7,814 matches
-
inventatorul Vulgatei cu majusculă, scrib meticulos și desțelenitor care a înlocuit textele în ebraică cu cele în latină, pe atunci limbă vulgară. Martori ai dispariției socialismului, respectăm spiritul utopiei. De asemenea, ne place să ne prezentăm omagiile fondatorului saint-simonismului, acel biet conte de Saint-Simon, fiindcă era "dotat cu o imensă putere de sugestie", era "ingenios, dar superficial", "incapabil să sfîrșească o carte fiindcă se pierdea în mii de scrisori și opuscule", pe scurt, contrariul creatorului și gînditorului. Ne sînt dragi toți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
privință. Unui escrocabil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărulul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu care i-a păcălit. Bietului escroc ce fură un serviciu de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Unui escroc abil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu care i-a păcălit. Bietului escroc ce fură un serviciu de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1. Unui poet ca Alfred de Musset îi vom da 8 sau 9, după
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ori te faci și tu om cinstit.” (H. de Balzac) În iubirea adevărată nu poți să nu te transformi, Însă cel mai puternic Își va impune caracterul! * „Dragostea face din om un tiran! Zău așa: cu ce drept cerem unei biete ființe, care trăiește sub influența despotică a simțurilor, să ne iubească mereu numai și numai pentru că noi o iubim?” (H. de Balzac) Aceasta se pare că este legea iubirii adevărate: pe măsură ce Îndrăgostitul investește În iubire o cotă afectivă tot mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de exemplu, la pagina 333, că Döring, Ueberweg și C. Bailey îl clasează pe Democrit alături de filosofii hedoniști, fară a preciza care este opinia sa, fără a examina tezele și chiar fără a preciza în ce lucrări pot fi găsite... * * * Bieții sofiști! Multă vreme, ei au fost pur și simplu maltratați. Textele lor apar adesea în antologii care nu permit aprecierea meritelor, și nici a specificității fiecăruia în parte. O introducere accesibilă este făcută de Jacqueline de Romilly în Les Grands
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să audă de...apă, dar a trebuit să-și învingă treptat groaza, reușind să se mențină, penibil, la suprafața lacului, cu prețul însă al tremuratului picioarelor la alergare, după epuizarea și stressul înotului. Cât despre cățăratul în copaci, aici ambele biete animale abia de reușeau, într-un târziu, să se agațe, cu eforturi jalnice, pe câte un...trunchi doborât de furtună sau pe câte un ciot mai noduros, scorțos și scorburos. La sfârșitul instrucției, toamna târziu, premiant și ...”șef de promoție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spuse: «Pari sclava vinului și a dezmățului». Iar ea-i dădu răspunsul: «Ce par a fi, eu sunt. Dar tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se dovedesc a fi, În final, disproporționat de mici În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
opoziție este atât de vastă și de puternică, încât reprezintă ea însăși o putere; mă refer, evident, la Partidul Comunist Italian. Desigur că, în acest moment, prezența unui mare partid de opoziție, cum este PCI, înseamnă salvarea Italiei și a bietelor sale instituții democratice. Partidul Comunist Italian este un stat curat într-un stat murdar, un stat onest într-un stat necinstit, un stat inteligent într-un stat idiot, un stat cult într-un stat ignorant, un stat umanist într-un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reprezintă mica burghezie împotriva căreia se revoltă, dar nu s-a „gândit” niciodată cu adevărat nici la ce e contestarea. Toate opiniile sale sunt automate, alunecă pe o realitate lipsită de orice rezistență. Și când te gândești că în această biată carte degradată există un moment foarte înalt, aproape solemn: „Îmi vine în minte Pinelli 1, în ’67, când am participat la o reuniune la Ghisolfa 2 cu un grup de provos. Plecând, mi-a spus: «Copiii ăștia trebuie să citească
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
umană? Aici era cazul ca un intelectual să abordeze contradicția și să nu-i prezinte ca fiind „răi”, buni de a fi expuși linșajului, pe acei nefericiți (cum ar spune Manzoni 2) care nu au găsit o altă soluție pentru biata lor dorință de a face dragoste decât să exercite o josnică violență asupra cuiva lipsit de forță. Un alt exemplu: toleranța puterii în domeniul sexual este univocă (și deci, în esență, mai represivă ca niciodată): ea acordă mult mai multe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
chinezești, îngrijită în mod deosebit de convingător de Anna Bujatti. Este vorba despre poezii chinezești, începând cu Saltul înainte până astăzi: un „multimilion poem” compus în China de milioane de muncitori-poeți (două milioane de poezii doar în micul oraș Tangshan). O frenezie (biete ediții sărăcăcioase, ziare de perete, lecturi publice) care a distrus convenția relației dintre autor și destinatar, adică dintre intelectual și masă. Toți sunt autori și toți sunt destinatari: aceasta era premisa ideologică. Suntem într-o lume în care „clasa inferioară
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că va deveni o lucrare de referință pentru cursurile de cercetare și metodologie În științe sociale. Donald T. Campbell Bethlehem, Pennsylvania Prefațătc "PrefaȚĂ" În mod stereotipic, studiul de caz a fost multă vreme (și continuă să fie) văzut ca o biată rubedenie a metodelor din științele sociale. Cercetătorii care folosesc studiile de caz se consideră că și-au Înjosit disciplinele academice. Au fost denigrate și pentru că nu dau dovadă de suficientă precizie (i.e. cuantificare), obiectivitate și rigoare. Acest șablon, apărut În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă și reductivă, cu elemente de minorat literar. În timp ce o categorie, „bieții oameni”, cărora viața fără orizont le-a fost hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le scot, vorbe înscenate în savuroase dialoguri inepte, trimițând ici
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
Sfânta zi a învierii/Vine strălucind”. Dintr-un misionar creștin tipic, se transformă într-un vizionar social, într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
furtuna, marea se Înfurie și nava să se clatine, iluzia se spulberă. Nava se mișcă independent, cu de la sine putere, barca nu mai e legată și, deodată, administratorul, În loc să apară ca un conducător și un izvor de putere, devine un biet om inutil și insignifiant”. Lev Tolstoi, Război și pace Conflictul dintre administrație și specialiștii care planificau activ viitorul, pe de o parte, și țărănime, pe de altă parte, a fost calificat de primii dintre aceștia drept o luptă Între progres
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
apariția unui individ în pieptul căruia nu bate o inimă, ci toate clopotele din București (Biserica de pe maidan). La fel, într-o manieră insolită, este prezentată și revoluția din 1989. Nimic festivist, nimic „eroic”, totul fiind privit din perspectiva unui biet om năuc, victimă inocentă a unui coșmar, despre care crede că înseamnă revenirea la adevărata viață. În Doctorul de pe comoară, pe lângă microromanul care dă titlul volumului (unde sunt narate întâmplările zguduitoare prin care trec un medic basarabean și familia sa
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
cu piscină infinity, grădină sub nivelul mării și căsuță de oaspeți! — Becky... Luke face o pauză, de parcă se gîndește cum să-mi explice situația mai bine. — Se află În Barbados. Nu știu ce-are de se leagă atîta de un biet amănunt minor. — Și ce dacă? zic. E super! Copilul o să Învețe să Înoate, iar tu o să-ți poți trimite toate e-mailurile din căsuța de oaspeți... iar eu aș putea să alerg de-a lungul plajei În fiecare zi... Mă și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă simt mult mai bine. Are dreptate, tot ce ne trebuie mie și lui Luke e să ne petrecem mai mult timp Împreună. Și m-am gîndit la un plan mult mai bun decît să-l invit la prînz. Adică, bietul de el, toată ziua trebuie să se ducă la tot soiul de prînzuri plicticoase, cu partenerii de afaceri. Vreau să facem altceva. Ceva romantic. Așa că a doua zi, la serviciu, sun la Food Hall și comand un coș de picnic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Suspiciunea Îmi crește În suflet ca lava. — Și... o să ai ședințe cu ea și tot tacîmul? Îmi șterg broboanele de sudoare de pe buza superioară. — Altfel cum? Luke mă privește Întrebător. O să-i transmit salutări de la tine, da? — Da! schițez un biet surîs chinuit. Neapărat! Luke se Îndepărtează cu cei doi bărbați, iar eu rămîn uitîndu-mă după ei, cu inima bubuindu-mi să-mi spargă pieptul. Ok, poate că am Înțeles eu lucrurile greșit azi. Dar nu e nici o Îndoială. I s-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și portofelul, cu adrenalina pompîndu-mi În vene. Îmi Înfășor umerii cu un șal și ies pe ușă, cu bărbia În față, hotărîtă. Las’ că le arăt eu lor. Sau Îi prind eu. Sau... ceva de genul ăsta. Nu sînt o biată victimă nevinovată care zace ascultătoare În pat, În timp ce bărbatul ei se află cu altă femeie. Reușesc să prind un taxi chiar În fața blocului și, cînd acesta demarează În trombă, mă așez mai bine În scaun și Încep să-mi repet
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Becky, draga mea. — Ăă... păi nu, zic șovăitoare. Sigur că nu. — Nu e mort, Janice! aproape urlă Jess. Știu precis că nu e! — Atunci unde e? Janice Își dă batista de pe ochii mînjiți cu fard movuliu. I-ai frînt inima bietului băiat! — Stați! Îmi amintesc subit. Jess, am primit un pachet pentru tine azi-dimineață. O fi de la el. Mă grăbesc pe hol și aduc pachetul. Jess rupe plicul și din el cade un CD. Pe el e scris simplu: „de la Tom
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
o dată mai mult mi-am dat seama că soluția aceasta nu a fost valabilă doar pentru mine, că ea a avut acoperire existențială pentru mulți alții, că putem vorbi despre un fenomen. Tu spui: Ce relevanță are? A fost un biet fenomen Într-o epocă pe care o vom uita. Sigur că dintr-o perspectivă absolută, În care tu te situezi, poate că această istorie nu are nici o relevanță. Perspectiva mea Însă este aici diferită: eu am vrut să intru, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a închis, ceea ce îl face să fie cu atât mai neîndurător. Curios, autorul ține partea iresponsabilei frivole, al cărei zbucium târziu i se pare lui că o răscumpără. Mustrările, puse în gura diferitor personaje, îl vizează aproape numai pe bietul om și în mult mai mică măsură pe păcătoasa lipsită de cenzură morală. El ar fi întruchiparea tiraniei masculine, amalgam de prejudecăți, egoism și abuz de forță. S-ar putea să fie o influență din Ibsen. Și psihologic, și etic
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
asupra mai multor țări ex-socialiste, printre care și România. Este totuși necesar de amintit că, Încă din vremea lui Ceaușescu, o politică de «rentabilizare» și «autofinanțare» căutase să reducă privilegiile scriitorilor, suscitând nemulțumirea generală. Radio Europa Liberă deplângea ironic soarta bieților scriitori români, care nu beneficiau nici de libertatea de expresie «capitalista», nici de avantajele obișnuite ale regimurilor staliniste. Ulterior, scriitorii trăiseră primii ani ai tranziției către democrație și economie liberală, sub președinția lui Mircea Dinescu la Uniune, Într-o anume
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1975; Byzance après Byzance, București, 1935; ed. (Bizanț după Bizanț), tr. Liliana Iorga-Pippidi, postfață Virgil Cândea, București, 1972; Sângele lui Minos, Vălenii de Munte, 1935; Istoria românilor, I-X, București, 1936-1939; Un biet moșneag și un doge, Vălenii de Munte, 1936; Primele mele drumuri italiene, București, 1936; Sfaturi pe întunerec, I-II, București, 1936-1940; ed. îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996; Zbor și cuib, Vălenii de Munte, 1937
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]