5,062 matches
-
Șoaptele neînțelese de la începutul oricărei ședințe de divinație au ca scop declarat mijlocirea actului de decriptare a semnelor. Se invocă ajutorul divinității dar, în același timp, subiectul este introdus într-o atmosferă misterioasă. Șoapte ascunse și semne ciudate țes o aură de mister în jurul prezicerii. Am văzut-o că-și mișca repede buzele și spunea cuvinte neînțelese. Parcă-mi era un pic teamă. Apoi a făcut cruce pe cărți..." (G., 24 ani, Iași). Cu cât sporește misterul, sporește și taina, dar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cabala, într-un interviu pe care ni l-a acordat în 2004: "Nu contează cât de profund este mesajul, el este mai puțin important decât sursa. Așa că "albul" este prezența directă a autorului care dă negrului un fel de aură, de autoritate, ca și cum autorul se află pe fiecare pagină, în fiecare literă"281. Din perspectiva teoriei enunțate mai sus, semnele pot fi socotite simple mijloace vizibile care ar putea mijloci pătrunderea invizibilului, a negativului. Desigur, acest fapt ar putea fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aur"; pe de altă parte, prezentul era construit prin antiteza dintre o "societate capitalistă putredă" și o societate în care nu există nici sărăcie, nici șomaj, nici sida, nici handicapați, nici prostituție, nimic-nimic rău. • Manipularea mistică" constă în conturarea unei "aure misterioase" în jurul grupului conducător, prezentat prin diverse mijloace de manevrare a conștiinței publice ca fiind un ales al istoriei (sau chiar al lui Dumnezeu, în societățile care păstrează "pastișa" religiozității ca un puternic instrument de control), grup menit să conducă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
idealul "divinității umane" venerate. În regimurile totalitare antireligioase, imposibilitatea mărturisirii generează traume interioare, conștiințe ale păcatului amplificate de conflictele exterioare pe care cultul puterii le stimulează prin inventarea unor fictive motive de vină. • Știința sacră se străduiește să creeze o aură de sacralitate în jurul principalelor dogme ale ideologiei totalitare, considerată drept unica în măsură să asigure afirmarea "personalității multilateral dezvoltate". Această imagine presupune mistificarea dogmelor (într-o manieră similară cu cea religioasă) cu ajutorul unei false "peceți de științificitate". Dizidența este considerată
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apare exemplificat în ultimele două versuri ale sonetului 138: De aceea mă-tind alături de ea, și ea de mine Și prin minciuni defectele ni le ascundem bine. (cf. Ricks 1975:130-131; Ewbank 1983: 137-138) Pe aceeași temă, însă într-o aură mai umoristică, apare și descrierea psihanalizei ca "întindere [minciună] pe canapea" (Forrester 1989). După părerea lui Wolf (1988): Este inevitabil ca pacienții să-și înșele psihiatrii și medicii, fie conștient sau inconștient, și deseori ei mint chiar cu bună știință
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
noțiunii de ambasador: "un om onest trimis în străinătate să mintă în beneficiul țării sale" (Smith 1907: 49; Walton 1951:92-93). În această privință lumea diplomației nu se deosebește prea mult de cea a spionajului, căreia deseori îi dă o aură de respectabilitate. Absența încrederii reciproce poate duce la o mulțime de minciuni, fiecare încercînd să-l păcălească pe celălalt, însă prezența încrederii nu implică neapărat inexistența minciunii. În relații apropiate, încrederea reciprocă poate asigura o bună colaborare între păcălitori și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unei psihopatologii primare și o scăzută prezență a ideologiei (Christie 1970:3-4). Studiile psihologice experimentale întreprinse în America în 1960 arată că subiecții-copii care au obținut scoruri ridicate pe scara Mach se angajează în acte înșelătoare de manipulare cu "o aură de detașare emoțională" (DePaulo et al. 1985-341; cf. DePaulo și Rosenthal 1979: 1717-1718; DePaulo et al. 1980; Exline et al. 1970). Cei cu scoruri scăzute se disting de cei cu scoruri ridicate prin incapacitate și nu prin intenția morală de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cuvinte) simțirii voastre. Stați În fața lor pentru a vă forma o imagine (nemediat) fără ajutorul sau impedimentul cuvintelor. Contemplați-le În tăcere. Ca În situația de mai jos: Cu mâna sub cap - un singur fir de iarbă ține tot cerul Aura lucrurilor și armătura spirituală a lumii Pentru haiku, nu cuvintele poemului sînt deci cele care construiesc imaginea pentru a o oferi cititorului. Cititorul receptează și Își formează o imagine percepînd ceea ce există realmente În cadrele pe care autorul, cu abilitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
i le-a evocat. Abia acum putem să ne Întoarcem la imagine: vedem Într adevăr lucrurile, dar stării lor naturale li se adaugă toată moștenirea simbolică arhetipală cu care le a Înzestrat cultura În care trăim. Vedem lucrurile cufundate În aura lor simbolică. Și, Întradevăr, sîntem În fața unor imagini fabuloase. Dar nu mai puțin reale. Haiku-ul știe să ne pună În fața unei realități transfigurate, pătrunsă de imaginația unei culturi. Ce percepem de fapt și de ce această aură este reală? Pentru că
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lucrurile cufundate În aura lor simbolică. Și, Întradevăr, sîntem În fața unor imagini fabuloase. Dar nu mai puțin reale. Haiku-ul știe să ne pună În fața unei realități transfigurate, pătrunsă de imaginația unei culturi. Ce percepem de fapt și de ce această aură este reală? Pentru că, În mod spontan, o receptăm, o resimț im și credem În ea. Pentru că ea este de fapt substanța noastră și a lumii În care trăim. Aura lucrurilor este această armătură spirituală care ne formează și pe noi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de imaginația unei culturi. Ce percepem de fapt și de ce această aură este reală? Pentru că, În mod spontan, o receptăm, o resimț im și credem În ea. Pentru că ea este de fapt substanța noastră și a lumii În care trăim. Aura lucrurilor este această armătură spirituală care ne formează și pe noi și lumea În care trăim. SÎntem puși deci În fața lucrurilor dar a unor lucruri potențate prin aura lor. Și tocmai această dorință de a nu interveni În niciun fel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ea este de fapt substanța noastră și a lumii În care trăim. Aura lucrurilor este această armătură spirituală care ne formează și pe noi și lumea În care trăim. SÎntem puși deci În fața lucrurilor dar a unor lucruri potențate prin aura lor. Și tocmai această dorință de a nu interveni În niciun fel prin Încercarea de a adăuga lucrurilor zorzoane stilistice le poate păstra aura nealterată. Și puterea. Căci puterea lor este asemănătoare Mayei indiene, văl imaginar impenetrabil care dă formă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și lumea În care trăim. SÎntem puși deci În fața lucrurilor dar a unor lucruri potențate prin aura lor. Și tocmai această dorință de a nu interveni În niciun fel prin Încercarea de a adăuga lucrurilor zorzoane stilistice le poate păstra aura nealterată. Și puterea. Căci puterea lor este asemănătoare Mayei indiene, văl imaginar impenetrabil care dă formă lumii În care trăim, putere reală, cvasi-magică. Și pentru că e vorba de imagine, acum putem să spunem că termenul de imagine reală poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se volatilizează Însă atunci cînd sensul lui e precizat și fixat contextual. Cele de mai sus pot da o idee despre motivația și rostul evitării figurilor de stil În haiku. O figură de stil este de fapt un atentat la aura simbolică a obiectului, o fixare a lui Într-o structură care-i anulează libertatea aluzivă. În poemul care urmează lucrurile și ființele care sînt evocate sînt lăsate cît mai libere, În nuditatea lor naturată: țurțuri, un bătrîn, un gest, un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuvînt sau o sintagmă). Mai precis, nu atît ceea ce cuvintele respective denotă și poate fi găsit Întrun dicționar explicativ oarecare ca sensuri ale cuvîntului respectiv, ci conotațiile responsabile de derapajele simbolice ale sensurilor, de ceea ce ele sugerează doar. Doar această aură este responsabilă de efectul estetic real al kigo ului: crearea unui fundal sezonal și, astfel, a unui context emoțional al poemului, Înglobarea evenimentului pe care-l surprinde poemul Într-o atmosferă străbătută de efluvii care iradiază din cuvîntul respectiv. Fără
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
-l surprinde poemul Într-o atmosferă străbătută de efluvii care iradiază din cuvîntul respectiv. Fără deplina Înțelegere a sa este dificil să apreciezi utilitatea kigo-ului. Explicațiile cuprinse În saijiki Încearcă să surprindă tocmai fundamentul cultural al cuvintelor folosite ca kigo, aura lor emoțională și spirituală. Spre exemplu: simbolistica principală a lunii (hon’i-ul său) este În poetica niponă anotimpul toamnei; atunci cînd poetul vrea să exprime luna În legătură cu un alt antotimp, trebuie să redea explicit momentul (haru no tsuki); de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vieții care e gata să-ți scape, acum metaforic, oricît ai strînge pumnul, printre degete. Poți simți Însă această Întrepătrundere Între cuvintele unui text aproape alb, imaginea pe care ele o evocă cît se poate de direct și neutru și aura gîndurilor și emoțiilor pe care ele ( Împreună) le trezesc, doar dacă ești dispus să te Întrebi: de ce oare ar strînge bătrînu-n pumn un ceas ruginit? Abia prin cuvîntul ruginit, care poate fi citit și la propriu, calificînd obiectul strîns În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poți doridimineața de vară cu flori de liliac roșu zdrobit de bucuria gustului - cireșe coapte pun coapte, roșii cireșe ca podoabă - cercei la urechi Adăugarea explicațiilor face și ea un deserviciu sensului. Prin lămuriri care prisosesc, tot misterul poemului cu aura lui de sugestii se fleșcăiește ca un balon Înțepat. copil În lacrimi c-o sfoară ruptă-n mână zmeul luat de vânt seară de vară copilul se agită prevestirea noaptea pe maidan un duet al dragostei... pisici in călduri La fel de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit a irișilor (alt nume al stînjeneilor) „la un stînjen de cruda otavă”. Stînjenelul are pentru mine de multă vreme o aură simbolică nedezghiocată complet și l-am privit mereu cu o anume uimire dornică să-i afle taina. Poate că acum a ajuns la momentul În care ar putea fi consacrat ca un un kigo pentru un haiku. Cu statura sa
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
polivalentă. Și care, de cele mai multe ori, este Însoțită de admirație și emoție. Meditația este o activitate de sens contrar contemplării, ea este Îndreptată spre Înăuntru și vizează imagini interiorizate Însoțite de un Întreg halou conceptual și simbolic, ca și de aura trăirilor pe care acestea le declanșează. Meditația sublimează senzorialul și accentuează cugetarea, reflexia, focalizînd pe conținuturi Îmbogățite de travaliul mental. Într-un haiku avem de a face cu ambele activități sau dispoziții. În mai multe etape, eșalonat sau simultan, cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a ființei autentice. Este, de fapt, o sintagmă care denunță o incompatibilitate și o impostură. Fragii nu pot fi resimțiți (și nu există aievea și nealterați) decît În locul și la vremea care le aparține și cărora le sînt destinați: În aura plină de mister și promisiuni a pădurii, a copilăriei, a zorilor. Prea puțin este semnul fatalității neiertătoare și al nostalgiei care o acompaniază. Miresmele se risipesc, dispar, pier și ne lasă-n suflet doar regrete iremediabile. Cu ce ne provoacă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
această interdependență complexă între normele și procesele instituționale, politica legitimității internaționale și puterea Statelor Unite. Washingtonul avea resursele materiale pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere, dar fără susținerea Consiliului de Securitate s-a chinuit să scape de o aură de ilegitimitate și ilegalitate ce a subminat serios capacitatea sa de a-i face și pe alții să-și asume costurile ocupației și ale reconstrucției. Reorientarea unilateralistă în politica externă americană, "războiul împotriva terorismului" și apariția războiului "preventiv" împotriva statelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
am selectat doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a nu se ține spectacole de teatru în săptămânile de post, invocat neutru în incipit, pamfletarul dezvoltă un scenariu în care interdicția dobândește, treptat, o aură comic-absurdă. Excursul în imaginar, asupra căruia vom reveni puțin mai încolo, devansează concluzia subiectivă, prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
binevoitor contemplării, însă această contemplare nu ne detașează de "drama voinței", cum susținea Schopenhauer, căci efectele imaginii sunt adesea dramatice. Dar dacă imaginile noastre ne sunt superioare, dacă ele au prin natură o potențialitate ce depășește simpla percepție, capacitatea lor aură, prestigiu sau răspândire se schimbă în timp. Am vrea să cercetăm această putere, să-i reperăm metamorfozele și punctele de ruptură. Istoria "artei" trebuie să lase loc aici istoriei a ceea ce a făcut-o posibilă: privirea pe care o îndreptăm
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai puțin compromițător, mai puțin ridicol decât "este ceva sacru aici"). Or, de sacru nu scăpăm fiindcă așa am hotărât și fiindcă ne ferim de cuvintele mari. Întoarceți-i spatele și vă va face neplăceri din cele mai urâte. Acea "aură" a cărei dispariție cauzată de "reproductibilitatea tehnică" o deplângea Walter Benjamin nu s-a pierdut, cum se temea el, ci s-a personalizat. Nu mai idolatrizăm operele, ci pe artiști. Lumea simbolică are și ea oroare de vid: când opera
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]