10,418 matches
-
o stea, Te-am pipăit prin visul tău, Fugeai spre mine, ți-era greu, M-ai părăsit, tu, hologramă, Te zbați prin lume, ești năframă, Te mângâie privind la tine Toți osândiții ce știu bine Că ești doar o himeră blândă, Le dai binețe-n cale lungă, Dezamăgiri ce se țin lanț, Există chiar și un bilanț, Enumerări, oftări cu mii, Născuți prin ei în umbre vii, Tu naști himere-n colivii, Că-n visul tău de a zbura, Viii se
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
dragoste ca ea s-avem! Chiar dacă cu al meu picior Mai calc strâmb și în ulcior, Ca străchinile prea îmi sună Și Maica Geea se supară.. Dar, nu pleacă, ci suportă, Mă hrănește din a ei aortă, Și-n răbdare blândă -denotă Că nici la șfârșit nu iau notă.. Referință Bibliografică: Ea..suportă! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939, Anul VI, 22 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EA..SUPORTĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378469_a_379798]
-
călare. Era o vrajă-n aer plutind ca un curent, Amestecând parfumuri, culoare, soare, sunet: Un filtru magic, sigur și cu efect latent, Trăiri nebănuite înmugurind în suflet... Renasc în primăvara împodobind cărări Cu văluri albe, caste, boltite, transparente, Cu blând parfum alene amestecat în zări, Uitate tresăriri, aceleași, inerente. Bujorii ca buchete în mai, pentru mireasă, Cu fragedele flori și cu un blând parfum, Se scutură discret, tăcuți în umbra deasă, Iar prințul pe cal alb s-a rătăcit pe
BUJORI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378509_a_379838]
-
Trăiri nebănuite înmugurind în suflet... Renasc în primăvara împodobind cărări Cu văluri albe, caste, boltite, transparente, Cu blând parfum alene amestecat în zări, Uitate tresăriri, aceleași, inerente. Bujorii ca buchete în mai, pentru mireasă, Cu fragedele flori și cu un blând parfum, Se scutură discret, tăcuți în umbra deasă, Iar prințul pe cal alb s-a rătăcit pe drum. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Bujori / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1958, Anul VI, 11 mai 2016. Drepturi de Autor
BUJORI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378509_a_379838]
-
DOI OCHI ALBAȘTRI Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DOI ochi, din câți sunt pe pământ, Ochii tăi mi-au fost aduși. Iubesc de-atunci și-ntruna cânt. OCHII tăi blânzi și supuși. Cărti de dor câte ți-am scris, Harnici, ochii tăi citesc. Iubesc ochii tăi și în vis îi regăsesc. ALBAȘTRI-s ochii tăi cuminți, Limpezi ca strălucirea stelelor. Buzele tale surâzânde, fierbinți Atât de dragi îmi sunt. Și
DOI OCHI ALBAȘTRI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378601_a_379930]
-
spre Lumină, iertare și biruință Mirosind a conifere simți că totul te răsfață... Cerului,tu,ce i-ai cere ?! Aș vrea Viață,după viață Sufletul se liniștește, rugăciunea se ridică... Dumnezeu de sus privește. Doamne, ai milă și noi frică . Blânda pace se așază peste brazi și mânăstire. Știm că Cineva-I de pază pentru întreaga omenire Referință Bibliografică: Sub Caraiman / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorel
SUB CARAIMAN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378616_a_379945]
-
ierarhic. El pășea încet, cu pași rari, pe aleea de trupuri, ce se desfăcea pe lângă altarul de vară realizat în chip de tribună bogat ornată pentru sărbătoare, până la biserica veche, proaspăt renovată, curățită și văruită, privind mulțimea cu ochii săi blânzi, senini, binecuvântând o. În ochii săi, fără nicio exagerare, citeam ori simțeam sinceritatea și curiozitatea cunoscută de noi toți în ochii copilului curat, neatins de păcat, citeam dragostea purtată turmei păstorite de el, iubirea pe care o purta semenilor, iubirea
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Râs de copii Prindeam bondari și fluturi zglobii Ascunși printre călțunași și norele, Având timpu' aliat, știam să-l îmbii, Cu jocuri, cu râs de copii pan' la stele. Și iedera blândă, cu sfielnici ciorchini, Mă- ncerca, mă privea, martor mut, Să vadă de-ocrotesc muguri fini, Trandafiri rubinii, vas sfințit, dar tăcut, Cupe plăpânde, mustind de frumos, În care Cel de Sus, din potir, a lăsat Parfumuri, culori, zugrăvite spumos Din
RAS DE COPII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378832_a_380161]
-
Acasa > Poeme > Emotie > UN CAVALER ÎN NOAPTE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Tu cavaler al nopții, ce rătăcești prin lume, Iar de la blândă lună percepi acum și vamă, Ai transformat tristețea în cântece și glume Și ai uitat durerea, sau n-o mai iei în seamă? Ai rătăcit cărarea în nopțile de vară, Iar acum îți pare drumul mai greu de străbătut. Tu
UN CAVALER ÎN NOAPTE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378958_a_380287]
-
uita lacrimile grele, Dorința de a face ochii să-nflorească Dorința de fior să îmbobocească. În surâsul zorilor de mai, eu m-am născut Și-n călătoria mea mult timp am tăcut Dar în amurgul unei seri calde, senine, O blândă scânteiere m-a-nvăluit pe mine. Aripi mi-au crescut în suflet și în minte, (Mă-mpiedică mereu de-atunci ,să fiu cuminte.) Și printre cuvinte voi alerga mereu Asta mi-e menirea, ăsta-i rostul meu. Referință Bibliografică: CINE SUNT EU
CINE SUNT EU? de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378988_a_380317]
-
în brațuri joardele uscate și vedeam în urmă cum via plângea, parcă mai ieri era, o, primăveri uitate! Așa mă doare și pe mine acum, plâng și-năutru, și pe dinafară, nici tata și nici via nu mai sunt, nici acea blândă, dulce primăvară. Și toate au rămas o amintire, le scot ca dintr-un cufăr vechi pe toate și le aștern în suflet întru pomenire, atâta cât mai sunt, cât inima va bate. Referință Bibliografică: La câmp (tatălui meu) / Cristina Crețu
LA CÂMP (TATĂLUI MEU) de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379012_a_380341]
-
Oradea - Teatrul de Stat, Cluj - Teatrul Maghiar de Stat...! Toate cărțile amintite sunt scrieri cu vastă încărcătură morală și spirituală, așezate în curata limba românească, în care metaforele au permanent loc și se simt ca la ele acasă sub penelul blând al Ilenei Vulpescu. Adeseori emoționează, cucerește sufletul, izvorăște lacrima curată a împărtășirii, pentru că autoarea scrie, ea însăși emoționată, cu suflet și pentru suflet. Este cât se poate de firesc, dacă avem în vedere că și-a dorit întotdeauna să fie
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
însoțitor permanent și de bastonul ce părea că i-a rămas cel mai sigur sprijin al bătrâneții. S-a adresat tuturor participanților, după ce i s-a cântat „Mulți ani trăiască” și a primit nenumărate buchete de flori, cu vocea sa blândă în care emoția a pătruns firesc, omenește: „Am optzeci și unu de ani. Atâția împlinesc în curând. Niciodată nu am visat să fiu astfel aniversată. Mă simt onorată că, după douăzeci și trei de ani, un grup de poeți și-
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
de fotografiat și să fie eliberată de mulțimea buchetelor de flori. M-am ridicat și m-am apropiat, șovăind, tulburat și emoționat, de doamna Ileana Vulpescu, pentru a-i spune mai mult decât am reușit să o fac. Privirea sa blândă, plăcută, dar obosită, mi-a impus să vorbesc foarte puțin. Nici nu aș fi putut mai mult. Emoția îmi uscase deja cerul gurii. Am șoptit de parcă doream să mă audă doar domnia sa: “Sărut mâinile! Eu vin de la Caracal, de lângă Craiova
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
eu câte-un leu Să-mi fac palatul de cleștar. Și nu l-aș face în vreun oraș, L-aș anina pe cai de vise, Acolo unde n-am vrăjmaș Decât un nor cu gene închise. Să am prieteni vânturi blânde Ce doar se plimbă jucăușe, Ce se așează de-s flamande Și ronțăie trei corcodușe. Un înger fie-mi majordom, Ca oaspeții să mi-i primească Și să le dea un metronom Ca să-i învețe să doineasca Ori din fluieraș
DE-AȘ FI MAI TÂNĂRĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379070_a_380399]
-
priviri tematice: I. Maestrul parantezelor și ploaia II. Enigma caldă a bunului rămas Volumul dedicat mamei este, ca și până acum celelalte cărți de poezie ale autorului, o continuare a provocărilor realității evocatoare liricii sale, în stilul său foarte personal. Blânda sa comunicare lirică vine cu o tonalitate numai a lui, o rostire inconfundabilă. I s-a spus că este postmodernist, optzecist, melancolic depresiv, sau un bun înțelegător al transcendenței. No comment, pentru că Paul Blaj poate fi citit în o mie
PAUL BLAJ- BELGIA, DROGHERII ȘI AVARII ÎN PLOAIE( ULTIMELE POEME ANTUME) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379081_a_380410]
-
zidirea lui Dumnezeuși iubirea aproapelui. Cea mai mare nevoie a omului s-a dovedit a fi aceasta: de a iubi și a fi iubit. De altfel, iubirea înseamnă o mare suferință pentru cel pe care îl iubești. Sufletul îndrăgostit e blând, smerit și plin de răbdare. Acolo unde este iubire domnește pacea și înțelegerea. Dacă dragoste nu este nimic nu e, iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt. Iată de ce momentele vieții în care trăiești cu adevărat sunt acelea în
TE PORT ÎN SUFLET, PĂRINTE PAISIE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379077_a_380406]
-
alee A vidului necunoscut. M-alinți, mă cerți... Mă redescopăr, Urmându-ți pașii, zi de zi. Cu vălul muzei mă acopăr, Pierzându-mă în reverii. Și-n ceasul care o să vie, Tu-mi vei fi leagăn, cer sau scut, Lumină blândă - poezie, Ești zborul meu spre absolut! (Din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: REFUGIU / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean
REFUGIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379090_a_380419]
-
au îngenunchiat și odată cu necuvântătoarele au început să cânte un psalm Sfântului Soare, acesta minunându-se de acestă biserică vie. S-a hotărât să ajungă și el aici spre a le mulțumi, dar deodată de acolo de Sus, un glas blând i-a spus cu pioșenie; azi voi trimite câțiva dintre copii mei îngeri, la fratele tău cu numele de Pământ să-i dea o mână de ajutor pentru cei mici și bătrâni; bolnavi și neprihăniți, iubiți ori triști, săraci ori
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
De suflete ocrotitor, pe credicioși îi veghează. Pășunatul se încheie că, ciobanii vin din munte, cu oile la câmpie. Până, Iarna-i pe sfârșite. Când oile dorm grămadă, e semn că Iarna va fi grea. Și se spune că e blândă, răsfirate de s-or culca. Târg negustoresc se face cu oile de la munte. Că se duc la iarmaroace, urmând să fie vândute. Sau vor fi sacrificate, moartea celebrând prin ele, ca ofrandă în bucate. Păcatul lumii să spele. Preferat este
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EȘTI TOT CE MI-AM DORIT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Glasul ți-e cald și dulce și plăcut, zâmbetul blând și-n clipe de durere, în ochii tăi tot cerul și-a cernut lumea-i senină, plină de mistere. Cu tine a mea viață a-nceput să creadă-n împlinire și să spere, tu lanțurile mi le-ai desfăcut și
EŞTI TOT CE MI-AM DORIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379896_a_381225]
-
împlinire și să spere, tu lanțurile mi le-ai desfăcut și m-ai întinerit cu mângâiere. Ești tot ce mi-am dorit de la-nceput ca viața în iubire să-mi ofere... Glasul ți-e cald și dulce și plăcut, zâmbetul blând și-n clipe de durere, Sufletul tău din pur e conceput, inima ta este un stup cu miere, iar dulcele și fragedul sărut mă răcorește ca o adiere. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Ești tot ce mi-am dorit / Anatol
EŞTI TOT CE MI-AM DORIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379896_a_381225]
-
am adus aminte de o fază cu o încăpățânare stupidă, care ar fi făcut să crăpe de invidie pe orice măgar sau catâr ce se respectă. Cred că aveam vreo trei sau patru anișori. Era o zi frumoasă, cu soare blând și pomi înfloriți. Tinerii mei părinți, săraci, dar voioși și fericiți, doreau să se plimbe la Piatra, satul natal al mamei. Să viziteze rudele, pe care nu le mai văzuseră de când făcuseră nunta. De, voiau și ei să se laude
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
Reușise s-o amăgească pe soru-mea, dar cu mine nu i-a mers. Degeaba se ruga de mine cu hăinuța-n mâini. Botos, o refuzam ținând strâns mâinile pe piept. Mormăiam într-una: da, de ce să mă-mbrac? Cu vocea blândă, aproape plângând, mama mi-a explicat: s-o vedem pe ma’marea, măă! Că n-ai văzut-o niciodată! Am răspuns țâfnos: și ce dacă! Da’, se ruga mama de mine, eu n-am văzut-o de multă vreme, măă
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
suferință, Teodor dume posedă o chemare către poezia înnăscută, precompănitoare în economia vieții sale. Fascinat de copilărie și de peisajul străbun, mărturisind că, așa cum s-a văzut de altminteri și din citatele de până acum, "Cuvântul meu e pur și blând", poetul orădean poate procura satisfacții reale celor ce văd în fenomenul liric o expresie a vieții afective mai mult decât a rigidului operator de cuvinte, a naturii lăuntrice spontane și "naive", mai mult decât a unei conștiințe culturale derivate. Indiscutabil
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]