6,391 matches
-
lui Willi Münzeberg, festivalul de la București este o ocazie de a seduce intelectualitatea fascinată de mitul sovietic. Carcasa retorică este atractivă - lagărul socialist luptă pentru autodeterminare, pace și egalitate. "Reacțiunea" intenționează să robească popoare, cu armele teribile ale dolarului și bombei atomice. Ceea ce vizitatorii generoși nu vor putea întrevedea este adâncul, pântecul lumii noi, acel revers al medaliei staliniste, dincolo de tinerii ce cântă, vesel, în soare, se află tinerii care au primit de la partid șansa reeducării în mine, lagăre de muncă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D. D. Pătrășcanu (Schițe și amintiri, înzăpădiți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că anarhia internațională încurajează statele să urmărească menținerea echilibrului de putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează șansele de succes, își dezvoltă doctrine succesive menite a reglementa raportarea fiecăreia la un eventual conflict. Cele mai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din sistemul internațional care deținea atât tehnologia nucleară necesară, cât și arma în sine, precum și singurul stat care dispunea de vectori nucleari, ceea ce, la acea vreme, nu părea să aducă îngrijorare sovieticilor, în declarații publice, oficialii de la Kremlin considerând că bombele atomice sunt menite să-i înspăimânte pe oamenii cu nervi slabi (Stalin, 1946) și că democrațiile populare, poporul Uniunii Sovietice nu se vor intimida de războiul apăsării pe buton (mareșalul Konstantin Verșinin, 1949). Abia în 1954, premierul sovietic, Malenkov, vorbea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Strategia represaliilor masive consta în a riposta, chiar în cazul unui atac convențional în Europa, prin folosirea armei atomice pe teritoriul Uniunii Sovietice 43. Acest atu este pierdut în următorii ani când URSS testează arma nucleară (în 1948) și dezvoltă bomba cu hidrogen (în 1949), ca urmare, credibilitatea doctrinei represaliilor masive este erodată de posibilitatea unei riposte nucleare a URSS la un atac nuclear al SUA. Soluții ca represalii masive au fost treptat înlocuite de represalii graduale ale unor doctrine noi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
lume, din care 18 țări suverane. În Germania, aflată în prima linie a frontului, au fost stocate cele mai multe focoase nucleare. Componente nenucleare au fost plasate și în baza americană de la Keflavik, în Islanda, între februarie 1956 și iunie 1966, precum și bombe nucleare integrale. În Maroc, aflat sub controlul Franței, au fost plasate componente nenucleare în 3 baze (Ben Guerir, Nouasseur și Sidi Slimane) din iulie 1953, timp de doisprezece ani, fără ca Parisul să fie avertizat. Din 1951 au fost amplasate componente
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
iulie 1953, timp de doisprezece ani, fără ca Parisul să fie avertizat. Din 1951 au fost amplasate componente nucleare în Guam, teritoriu american din Pacific, iar, din decembrie 1954, componente nenucleare la bazele americane din Japonia, în vederea unei eventuale fabricări de bombe, componente păstrate până în iunie 1965. În caz de conflict, Japonia ar fi fost folosită pentru operațiuni nucleare împotriva Chinei sau Uniunii Sovietice. Din Taiwan, Statele Unite și-au retras armamentul în anii '70, gest făcut pentru a-și îmbunătăți relațiile cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dual containment)87. Pentru J.Nye, armele nucleare au devenit, în timp, niște instrumente hipertrofiate care nu au alt scop decât distrugerea altor puteri, dar, rămâne, totuși pericolul reprezentat de acestea: proliferarea, cu cele două dimensiuni grave ale sale problema bombelor plimbărețe, al materialelor nucleare scăpate de sub controlul autorităților, în statele fostei URSS, care pot deveni disponibile pe piața neagră, și utilizarea de către teroriști a armelor de distrugere în masă. Ideile liberalilor, cele ale lui Fukuyama, în special, sunt contrazise de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și Washingtonul erau puse în situația de a nu-și putea rezolva problemele de securitate printr-un angajament diplomatic direct, această situație conducând, în final, la izbucnirea Crizei Rachetelor din Cuba de la începutul anilor '60. Cum pericolul proliferării devenea evident (bomba atomică era detonată de URSS în 1949 și de Marea Britanie în 1952), președintele american D.Eisenhower avansează în 1953, în cadrul Adunării Generale a ONU, inițiativa Atomii pentru pace. Recunoscând faptul că armele nucleare se răspândesc, președintele american propunea instituirea unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
170. De altfel, în același an în care SUA se angajau într-o nouă serie de acorduri de cooperare cu Rusia cu scopul reducerii amenințării nucleare, Forțele Aeriene americane au efectuat teste necesare certificării unei noi arme nucleare, lansând două bombe tip B61-11, armă nucleară capabilă să penetreze solul și să distrugă ținte subterane inaccesibile armelor de distrugere convenționale, la poligonul Fort Wainwright (Alaska). Erau continuate, astfel, măsurile de perfecționare a arsenalului nuclear american, ceea ce contrazicea prevederile Tratatului de Interzicere Totală
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
schimbate nu vor fi folosite pentru proiectarea de arme noi. Printre aceste cerințe se număra și cea de asigurare a faptului că focoasele nucleare, rămân potente pe măsură ce componentele lor îmbătrânesc. Un alt obiectiv era acela de a garanta că aceste bombe nu pot fi detonate accidental sau capturate de către teroriști 176. În aceeași perioadă (1996), la Cairo, țările africane au aderat la Tratatul de la Pelindaba, neratificat un tratat susținut în mod egal de 4 din cele 5 mari puteri nucleare SUA
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
oprirea lucrărilor de punere la punct a programului militar nuclear chiar la Pelindaba, unde se găsea un reactor de cercetare. Pe 24 martie 1993, când a prezentat Parlamentului Programul nuclear sud-african, președintele Frederik De Klerk a subliniat existența a 6-7 bombe atomice produse între 1980 și 1989. Înainte de a da ordinul de distrugere a tuturor documentelor referitoare la fabricarea bombei, De Klerk a dezmințit participarea unei țări străine la dezvoltarea armei nucleare a Africii de Sud, ca și participarea acesteia din urmă la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cercetare. Pe 24 martie 1993, când a prezentat Parlamentului Programul nuclear sud-african, președintele Frederik De Klerk a subliniat existența a 6-7 bombe atomice produse între 1980 și 1989. Înainte de a da ordinul de distrugere a tuturor documentelor referitoare la fabricarea bombei, De Klerk a dezmințit participarea unei țări străine la dezvoltarea armei nucleare a Africii de Sud, ca și participarea acesteia din urmă la experiențele întreprinse de alte țări. Ca urmare, Nelson Mandela se angaja la 31 august 1994 să ducă o politică
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
financiar și tehnic ca fiind crucial pentru eforturile Rusiei de a împiedica exportul de specialiști, tehnologie și materiale din cadrul programelor sale pentru armele nucleare (chimice și biologice), prin intermediari, către diverși membri greu de controlat ai Societății constructorilor anonimi de bombe 186. Inițial, programul CTR și alte inițiative asemănătoare au fost criticate vehement în Congresul american, de către opozanții obișnuiți ai programului american de ajutorare a străinilor sau de către cei care au considerat că acesta este un mod inoportun de a folosi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusia-NATO, care s-a desfășurat la nivel de ambasadori, aprilie 2010)198, acestea au făcut obiectul dezbaterilor cu prilejul întâlnirii miniștrilor de Externe ai NATO de la Tallinn din Estonia (22 aprilie 2010), atenția fiind îndreptată spre cele aproximativ 200 de bombe nucleare operaționale sau tactice pe care SUA le stochează pe teritoriul Germaniei, Belgiei, Olande, Italiei și Turciei. Cu acel prilej, SUA au dat de înțeles că resping ideea oricărei retrageri premature a armamentului nuclear amplasat pe teritoriul Europei, afirmând că
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
securității Aliaților 204, au constituit o parte a politicii de apărare colectivă a NATO încă de la începuturile sale, în doctrina de apărare din noiembrie 1949, făcându-se referire la capacitatea Alianței de a efectua bombardamente strategice, inclusiv livrarea promptă a bombei atomice, ceea ce se considera, în primul rând o responsabilitate a SUA asistată, în măsura în care era posibil, de către alte națiuni 205. La sfârșitul Războiului Rece, în conformitate cu Conceptul Strategic din 1991, NATO a fost de acord că este necesară participarea pe scară largă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
asemenea, un program de dezvoltare a rachetelor balistice și a realizat teste repetate cu diferite modele și variante ale acestora. În Statele Unite și Europa, evaluarea naturii programului nuclear iranian a variat de la îndoieli cu privire la dimensiunea militară, cu scop final, obținerea bombei atomice, la certitudini. Au existat mai multe tentative pentru a convinge Iranul să facă concesii în ceea ce privește programul său nuclear, dar astfel de eforturi s-au încheiat fără un rezultat concret. Necedând propunerilor de cooperare și ofertelor din partea Uniunii Europene, în schimbul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acele materiale susceptibile a conduce la proliferare ce sunt interzise 235. Rezoluția 1737 a Consiliului de Securitate, votată în unanimitate, la data de 23 decembrie 2006, a restrâns embargourile numai la cele mai periculoase materiale și tehnologii de producere a bombelor. Existau, însă, temeri, că noile sancțiuni impuse Iranului, ca parte a Rezoluției 1737, nu vor avea un efect consistent, că nu vor afecta prea mult guvernul iranian, ele având mai mult un rol simbolic, acela de a determina o luare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru îmbogățirea uraniului, care ar putea fi folosit în armele nucleare. De asemenea, tot cu grad moderat de încredere, se considera că Iranul încă are dificultăți tehnice semnificative cu noile instalații, și că nu ar avea suficient uraniu îmbogățit pentru o bombă nucleară până în 2010-2015. În urma noii evaluări a serviciilor de informații, în Statele Unite, Partidul Democrat a solicitat o revizuire a politicii față de Iran, pentru a nu se repeta situația care a dus la războiul din Irak, când s-a invocat pericolul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dată, renunțarea la programul de arme nucleare de renunțarea la politica ostilă și retragerea militarilor americani. Declarațiile sunt urmate (2005) de recunoașterea, tot pentru prima dată, a faptului că deține arme nucleare (Abdul Qadeer Khan, omul de știință autor al bombei atomice pakistaneze, recunoscuse, în 2004, că a transferat ilegal tehnologie nucleară către Coreea de Nord, Iran și Libia) necesare autoapărării împotriva politicii ostile a Administrației Bush și de anunțul privind retragerea de la negocierile (existaseră trei runde de convorbiri, organizate la Beijing, între
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Apărării a decis dezvoltarea unui sistem îmbunătățit denumit Nike-X, decizia politică de la acea vreme fiind aceea ca dezvoltarea sistemului Nike X să fie limitată și să fie îndreptată mai degrabă împotriva unei amenințări venite din partea Chinei, care detonase prima sa bomba nucleara în octombrie 1964, acest program fiind denumit Sentinel. În 1967, Forțele Navale și Forțele Aeriene dezvoltau, în paralel, concepte de apărare antirachetă. Forțele Navale au luat în considerare un sistem de intercepție pe cursul mediu denumit Sea-Based Anti-Ballistic Missile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
există, Statele Unite își vor păstra un arsenal sigur și eficient, pentru a intimida orice inamic, iar această securitate va fi asigurată și pentru aliați. De asemenea, se vor continua, împreună cu aliații europeni, încercările intensive de a împiedica Iranul să obțină bomba atomică. Din expunerea de principii a secretarului american rezultă, în pofida unor diferențe de poziții, disponibilitatea pentru realizarea unui sistem antirachetă cu luarea în considerare a participării Rusiei, în spiritul a ceea ce, anterior, generalul american Henry Obering, însărcinat al Administrației Bush
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Time, Life și The New Yorker. Printre scrierile sale din această perioadă se numără Men on Bataan, Into the Valley și A Bell for Adano. Cea mai notabilă operă a fost Hiroshima, o poveste pentru The New Yorker despre efectele bombei atomice lansate asupra acestui oraș japonez pe 6 august 1945. Articolul, care relatează povestea a șase victime ale bombardamentului, a fost transformat apoi în carte. 16 Nomenclatura este aici înțeleasă în sensul ei strict lingvistic: sistem de cuvinte, concepte care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
după moarte, un premiu Pulitzer. 26 John Richard Hersey (17 iunie 1914 - 24 martie 1993) a fost un scriitor și jurnalist american. Cea mai notabilă operă a sa a fost Hiroshima, o poveste scrisă pentru The New Yorker despre efectele bombei atomice lansate asupra acestui oraș japonez pe 6 august 1945. Articolul, care relatează povestea a șase victime ale bombei, a fost transformat în carte. 27 Jurnalismul literar în secolul XX (orig. lb. engl). 28 Politica noului jurnalism - bibl. 29 Jungla
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și jurnalist american. Cea mai notabilă operă a sa a fost Hiroshima, o poveste scrisă pentru The New Yorker despre efectele bombei atomice lansate asupra acestui oraș japonez pe 6 august 1945. Articolul, care relatează povestea a șase victime ale bombei, a fost transformat în carte. 27 Jurnalismul literar în secolul XX (orig. lb. engl). 28 Politica noului jurnalism - bibl. 29 Jungla (orig. lb. engl). 30 Jurnaliștii literari americani 1945-1995 (orig. lb. engl) 31 Hamlin Hannibal Garland (14 septembrie 1860 - 4
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]