4,238 matches
-
prelungi peste 28 zile, când curba arată că biodegradarea a început, dar că nu s-a ajuns la aplatizare în a 28-a zi. 1.5. CRITERII DE CALITATE 1.5.1. Reproductibilitate Dată fiind natura biodegradării și a culturilor bacteriene mixte folosite ca inoculi, determinările se fac cel puțin în duplicat. S-a observat experimental că la o concentrație mai mare de microorganisme adăugate inițial în mediul de testare variațiile între replici sunt mai mici. Testele inter-laboratoare au arătat de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
PARTEA VI - TESTUL CU VAS ÎNCHIS (Metoda C.4-E) VI.1. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Soluția de substanță testată în mediu mineral, de obicei 2 - 5 mg/litru, se inoculează cu un număr relativ mic de microorganisme dintr-o populație bacteriană mixtă, în vase de testare complet pline, închise, ținute la întuneric, la temperatură constantă. Degradarea este urmată de analiza oxigenului dizolvat după o perioadă de 28 zile. Cantitatea de oxigen consumată de către substanța de testare, corectată cu consumul din blancul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
folosi în locul filtrării pentru a face diferența între COT și COD. Metoda nu este viabilă la concentrația inițială de 10 mg COD/l deoarece fie că nu sunt îndepărtate toate bacteriile, fie că este redizolvat carbonul, ca parte a plasmei bacteriene. BIBLIOGRAFIE - Metode standard pentru examinarea apei și apei reziduale, Ediția a 12-a, Am. Pub. Hlth. Ass., Am. Wat. Poll. Control Fed., Consumul de oxigen, 1965, P65. - Wagner R., Von Wasser, 1976, vol 46, 139. - DIN - Entwurf 38 409, capitolul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
rozător, microorganismele care descompun hrana se găsesc abia în partea finală a aparatului digestiv, și anume în cecum. Acest organ joacă un rol foarte important în hrănirea iepurelui, deoarece hrana staționează în el circa 6 ore, timp în care microflora bacteriană o descompune în elemente nutritive foarte importante. Abia prin "cecotrofie", adică mâncând căcărezele moi rezultate, iepurele beneficiază în totalitate de elemntele nutritive ale hranei ingerate inițial. Iepurele elimină două feluri de excremente: În România au fost create la Cluj trei
Iepure () [Corola-website/Science/304273_a_305602]
-
a fost acela că s-a limitat întotdeauna la dovezile găsite prin observație. Observațiile lui erau prețioase în sine fără a fi însoțite de teorii savante. Istoric vorbind, este puțin probabil ca el să-și fi dat seama de originea bacteriană a bolilor sau de faptul că rolul ovulului nu se rezumă doar la hrănirea fătului. Dar a arătat că gărgărița nu apare pur și simplu din grâu, ci din niște ouă depuse de insecte zburătoare. El a combătut vechiul concept
Antoni van Leeuwenhoek () [Corola-website/Science/304322_a_305651]
-
bistraturilor. Difuziunea laterală are loc foarte rapid, moleculele lipidice efectuând schimb de locuri cu moleculele învecinate. O moleculă lipidică străbate aprox. 2 micrometri în timp de o secundă, adică poate să ajungă de la un capăt la altul al unei celule bacteriene de talia E. coli. Mișcarea are loc în planul bistratului. Mișcarea de rotație se referă la mișcarea pe care o efectuează fiecare moleculă lipidică în jurul axei longitudinale a moleculei, de asemenea rapidă. Difuziunea trasversală este rară; apare, în medie, o dată
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
de origine străină, această operație de curățire s-a dovedit a fi foarte importantă. Prelevarea incompletă a mucoaselor de pe tot corpul duce inevitabil la crearea de puncte sau zone de atracție a dipterelor miazigene din cauza mirosurilor specifice și a descompunerilor bacteriene intense. Procesul parazitar se instalează foarte repede când fătarile au loc în boxe neprotejate, sub căldura ardentă a soarelui din regiunile de stepă și de silvostepă. În aceste circumstanțe, "W. magnifica" depune larvele sale pe mucoasele genitale existente pe suprafața
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se formează pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și resturi alimentare. După ce consumăm alimente cu o concentrație mare de zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
vizita la medic este esențială, doarece se poate dezvolta un abces dentar. Durerea este un simptom ce poate indica afectarea mai multor dinți, iar neglijarea sa duce la complicații cum ar fi pierderea dintelui. Cariile dentare sunt cauzate de placa bacteriană ce descompune zaharurile în acizi, atacând dintele. Odată ce alimentele dulci au pătruns în cavitatea bucală, sărurile din salivă încep acțiunea de reparare a smalțului. Acest proces durează in jur de 40 de minute. Cariile apar datorită atacurilor acide repetate, când
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
proces durează in jur de 40 de minute. Cariile apar datorită atacurilor acide repetate, când saliva nu reușește să restabilească echilibrul. Nu doar zaharurile sunt un dușman al sănătății orale, ci și mâncărurile cu carbohidrați și băuturile acidulate produc placa bacteriană. Gustările repetate prezintă un risc crescut, deoarece dinții se află sub atac constant și nu au timp să se refacă. Există un foarte mic procent de persoane care par a fi imune la carii, însă cei mai mulți dintre cei care nu
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
feței, moment în care se prescriu antibiotice pentru controlarea infecției. Tratarea infecției poate duce la înlăturarea dintelui, pentru a se obține drenarea abcesului. Abcesul dentar reprezintă formarea unei pungi de puroi în interiorul dintelui sau a gingiei, cauzată de o infecție bacteriană. Bacteriile dintr-o carie se pot răspândi la gingii, obraji, gât și limbă, formând un abces. Pe măsură ce puroiul se acumulează, apare durerea, iar abcesul erupe și se drenează singur sau este drenat printr-o intervenție chirurgicală. În condițiile unei bune
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
genetică; mai multe sunt descoperite constant. Anumite variante genetice pot cauza astm numai atunci când sunt combinate cu expuneri la medii specifice. Un exemplu în acest sens este un polimorfism uninucleotidic specific în regiunea CD14 și expunerea la endotoxină (un produs bacterian). Expunerea la endotoxină poate proveni din diverse surse de mediu, inclusiv fumul de țigară, câini și ferme. Atunci, riscul apariției astmului este determinat atât de genetica unei persoane, cât și de gradul expunerii la endotoxină. O triadă formată din eczemă
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
acutizarea astmului cuprind praful, mătreața animalelor (inclusiv și mai ales păr de la pisici și câini), alergeni de la gândacii de bucătărie și mucegai. Parfumurile sunt o cauză comună a atacurilor acute la femei și copii. Atât infecțiile virale, cât și cele bacteriene ale tractului respirator superior pot înrăutăți boala. Stresul poate înrăutăți simptomele - se consideră că stresul afectează sistemul imunitar și, astfel, crește inflamarea căilor respiratorii la alergeni și iritanți. Astmul este rezultatul inflamației cronice a căilor respiratorii, care duce la o
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
a fost dificultatea de a determina structura membranei proteice și a canalelor de ioni cu această metodă. Membrana proteinei din plante și animale este prea complicată și dificil de a lucra cu ea în comparație cu cea din bacterii. Folosind canalul proteic bacterian, care seamănă parțial cu canalele ionice umane, s-a încercat înaintarea pe această direcție de cercetare,mulți cercetători lucrând fără rezultatul scontat. Rezultate pozitive au venit dintr-o direcție neașteptată. Roderick MacKinnon, după ce a studiat biochimia, s-a întors la
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
locul aftelor sparte apar ulcerații (eroziuni), care încep ulterior să se închidă. Procesul de vindecare a leziunilor bucale durează cca. 14 zile, iar a celor de la nivelul copitei durează o lună. Convalescența poate fi prelungită prin apariția unor suprainfecții secundare, bacteriene. Între timp se pot observa cazuri noi de îmbolnăvire a animalelor sănătoase din efectiv. Pe lângă formele mai ușoare de boală, care au fost descrise, cu un procent de letalitate (mortalitate) de 2 %, există și forme cu evoluție mai gravă, în
Febră aftoasă () [Corola-website/Science/308816_a_310145]
-
care se constată o mortalitate ridicată, boala având o evoluție supraacută, cu exitus în 24 de ore. Imunitatea față de tipul de virus care a generat infecția durează 12 luni la animelele vindecate. Pericolul mare constă în complicațiile apărute prin suprainfecții bacteriene secundare, ca: mastite cronice (inflamații ale ugerului), pododermatite cronice (inflamații ale copitei) sau miocardite cronice, care pot lăsa sechele definitive. Diagnosticul diferențial se face cu bolile cu simptome asemănătoare, ca:
Febră aftoasă () [Corola-website/Science/308816_a_310145]
-
cu meningococ, "Haemophilus influenzae" tip B, pneumococ sau cu virusul oreionului) pot fi prevenite prin imunizare. În cazul adulților, cel mai frecvent simptom de meningită este durerea de cap severă, care se produce în aproape 90% din cazurile de meningită bacteriană, urmat de rigiditatea cervicală (incapacitatea de a înclina capul înainte din cauza înțepenirii mușchilor cefei și a tensiunii musculare sporite). În general, prezența concomitentă a următoarelor trei semne este specifică bolii: rigiditate cervicală, febră subită și stare mintală alterată; totuși, cele
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
cefei și a tensiunii musculare sporite). În general, prezența concomitentă a următoarelor trei semne este specifică bolii: rigiditate cervicală, febră subită și stare mintală alterată; totuși, cele trei semne nu se manifestă împreună decât în 44-46% din cazurile de meningită bacteriană. Dacă niciunul dintre cele trei semne nu este prezent, probabilitatea de meningită este extrem de redusă. Alte semne asociate frecvent meningitei includ fotofobia (intoleranța la lumină puternică) și fonofobia (intoleranța la zgomot puternic). Adesea, copiii mici nu prezintă simptomele menționate mai
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
sub 6 luni. Alte simptome care deosebesc meningita de alte boli mai puțin grave în cazul copiilor sunt: durere la nivelul membrelor inferioare, extremitățile reci și anomalii ale culorii pielii. Rigiditatea cervicală se manifestă în 70% din cazurile de meningită bacteriană în rândul adulților. Alte semne ale meningismului includ prezența semnului Kernig sau a semnului Brudzinski. Pentru depistarea semnului Kernig, pacientul trebuie să se afle în decubit, cu coapsele și genunchii îndoiți la 90 de grade. În cazul persoanelor cu semn
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
infecțiilor se datorează virusilor, urmate cel mai frecvent de infecțiile cu bacterii, fungi și protozoare. De asemenea, poate fi provocată de diverse cauze neinfecțioase. Termenul "meningită aseptică" se referă la cazurile de meningită în care nu se poate demonstra infecția bacteriană. Acest tip de meningită este de obicei provocat de virusuri, dar poate apărea și din cauza unor infecții bacteriene care au fost deja tratate parțial, când bacteriile dispar din meninge, sau agenții patogeni infectează un spațiu adiacent meningelui (de exemplu sinuzită
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
fi provocată de diverse cauze neinfecțioase. Termenul "meningită aseptică" se referă la cazurile de meningită în care nu se poate demonstra infecția bacteriană. Acest tip de meningită este de obicei provocat de virusuri, dar poate apărea și din cauza unor infecții bacteriene care au fost deja tratate parțial, când bacteriile dispar din meninge, sau agenții patogeni infectează un spațiu adiacent meningelui (de exemplu sinuzită). Endocardita (o infecție a valvelor cardiace cu difuzia unor mici grupuri de bacterii în circulația sanguină) poate provoca
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
că provoacă boala Lyme). Meningita poate fi întâlnită în malaria cerebrală (malarie care infectează creierul) sau meningita amibiană, o meningită produsă de infecția cu amibe precum"Naegleria fowleri", contractată din surse de apă dulce. Tipurile de bacterii care provoacă meningita bacteriană sunt diferite, în funcție de grupa de vârstă în care se încadrează persoanele infectate. Traumatismele craniene recente pot permite pătrunderea bacteriilor de la nivelul cavității nazale în spațiul meningeal. În mod similar, dispozitivele amplasate la nivelul creierului și meningelui, de exemplu șunturi cerebrale
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
mare de meningită pneumococică. Meningita tuberculoasă, care este o meningită provocată de "Mycobacterium tuberculosis", este mai frecventă la persoanele din țările în care tuberculoza este endemică, dar este de asemenea întâlnită la persoane cu probleme imunitare cum este SIDA. Meningita bacteriană recurentă poate fi provocată de malformații anatomice persistente, fie congenitale, fie dobândite, sau de tulburări ale sistemului imunitar. Defectele anatomice permit continuitatea dintre mediul extern și sistemul nervos. Cauza cea mai frecventă de meningită recurentă este fractura craniană, în special
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
de partea superioară a membranei pia mater. Spațiul subarahnoidian separă membranele arahnoidă și pia mater și este umplut cu lichidul cefalorahidian. Membrana cea mai externă, dura mater, este o membrană groasă, durabilă, fixată de arahnoidă și de craniu. În meningita bacteriană, bacteriile ajung la nivelul meningelui prin una din două căi principale: fie prin circulația sanguină, fie prin contactul direct dintre meninge și cavitatea nazală sau piele. În majoritatea cazurilor, meningita este urmarea invaziei circulației sanguine de către microorganisme care trăiesc pe
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
ale nazofaringelui sau sinusurilor nazale, care au format un tract cu spațiul subarahnoidian (vezi mai sus); ocazional, pot fi identificate defecte congenitale ale dura mater. Inflamația masivă care apare în spațiul subarahnoidian în timpul meningitei nu este rezultatul direct al infecției bacteriene ci, mai curând, poate fi larg atribuită răspunsului sistemului imunitar la pătrunderea bacteriilor în sistemul nervos central. Când componentele membranei celulare bacteriene sunt identificate de către celulele imune ale creierului (astrocite și microglii), acestea răspund prin eliberarea unor cantități mari de
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]