5,357 matches
-
2); frigărui (2); fructe (2); frumusețe (2); frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plai (2); planeta (2); putere (2); rădăcini (2); sacru (2); sferă (2); sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța; babă; babuin; bas; bărbat; bătrîn; bătrînă; bătrîni; bestia; bestial; bestie; bolnav; brad; bubă; bun; calvar; cap; caracteristică; caraghios; caricaturi; căpcăun; ce ești; chin; chipeș; ciment; cioplit; cîmp; coleg; complex; copilul; coș; coșuri; criticat; curiozitate; cuvînt; defecte; deficiență; deformat; degustare; depresie; desen; dezagreabil; dezgustat; dezinteres; diavol; disprețuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
porneam reportofonul* sau înregistrarea pe telefonul mobil și puneam cât mai multe întrebări. * Nu pot uita prima experiență de acest gen... Se întâmpla când încă nu purtam asupra mea dispozitive electronice de înregistrare audio. Am intrat în vorbă cu două bătrâne simpatice în fața unei tarabe de kiwi; băbuțele țipau la vânzător că ele au pensie de o sută de lei, că e bișnițar, că de ce sunt cartofii ăia păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
kiwi; băbuțele țipau la vânzător că ele au pensie de o sută de lei, că e bișnițar, că de ce sunt cartofii ăia păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt datoare să deschid o paranteză: bătrânele habar n-aveau ce-i ăla kiwi. Au și gospodinele mari lacunele lor, nici măcar ele nu-s perfecte... Am ținut partea bătrânelor, le-am ademenit doi metri mai încolo și am atacat. Îmi stabilisem un target ambițios, așa că am pomenit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt datoare să deschid o paranteză: bătrânele habar n-aveau ce-i ăla kiwi. Au și gospodinele mari lacunele lor, nici măcar ele nu-s perfecte... Am ținut partea bătrânelor, le-am ademenit doi metri mai încolo și am atacat. Îmi stabilisem un target ambițios, așa că am pomenit ciorba de burtă. Cred că m-au ținut vreo oră ca să-mi explice fiecare cea mai bună rețetă. Una insista cu „Puișor
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
bolisem toată noaptea pentru că mâncasem din nou fără măsură. Ca de obicei, nu mă putusem abține. El plecase de vreo cinci minute până la farmacie ca să-mi cumpere ceva, că-mi exploda burta, când peste mine în dormitor a intrat o bătrână; după aspect, o gospodină mare, poate chiar foarte mare; intrase cu cheia ei, era de-a casei, așa că nu m-am speriat; m-a văzut în ce hal sunt și mi-a oferit imediat un ceai și niște prafuri ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
știu că am suferit groaznic în acea perioadă, îmi era teribil de dor de mâncărurile lui; ajunsesem chiar și la medic - mă dusese numărul opt, îngrijorat de starea mea, și primisem o rețetă de calmante, că prea făceam urât. Pe bătrână o mai sunam din când în când ca să o întreb de rețete; acum, când aveam nevoie mai mare de ea, m-am trezit prinsă în vârtejul unui roman polițist cu traficanți și droguri de mare risc; bătrâna, care, zice-se
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
făceam urât. Pe bătrână o mai sunam din când în când ca să o întreb de rețete; acum, când aveam nevoie mai mare de ea, m-am trezit prinsă în vârtejul unui roman polițist cu traficanți și droguri de mare risc; bătrâna, care, zice-se, ar fi fost capul rețelei, numărul șapte, adică locotenentul ei, și mulți dintre voinicii întunecați care-l vizitau noaptea fuseseră arestați și n-a lipsit mult să mă ridice și pe mine; polițiștii de la antidrog m-au
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
tocmai o gătisem. Abia dacă au gustat și au plecat în viteză spre altă misiune, dar a doua zi eram scoasă din cauză... Vă spuneam de fapt că aveam nevoie de ajutor pentru a prepara ceva complex și comestibil; cum bătrâna nu era disponibilă, am apelat la o prietenă din copilărie cu care ținusem legătura. Când am chemat-o nu știam că-i extraterestră... Nu pot exprima în cuvinte ce ne-a ieșit nouă în cratiță, dar numai comestibil nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de altminteri. Eu nu mai suport nici un fel de grăsimi” (447 Ă 12 aprilie 1974). Și continuă Cioran, ilustrând din nou, pentru a câta oară, felul în care slăbiciunile îl apără: „În fond, e un noroc pe care-l datorez bătrânei și credincioasei mele gastrite. De aproape douăzeci de ani sunt la regim și, ca urmare, sunt slab ca un țâr” (idem). Oricum, dă sfaturi, vrea să remonteze, crede în responsabilitatea ființei. Pentru ceilalți, e pe punctul să pară un luptător
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ilie! Ilie: Hai, mamă, n-o lua și tu așa! Sînt puțin vesel, e adevărat... Și vreau să vă scot și pe voi din starea asta în care sînteți... Vă înțeleg, și eu sufăr, na! Am cunoscut-o bine pe bătrîna și-mi plăcea. Era puternică bătrîna. Putea să mai trăiască. Am fi avut nevoie de puterea ei. Dar, asta-i! (părăsind subiectul) Uite, eu am luat banii ăștia. Știi pentru ce, nu? Mina: Nu știu. Ilie: Cum, nu-ți amintești
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lua și tu așa! Sînt puțin vesel, e adevărat... Și vreau să vă scot și pe voi din starea asta în care sînteți... Vă înțeleg, și eu sufăr, na! Am cunoscut-o bine pe bătrîna și-mi plăcea. Era puternică bătrîna. Putea să mai trăiască. Am fi avut nevoie de puterea ei. Dar, asta-i! (părăsind subiectul) Uite, eu am luat banii ăștia. Știi pentru ce, nu? Mina: Nu știu. Ilie: Cum, nu-ți amintești? Mina: Nu. Ilie: Pentru excursie, Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
exhibînd dinaintea privirilor perplexe o imagine a emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
familiei "protejate" se adîncesc, caracterele se disparizează, conflictele se ascut, capul familiei afectat de eșec devine țintă de sarcasm și vindicte, membrii familiei oscilează între panică și înverșunare contestatară, și-o iau în cap, cum s-ar zice, și numai bătrîna, croită dintr-un aluat cu o altă valoare, să-i spunem perenitate, și tradiție, rămîne pînă la un punct autoportantă, chiar dacă și ea abia își ascunde lacrimile violenței la care a fost supusă cu toți ai ei. Cu cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
evident cu intenția de a face numai gălăgie; furios, se apropie de Maria, care simte nevoia să fie solidară și încearcă ceva ce ar putea să fie și cîntec... la-la-la; apoi Mihai vrea s-o angajeze și pe bunica, drept care bătrîna, presată de situație, speriată, încropește ce poate din "foaie verde de cicoare...") Irina: (îngrozită, țipînd) Bunică! (o ia și o duce spre bucătărie; se întoarce imediat, întrerupe toate aparatele și-i smulge ghitara) Tată! Mai mare rușinea! Mihai: (în culmea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-ți spun... Groparul: Ei, fie și marți... Păi nu-s mai deștepte animalele ca noi! Habar n-au de marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna să țină minte zilele și anii o broască țestoasă! Octav: (înainte de a intra în cort) Da ca să nu mai fie nici pe-a mea, nici pe-a ta, eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încă etatea de zece ani, și o îmbracă cu cămașă de frunze de arbori și de alte plante, și așa urmărindu-i celelalte copile și băieți de etatea ei umblă cântând și săltând pe la vecini și, ori încotro ar merge, bătrânele le ies în cale și le udă, turnându-le apă rece pe cap. Cântecul lor cu această ocaziune este cam următorul: "Papalugă, suie-te în cer / Și-ți deschide porțile, / Și trimite ploile, / Ca să crească grânele, / Grânele, / Secările, / Și meiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-a ales 15 iepe / Tot sirepe, / Câte de zece ani sterpe, / Cu potcoave de argint, / Ce prind bine la pământ, / Care se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce a pregătit, / A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șapte sate ajutându-i așa cum putea mai bine deoarece nu prea erau doctori pe vremea aceea prin acele locuri. Chiar anul trecut, într-o mică excursie făcută cu mașina în satul bunicilor, am primit un carton cu ouă de la o bătrână, un fel de rudă prin alianță a bunicului meu, ca pomană pentru soțul ei. Pe acel om, Ghiță Peiu sanitarul îl scăpase de la moarte, când era copil, cu 70 de ani în urmă!!! La descoperirea boicilului de către doctorul Vasile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
știe mai frumos. Și mai ales să ne amintim de copilărie. Din păcate invitația a rămas neonorată. Nu am mai revăzut-o de atunci pe Lori și nici nu mai știu nimic despre ea. Imi doresc să fie o distinsă bătrână doamnă, la pensie, care să stea de vorbă la o cafea cu nepoții despre copilăria și tinerețea ei tumultoasă. Mama mea a încurajat prietenia mea cu Liliana mai ales în perioada când nu am mers la școală, pentru ca să nu mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
tângui frumos." Tematica frecventă însă rămâne dragostea ceremonios prezentată într-un univers vegetal, cu o figurație care amintește de parnasieni. În mijlocul câmpiei am văzut/ zeii și zeițele ierburi ca o apă verde,/ înflorind în sfinte îmbrățișări, plătindu-și datoriile către bătrâna Gee./ Asemenea lor m-am dorit alături de tine." "Cântarea cântărilor" merge pe urmele lui Corneliu Moldovan, Marcel Breslașu și Gheorghe Tomozei în sensul că parafrazează în șapte cânturi "Cântarea cântărilor" după versiunea lui Gala Galaction 1. Același univers vegetal este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în lirica lui. O reîntoarcere la anii tinereții și-ai jubilației apare în poemul "Câinele toamnei", unde îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură de îndoială./ Pe unde ești bătrână umbră,/ când masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
s-a așezat la clavir/ și a cântat furtunos arpegii suitoare a urcat/ și sus, pe notele de boltă cu ecouri ambigui -/ Și din când în când coborând cu înțeles" sau "când s-au întors, după înmormântare,/ în camerele mici, bătrâna s-a suit repede în pat/ (asta, își spunea povestitorul, seamănă/ cu vorba de spirit a unui francez care știa/ întotdeauna ce are de făcut și care spunea: când nu știu ce să fac, mă sui în pat)". Amintirile cresc dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumi paralele, și cuvântul care definește o lume abstractă: "Doamne, Ptolomeu, blândule,/ niciodată nu mi se face dor de idei/ ci numai de lucruri." Este și aici obsedanta opțiune pentru real, de aici și posibila ceartă a lui Euclid: "Euclid, bătrâne și neomenescule,/ tu ai crezut într-o lume singura/ cu postulate neomenești," De fapt, începând cu primele volume, Nichita Stănescu încearcă să explice încordarea omenirii pentru cucerirea științifică a lumii. Mișcarea, viteza luminii sunt manifestările energetice ale lumii și caracteristica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]