5,096 matches
-
Radu Boureanu, București, 1967, Luna în creștere, București, 1968; Firdousi, Șah-namè (Cronica Șahilor), pref. Virgil Cândea, București, 1969; Privighetorile Persiei. Antologie de poezie persană (secolele X-XX), pref. Virgil Cândea, București, 1971; Omar Khayyam, Catrene, București, 1972. Repere bibliografice: Geo Șerban, Baladele lui George Dan, GL, 1956, 26; Tudor Vianu, Saadi în românește, GL, 1960, 6; Teodor Vârgolici, George Dan, LCF, 1964, 7; Mircea Anghelescu, George Dan, „Fildeșul negru”, GL, 1965, 26; Valeriu Cristea, „Fildeșul negru”, GL, 1965, 36; Eugenia Tudor, „Corabia
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
Ideologizată până la refuz, publicistica lui este scrisă preponderent în rusește. SCRIERI: Cântări primăverii sovietice, Chișinău, 1948; Drumuri luminoase, Chișinău, 1951; Cuvântul inimii, Chișinău, 1953; Luminile Moscovei, Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
1/1993). Rubrici: „Lumină din lumină”, „Portrete de azi și de ieri”, „Patriarhi ai culturii naționale”, „Restituiri”, „Documentele continuității”, „Lada de zestre”, „Sinteze”, „Istoria cetății”, „Religie și cultură”. În consens cu orientarea revistei sunt publicate numeroase producții folclorice, colinde și balade populare, dar sunt inserate și versuri semnate de Radu Gyr (Balada unui picior de plai, inedit, 1/1993, Colind, 4-5/1993) și Tristan Tzara (Introducerea lui Don Quichote, 2-3/1993), cu o prezentare semnată de Ioan Dănilă. Revista cuprinde de
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
ieri”, „Patriarhi ai culturii naționale”, „Restituiri”, „Documentele continuității”, „Lada de zestre”, „Sinteze”, „Istoria cetății”, „Religie și cultură”. În consens cu orientarea revistei sunt publicate numeroase producții folclorice, colinde și balade populare, dar sunt inserate și versuri semnate de Radu Gyr (Balada unui picior de plai, inedit, 1/1993, Colind, 4-5/1993) și Tristan Tzara (Introducerea lui Don Quichote, 2-3/1993), cu o prezentare semnată de Ioan Dănilă. Revista cuprinde de asemenea articole cu valoare documentară despre Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, N.
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții Vrancei/ te sărut domniță a migrațiunilor/ te îmbrățișez țărm al zăpezilor.” Cu volumul din 1936, Scrisori către plante (Premiul Societății Scriitorilor Români), poetul își declară „întoarcerea la baladă” și recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în plină tinerețe, de nostalgia celui care a plecat din sat și a cărui reîntoarcere, chiar în planul comunicării, este imposibilă: „Am rămas departe, Oltenie
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
1991). Autor a numeroase studii de profil complex, etnografic și lingvistic, C. abordează din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în replică, a opinat că în cântecul amintit nu se află nici un substrat istoric, el trebuind
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Culturii și Educației Socialiste (din 1971), instructor la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii (1990-1997), consultant artistic la Centrul Național al Creației Populare (din 1997). Și-a luat doctoratul în 1978, la Universitatea din București, cu teza Balada în folclorul Moldovei de Nord. Culegerea Folclor din Moldova de Sus (1969) conține 813 cântece auzite, cele mai multe, de la Eufrosina Sorodoc, o cântăreață talentată din Vicovu de Jos, amintind, prin amploarea repertoriului, de cealaltă depozitară de folclor din această zonă, Varvara
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
complexă și cu funcțiile lui diverse: cântec de petrecere, cugetare asupra vieții, satiră. Interesante considerații face C., în introducere, asupra stării folclorului din zona cercetată, în special asupra cântecului nuvelistic. Tot microzona Rădăuților o are în vedere și în studiul Balada în folclorul Moldovei de Nord (1984). Inițial, autorul examinează originea, vechimea și circulația acestei specii poetice, ca apoi, într-o formulare lapidară, să definească vechimea și principalele note particulare ale baladei familiale: „o seamă de motive și interdicții (incestul, adulterul
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
microzona Rădăuților o are în vedere și în studiul Balada în folclorul Moldovei de Nord (1984). Inițial, autorul examinează originea, vechimea și circulația acestei specii poetice, ca apoi, într-o formulare lapidară, să definească vechimea și principalele note particulare ale baladei familiale: „o seamă de motive și interdicții (incestul, adulterul etc.), elemente de conduită, recurența unor forme de înrudire, reguli de căsătorie sau relații între rude în regiuni diferite ale lumii, vehiculate în limbajul simbolic al baladei familiale, pot fi considerate
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
principalele note particulare ale baladei familiale: „o seamă de motive și interdicții (incestul, adulterul etc.), elemente de conduită, recurența unor forme de înrudire, reguli de căsătorie sau relații între rude în regiuni diferite ale lumii, vehiculate în limbajul simbolic al baladei familiale, pot fi considerate elemente străvechi de natură psihologică și socială, constituind un sistem de atitudini având rolul să asigure coeziunea, echilibrul și, în ultimă instanță, însăși existența grupului.” Analiza repertoriului, supus unei lecturi moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
asigure coeziunea, echilibrul și, în ultimă instanță, însăși existența grupului.” Analiza repertoriului, supus unei lecturi moderne, ocupă un spațiu considerabil, iar în ce privește tipologia speciei studiate, C. adaugă tipuri pe care le-a pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
pus în evidență cercetarea sa pe teren. SCRIERI: Balada în folclorul Moldovei de Nord, București, 1984. Culegeri: Folclor din Moldova de Sus, în Folclor din Moldova, II, București, 1969, 445-781; Folclor din județul Botoșani, Botoșani, 1969. Repere bibliografice: Mihai Coman, Balada românească, SLAST, 1984, 25; Nicolae Constantinescu, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, REF, 1985, 1; Lucia Berdan, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de Nord”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Achim Stoian, Stelian Cârstean, „Balada în folclorul Moldovei de
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
București, 1967; Nuvela romantică germană, I-II, pref. Ion Biberi, București, 1968 (în colaborare); Proza austriacă modernă, I-II, București, 1968 (în colaborare); E.T.A. Hoffmann, Elixirele diavolului, București, 1970; P. J. Bulhardt, Clipe și locuri, București, 1972; L. Feuchtwanger, Balada spaniolă, București, 1973 (în colaborare cu E. Deutsch); E. Kästner, Trusă lirică de prim-ajutor, București, 1978. Repere bibliografice: Johannes Bulhardt, Ein Brückenbauer hat sein Werk vollendet. Zum Ableben des literarischen Übersetzers Iosif Cassian- Mătăsaru, „Neuer Weg”, 1981, 9946; Ov.
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
însoțită de melodie. Într-o accepțiune mai largă, aceea de poezie cântată, termenul poate denumi și c. epic (bătrânesc) și c. legat de obiceiuri. Cum unele dintre acestea au texte, melodii și funcții specifice, se constituie în specii distincte, ca balada sau colinda. Din punct de vedere funcțional, se poate desprinde și c. ritualic (de nuntă, funebru, de muncă), chiar dacă în unele cazuri conținutul sau melodia se confundă cu ale c. liric propriu-zis, ca la unele c. de nuntă. Între c
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
cu alte genuri și specii. Deși strigătura cu conținut liric nu are, din punct de vedere poetic, nici o notă distinctivă față de c. liric, ea se constituie ca specie aparte, din cauza funcției sale și a lipsei de text muzical. Liricizarea unor balade a dat naștere la c. lirico-epic, aflat la limita dintre genul epic și cel liric. C. satiric, dacă se admite existența unui gen satiric, n-ar mai putea fi inclus în genul liric. La toate dificultățile ivite în încercarea de
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și de grija pentru păstrarea autenticității materialului adunat, îndeosebi în ce privește fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute mai multe piese cu circulație locală (Mârza, Rusalin
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală și Tândală, Gherla, 1901; Viața și faptele lui Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Ștefan cel Mare și Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898; Alese cântări bisericești sau Octoih bogat, Budapesta, 1902; Teatru la sat, Gherla, 1905; Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; ed. îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1956; Miorița. Doamnele. Balade populare, Brașov, 1909; Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaților, Caransebeș, 1924; Chipuri și graiuri din Bănat. Povestiri, nuvele, schițe și legende originale, I-II, Caransebeș, 1924-1927; Cele mai frumoase povești din Banat, București, 1947; Povești, balade, povestiri
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]