4,649 matches
-
în 1989, cât și în Asia din acel moment, China îndreptându-se cu pași repezi înspre o economie de piață. În țările comuniste, majoritatea sistemelor cu un singur partid au propus o diversitate de alte scopuri, în special conservatoare tradiționale, autoritare inegalitare și populiste, ultima categorie fiind cea mai amplă. Sistemele conservatoare tradiționale au devenit relativ rare, atât datorită faptului că în general în lumea contemporană se pune accent pe dezvoltare cât și pentru că astfel de sisteme cu un singur partid
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele cu partid dominant din țările mici și izolate sau cele la un nivel sub-național (ca în regiunile nigeriene de la începutul anilor '60, la scurt timp după independență). Sistemele tradiționale cu un partid dominant au avut deseori tendința să devină autoritare inegalitare. Acest grup este mult mai mic decât în perioada interbelică, atunci când regimurile fasciste și naziste erau în ascensiune, sau din anii 1940 până în 1960: un număr de republici din America Centrală și de Sud (El Salvador, Honduras, Nicaragua, Paraguay) au fost
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai mic decât în perioada interbelică, atunci când regimurile fasciste și naziste erau în ascensiune, sau din anii 1940 până în 1960: un număr de republici din America Centrală și de Sud (El Salvador, Honduras, Nicaragua, Paraguay) au fost conduse timp îndelungat de sisteme autoritare inegalitare cu un singur partid. Până în anii '80, grupul includea în principal rămășițe ale trecutului, precum sistemul propriu-zis cu un singur partid din Malawi sau sistemele autoritare inegalitare cu partid dominant din Paraguay și Taiwan, deși chiar și în aceste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de Sud (El Salvador, Honduras, Nicaragua, Paraguay) au fost conduse timp îndelungat de sisteme autoritare inegalitare cu un singur partid. Până în anii '80, grupul includea în principal rămășițe ale trecutului, precum sistemul propriu-zis cu un singur partid din Malawi sau sistemele autoritare inegalitare cu partid dominant din Paraguay și Taiwan, deși chiar și în aceste cazuri a avut loc o îndepărtare de la însăși forma represivă a sistemului începând cu a doua jumătate a anilor '80. Astfel, cel mai mare grup al sistemelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alcătuite în anii '60 și '70, adesea prin nevoia liderilor militari de a-și consolida controlul asupra populației după câțiva ani la putere. Indiferent dacă aceste partide erau sau pretindeau a fi marxiste (ca în Congo sau Benin), populiste sau autoritare inegalitare, ele erau rareori altceva decât mașinării desemnate să își ajute liderii. Nu aveau organizarea extinsă sau "cadrele" dedicate ale partidelor comuniste. Ele au fost prin urmare mai puțin capabile să mobilizeze populația decât partidele populiste din primii ani de după
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anii '80 se pune problema dacă astfel de sisteme constituie în esență o fază de tranziție a vieții politice. Părem îndreptățiți să tragem o astfel de concluzie. Am arătat că adevăratele sisteme cu un singur partid țin de trecut. Partidele autoritare conservatoare au întâmpinat probleme începând cu perioada postbelică, aproape sigur ca o consecință pe termen lung a înfrângerii fascismului și nazismului. Treptat, aceste regimuri au fost înlocuite de sisteme cu mai mult de un partid, de regimuri militare sau de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sugereze o mișcare spre un sistem cu un singur partid, însă doamna Gandhi a dat înapoi; Sri Lanka a cunoscut o tensiune apreciabilă provocată de disputele comunitare, iar constituirea sistemului de partide a fost afectată într-o direcție semi-prezidențială și oarecum autoritară. Totuși, în linii mari, aceste două țări din sudul Asiei au rămas permanent guvernate de sisteme de partide pluraliste, un succes incontestabil, dar oarecum neobișnuit. CASETA 10.1 Construirea lentă a sistemelor de partide în Europa de Est Sistemele de partide din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pure". Această tradiție a fost păstrată ca rezultat al puternicei opoziții la introducerea tehnicilor de democrație semidirectă, din partea observatorilor și a practicanților politicii deopotrivă. Două argumente au fost înaintate în mod tradițional împotriva participării populare directe: * Se susține că liderii autoritari începând cu Napoleon și terminând cu unii conducători contemporani au abuzat de aceste proceduri: referendumurile se transformă în plebiscite. * Se susține și că referendumurile tind să fie conservatoare sau negative: exemplele australiene și elvețiene vin în sprijinul acestei afirmații (Livingston
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cazuri, scopului mobilizator i s-a dat o importanță considerabilă, spre exemplu în timpul revoluției culturale din China. Dar chiar atunci când nu i s-a acordat atât de multă atenție, el a rămas profund înrădăcinat în filosofia partidelor care propun ideologii autoritare egalitare și populiste. Această poziție îi ajută pe liderii acestor partide să își justifice politica de a persista în scopurile lor indiferent de opoziție și de a considera complet inacceptabilă orice mișcare desemnată să "abată atenția" populației de la aceste scopuri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
complet inacceptabilă orice mișcare desemnată să "abată atenția" populației de la aceste scopuri. Mobilizarea în țările comuniste și în țările lumii a treia Din cauza nevoii de a obține sprijinul populației în acest mod, partidele au avut o importanță crucială pentru liderii autoritari egalitari și cei populiști. În consecință, poate, liderii "carismatici" care au format partide populiste nu s-au preocupat prea mult de alte aspecte ale rolului partidelor nu au fost nerăbdători să vadă organizațiile create de ei sau moștenite de la predecesorii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al Marii Britanii, ci și al altor țări. Teoretic, într-o țară ar putea să nu existe nicio convenție, nicio cutumă, nicio lege, ceea ce înseamnă că liderii ar putea acționa după bunul lor plac. Însă în practică, până și liderii foarte autoritari trebuie de obicei să-și organizeze modul de a acționa: doar când o țară sau un regim se înrădăcinează, liderul poate avea libertate aproape deplină de a acționa. Constituțiile joacă un rol în cadrul acestor reguli, deși nu neapărat pe cel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și fără un statut constituțional clar). Aceste excepții s-au extins și la vechile drepturi, poate pentru că autorii constituțiilor au devenit conștienți de faptul că trebuiau satisfăcute anumite condiții înainte ca aceste drepturi să fie cu adevărat implementate. Cât de autoritare sunt declarațiile drepturilor? Aceste excepții la implementarea directă a declarațiilor drepturilor le-au afectat autoritatea. Există o dilemă: ar trebui să nu fie făcută nicio mențiune asupra drepturilor pe motiv că nu pot fi implementate cu ușurință? Sau ar trebui
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de către acesta, însă acest sistem a șubrezit într-atât executivul încât s-a dovedit în general nefuncțional. De fapt, relațiile dintre executiv și legislativ au diferit adesea în realitate de ce sugerau modelele, atât în țările liberale cât și în cele autoritare. În majoritatea sistemelor, rolul legislativului a ajuns să se reducă considerabil, parțial din cauza influenței partidelor puternice. Deși constituțiile au avut un rol cheie în dezvoltarea ideii de guvernământ reprezentativ, formele luate de ingineria constituțională au dus adesea la o denaturare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
A existat o renaștere a rolului jucat de drepturi în anii '70 și '80. Asupra rolului drepturilor în constituții, vezi L. Henkin și A.J. Rosenthal, Constitutionalism and Rights (1990). Capitolul 14 Centralizarea și descentralizarea Introducere Niciun guvern, oricât de autoritar, nu poate lua vreodată toate deciziile publice la centru. Așadar autorităților situate sub nivelul național trebuie să li se dea o anumită putere pentru a lua deciziile care nu pot fi luate la centru. Din acest considerent general se naște
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
anticlericali au creat un asemenea climat de suspiciune în țară încât niciun guvern central nu era pregătit să permită o porție consistentă de autonomie locală. Astfel, liberalii pot deveni campionii centralizării deși poate cu mai mare dificultate decât susținătorii sistemelor autoritare atunci când regimul lor favorit este atacat. Totuși, treptat, contradicția dintre liberalism și centralizare explică faptul că se pot face mișcări spre descentralizare; așa s-a întâmplat în Franța de la sfârșitul secolului al XIX-lea încolo sau în Spania, unde la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stânga a autorităților locale au sporit adesea centralizarea este cazul conservatorilor britanici în anii '80. Așadar, în ansamblu există o relație între ideologie, gradul de acceptare a regimului și centralizare. Regimurile liberale care sunt ușor acceptate tind spre descentralizare. Regimurile autoritare promovează de obicei centralizarea, cu excepția situației când sunt atât de bine acceptate și atât de tradiționale încât nu își propun să își pună o nouă amprentă asupra țării. Majoritatea sistemelor autoritare și acele sisteme liberale care nu sunt ușor acceptate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
liberale care sunt ușor acceptate tind spre descentralizare. Regimurile autoritare promovează de obicei centralizarea, cu excepția situației când sunt atât de bine acceptate și atât de tradiționale încât nu își propun să își pună o nouă amprentă asupra țării. Majoritatea sistemelor autoritare și acele sisteme liberale care nu sunt ușor acceptate își schimbă de obicei direcția spre centralizare, deși într-o măsură variabilă și cu mai multă sau mai puțină consistență. Problema eficienței a ajuns și ea să joace un rol important
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
treia. Acesta este sau a fost și cazul statelor comuniste, ca rezultat al dominației partidului unic. Astfel, în general, un număr semnificativ de aproape 170 de state care nu sunt federale sunt puternic centralizate, deseori ca rezultat al caracterului foarte autoritar al regimurilor de care sunt conduse, sau pur și simplu pentru că există un nivel scăzut al tradiției autonomiei locale, sau aceasta este chiar inexistentă. În multe țări africane și din Orientul Mijlociu, de exemplu, nu există autorități locale descentralizate, deși acesta
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reprezentarea variază totuși, iar în privința descentralizării, constituțiile au oferit formule diferite. Într-adevăr, constituțiile au pus cel mai mult accentul pe instituțiile reprezentative. Poate ca rezultat, tot în acest context au existat cele mai multe dezamăgiri privind eficiența constituțiilor; însă deseori obiceiurile autoritare și necesitatea luării deciziilor în mod rapid au redus semnificativ rolul acestor organe. Succesul a fost mai mare acolo unde, ca în Statele Unite, o tradiție a guvernământului reprezentativ a precedat promulgarea constituției. Acolo unde, dimpotrivă, ca în Franța la sfârșitul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
putem spune că există patru tipuri largi de situații de-a lungul unui continuum: * În câteva cazuri, legislativul este desființat sau suspendat; * Într-un număr substanțial de țări, legislativul este complet manipulat. Acest tip de situație predomină în majoritatea statelor autoritare; * Sunt multe cazuri în care legislativele sunt controlate, mai mult sau mai puțin drastic, de executiv. Aceasta se întâmplă în multe țări liberale, inclusiv în multe țări vest-europene, deși în măsuri variabile; * Sunt doar câteva țări în a patra categorie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a răsturna guvernul. Se susține că astfel de parlamente sunt suverane, sau cel puțin întruchipează suveranitatea populară. Dacă forurile legislative s-ar putea împărți în doar două grupuri adunările puternice ale țărilor liberale și organele pur simbolice ale statelor autoritare destinul și caracteristicile acestor organe ar fi mai ușor de înțeles. În realitate, deși legislativele sunt mai slabe în sistemele autoritare decât în cele liberale, diferența nu este suficient de bine definită pentru a permite o diviziune clară. CASETA 15
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
s-ar putea împărți în doar două grupuri adunările puternice ale țărilor liberale și organele pur simbolice ale statelor autoritare destinul și caracteristicile acestor organe ar fi mai ușor de înțeles. În realitate, deși legislativele sunt mai slabe în sistemele autoritare decât în cele liberale, diferența nu este suficient de bine definită pentru a permite o diviziune clară. CASETA 15.1 Un declin al forurilor legislative? În primul studiu cu adevărat empiric asupra guvernărilor vestice, Modern Democracies, Bryce a dedicat un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
publice. Doar în acest cadru putem evalua adevărata "pondere" a legislativelor în lumea contemporană. Desigur, o astfel de pondere va varia de la o țară la alta și de la o perioadă la alta: este puțin probabil ca legislativele "simbolice" ale sistemelor autoritare să exercite sau chiar să ia în calcul exercitarea tipului de influență generalizată pe care pot urmări să îl exercite legislativele din țările mai liberale. Dar nevoia de a examina în general măsura în care legislativele participă la procesul de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
incertitudini privind configurațiile finale, așa cum există incertitudini privind caracterul parlamentar al sistemelor liberal-democratice introduse la începutul anilor '90 în Africa Neagră. În același timp, distincția nu se aplică acelor state din lumea a treia în care există o formă mai autoritară de prezidențialism, deoarece președintele poate dizolva adunarea, în timp ce legislativul nu are dreptul de a cenzura guvernul. În plus, în statele care au rămas comuniste, regimul este în mod formal descris ca guvernare "de adunare", cu alte cuvinte, camera poate forța
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau regulamentul camerei (în Marea Britanie) pot fie să dea guvernului puterea de a restricționa dezbaterile, fie să îi permită forțarea unui vot pentru a obține acest efect. Astfel, chiar și în unele țări liberale, ca să nu mai vorbim de sistemele autoritare, puterea legislativului de a aproba legi sau de a decide asupra finanțelor statului poate fi restricționată formal într-o vreme când puterea parlamentelor de a cenzura guvernele (împreună sau nu cu dreptul de dizolvare) este uneori limitat (Blondel, 1973: 35-8
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]