; apă; atracție; nu avem; bălan; boală; bogăție; boier; bucurie; cabalin; cabaline; cabană; căluț; capră; caretă; carne; căsuță; cavaler; a călări; căluț; cămilă; cărare; căruțe; cîine; cîmpie; compasiune; copil; credincios; cuminte; curea; de cursă; de curse; deltă; demn; deplasare; devotat; dinte; dîrzenie; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie (2); pasiune (2); de părinți (2); persoană (2); persoană dragă (2); plăcere (2); plîns (2); singur (2); speranță (2); viață (2); zbucium (2); absenta; ador; adormi; afect; amăgeală; amarnic; amintire permanentă; Ana; ani; apăsare; apăsător; aprins; aproape; arzător; atașare; atracție; atrage; baladă; băiat; bărbat; bine; bloc; brațe; bucurie; bunici; de casa părintească; cîntec; complex; cufundat; cumplit; doină; doliu; dor; dor de casă; dorit; a dori; dragi; duh; de duh; durere enormă; El; de ei; emoție; enorm; Erasmus; familia; de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
haine (4); tinerețe (4); blondă (3); curată (3); dragă (3); dulce (3); elegantă (3); fiică (3); floare (3); inteligentă (3); mamă (3); mică (3); ochi (3); roz (3); sexy (3); slabă (3); soră (3); spate (3); tipă (3); urîtă (3); atracție (2); bărbat (2); blîndețe (2); cochetă (2); coșuri (2); eleganță (2); fetiță (2); firav (2); fustă (2); gagică (2); gingaș (2); iubită (2); înalt (2); machiaj (2); mireasă (2); modestă (2); păpușă (2); sex (2); sex feminin (2); simpatică (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
distrugere (2); dor (2); făclie (2); galben (2); gheață (2); iubire (2); jăratic (2); necaz (2); nenorocire (2); purificare (2); răutate (2); speranță (2); vatră (2); aer; agitație; apa; aprinde; a aprinde; aprindere; aragaz; de armă; arși; artă; arzînd; asemănare; atracție; august; babă; boală; căldura; camping; cercetași; chibrituri; curățare; da; dar; DEMON; dezastru; diavol; dorință; drac; dragoste; dușman; emoții; energie; etern; fenomen; fierbător; fire; flacăra; flamă; flamură; foc; forță; frig; frumos; fulgere; gaz; greu; Guță; Hefaistos; iarna; incinerare; infern; inimă; la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fată (6); iubit (6); plăcere (6); splendid (6); viață (6); curat (5); fericire (5); om (5); atractiv (4); bun (4); chip (4); făt (4); Făt-Frumos (4); flori (4); mirific (4); obiect (4); simpatico (4); zîmbet (4); admirație (3); apreciere (3); atracție (3); brad (3); bucurie (3); calitate (3); dragoste (3); el (3); fain (3); femeie (3); fermecător (3); iubire (3); lucru (3); miraculos (3); nemaipomenit (3); păr (3); soare (3); trandafir (3); albastru (2); angelic (2); artă (2); artistic (2); bine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
captivant (77); curios (51); frumos (37); film (34); atractiv (30); carte (27); plăcut (26); fascinant (17); nou (15); curiozitate (14); plictisitor (14); atrăgător (12); lucru (11); neinteresant (11); amuzant (9); foarte (9); bun (8); drăguț (6); fantastic (6); palpitant (6); atracție (5); deștept (5); important (5); noutate (5); vesel (5); atenție (4); băiat (4); deosebit (4); distractiv (4); interes (4); minunat (4); obiect (4); om (4); viață (4); aventură (3); curs (3); eu (3); extraordinar (3); idee (3); incitant (3); inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); model (2); de neatins (2); persoană (2); pitic (2); plop (2); prăjină (2); prea (2); semeț (2); subțire (2); tata (2); teamă (2); vîrf (2); voinic (2); zvelt (2); acum; greu de ajuns; Andrei; apogeu; arătos; arțar; aspect; atlet; atracție; baschetbaliști; bătrîn; bradul; butelie; cal; capacitate; capricios; carte; cît casa; cămilă; celebru; cocoșat; Codrin; confort; copacul; culme; curaj; deal; demn; deosebit; deștept; dimensiune; director; drăguț; drept; elefant; elegant; fain; și fioros; flăcău; frumusețe; fudulie; funcție; geam; gingășie; grad de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întindere(2); întins(2); întinsă(2); lac(2); lung(2); măr(2); mașină(2); pat(2); pește (2); plăcere(2); prost(2); prostie(2); rece(2); sare(2); suflet(2); vara (2); abundență; adînc; agitată; agitație; aglomerat; alge; amintiri; arătos; atracție; avan; avion; barosan; beatitudine; biceps; bine crescut; bogat; brad; briză; buze; caracter; cît casa; cascadă; cățel; cer; cerc; chin; ciocolată; conștiință; corali; Costinești; cerul; cunoscut; daaa; depărtare; departe; destul; dimensional; în dimensiuni; doare; drum lung; drum; dulce; durere; etern; eu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sus (2); neorgolios (2); nepăsare (2); orgolios (2); orgoliu (2); păcat (2); prieten (2); putere (2); ranchiunos (2); rece (2); slăbiciune (2); sufletist (2); trufaș (2); tu (2); ură (2); vertical (2); -; absurd; anormal; apărare; armonios; arogantă; arțăgos; atitudine; atotștiutor; atracție; bine; blînd; boală; bun; bunicul; calitate; caracter puternic; cu caracter; centru el; ciudat; ciudos; cocoș; coleg; coloană; copil; curaj; cutremurător; depășire; dezavantaj; dezgust; diferență; diplomă; dispreț; dîrz; domol; drăguț; drept în decizii; dubios; dușmănos; efort; doar pentru el; plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]