6,134 matches
-
283 Boțârlan, Mihai, 456 Botea, Marinică, 29, 251, 394, 395, 398, 446, 498 Boțescu, Dan, 122 Botez, Constantin, 122 Botez, Grigore, 270 Botezatu, Petre, 37, 40, 57, 135, 138, 139, 140 Botezatu, Silviu, 77, 91, 159, 160, 195, 300, 448 Botezatu, V., 249 Botezatu, Constantin, 447 Both, Ștefan, 517 Botiș, Dumitru, 476 Botiș, Gheorghe, 229, 476 Boțu, Nicolae, 29, 161, 162, 451 Bourceanu, Gheorghe, 64, 121, 134, 135, 136, 138, 146, 148, 216, 229, 245, 256, 294, 297, 462, 478, 525
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
456 Botea, Marinică, 29, 251, 394, 395, 398, 446, 498 Boțescu, Dan, 122 Botez, Constantin, 122 Botez, Grigore, 270 Botezatu, Petre, 37, 40, 57, 135, 138, 139, 140 Botezatu, Silviu, 77, 91, 159, 160, 195, 300, 448 Botezatu, V., 249 Botezatu, Constantin, 447 Both, Ștefan, 517 Botiș, Dumitru, 476 Botiș, Gheorghe, 229, 476 Boțu, Nicolae, 29, 161, 162, 451 Bourceanu, Gheorghe, 64, 121, 134, 135, 136, 138, 146, 148, 216, 229, 245, 256, 294, 297, 462, 478, 525 Brad, Viorica, 523
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dare de seamă și alegeri a Asociației studențești din Centrul universitar Iași, Dosar 4, Fond 40, Comitetul județean al UTC Iași, 1972, fila 1. 3 Iată membrii CUASC: Alexandru Nicolae (asist., Electrotehnică), Andone Ion (asist., Șt. Ec.), Astărătoae Vasile (IMF), Botezatu Silviu (asist., IMF), Boișteanu Petru (asist., IMF), Burghelea Lenuța (Chimie), Bucătaru Constantin (Construcții), Ciofoaia Vasile (Mecanică), Crăciun Teodor (director CCTS), Chiriac Emilia (Conservator), Climencu Felicia (IMF), Cucu Doina (Filologie), Enache Georgeta (Matematică), Giurgea Ana (Biologie), Grecu Vasile (asist., Construcții), Honceriu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
CCTS. 41 Este vorba de: Archip Iulian, Hagiu Sorin, Avîrvarei Didina, Savuța Gheorghe, Tănasă Tatiana, Mitroi Ștefan, Ilade Gabriela, Popescu Dinu Cristian, Lambrino Eduard, Cazacu Mihai, Caraghin Jenica, Silistru Constantin, Rusu Georgeta, Ursache Radu, Șerban Ursu, Lache Silviu, Romencu Marcel, Botezatu Mihai Silviu, Grecu Vasile. 42 Propuneri pentru îmbunătățirea activității în domeniul muncii educative în cămine și cantine și asistenței sociale a studenților, Dosar 9/1980, Arhiva CCTS. 43 Tematica intervenției în secțiunea pentru problemele muncii educative în cămine și cantine
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1985. Blaga, Lucian, " Despre viitorul filosofiei românești", în Saeculum, Nr. 1, 1943. Boboc, Alexandru, Filosofie românească. Studii istorico-filosofice, Editura Academiei Române, București, 2011. Bochenski, I. M., A History of formal Logic, translated by Ivo Thomas, University of Notre Dame Press, 1961. Botezatu, Petre, Schiță a unei logici naturale Logică operatorie, Editura Științifică, București, 1969. Cantemir, Dimitrie, Istoria ieroglifică, Editura Junimea, Iași, 1988. Caputo, John D., Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutical Project, Indiana University Press, Bloomington, Indiana, 1987. Carchia, Gianni, "Elogiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2) Meditații metafizice, trad. Ion Papuc, Editura Crater, București, 1993. Descartes, René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Sfântul Petru, cel mai important lăcaș de rugăciune din lume al Bisericii Catolice. De astă dată intrarea în lăcaș te obliga să treci prin culoarul subteran unde se află mormintele papilor și mormântul atribuit concetățeanului nostru Simon (Chifa) din Galileea, botezat de tradiția creștină Apostolul Petru. La un moment dat am zărit, la mică distanță, un grup de prelați și de laici rugându-se în genunchi în fața unui mormânt. Era mormântul lui Ioan Paul al II-lea (recent dispărutul papă Wojtyła
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
noștri luați de turci... Multe povestiri au un resort real, care le-a împins spre ieșirea la lumină. Cînd am ajuns primar al orașului Iași, de cîte ori treceam pe lîngă rîulețul Nicolina sufeream. Îmi aduceam aminte de o bulboană, botezată de copii "Supa Dracului" (p. 85), situată pe pîrîul Ghireni. În bulboana aceia oamenii aruncau toate mizeriile produse de om. Era oribilă și acolo chiar s-a înecat Ion Duhan, un măgar și jumătate. Și după 30 de ani această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de scurtă durată. Mina a făcut 18 copii, dar nu au trăit toți. Femeia aceasta avea o fixație și anume să aibă o fată cu numele Saveta. Prima Savetă a murit pe la patru anișori și atunci pe următoarea fetiță a botezat-o tot Saveta. Nici următoarea Savetă nu a viețuit mai mult de trei anișori și Mina a vărsat toate lacrimile pe care le acumulase de la moartea primei Savete. O babă tare pricepută a sfătuit-o să dezlege blestemul și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și ale lui Hackleberry Finn scrise de Mark Twain), făcusem o grămadă de școală (am trecut în a șaptea clasă!), deci eram omul potrivit. În plus, Saveta era mătușa mea, Mina era bunică-mea după tată și doctorul Piticaru îl botezase pe fratele meu Victor. Este adevărat că mai căutasem ca prostul și alte comori, scormoneam aiurea și fără noimă prin ruine de bordeie, care încă mai aveau urme vagi de vatră. Mă luam după flăcăruile care ardeau în noaptea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apuca din nou să sape la o bulboană în care apa fierbea ca într-un cazan. Malurile se surpau și acolo, în cazanul ăla, se amestecau ca în iad, tot felul de mizerii pe care oamenii, pe care i-am botezat nesimțiți, nu cei ca noi, le aruncau tot timpul acolo. Amestecul diavolesc de hoituri, gunoaie, frigidere, baterii, găleți, butoaie, comprese, seringi, olițe de noapte și altele, fierbea acolo și creau o zeamă groasă, aproape ca o cremă mai fluidă. Closetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu-l voi înșela niciodată! Ei, dragul mamei, ori iei o găleată de apă din Prut, ori torni una, tot aia este. Natașa a înțeles repede, dar Dorel încearcă să înțeleagă ce-a vrut să spună scorpia. Scorpia, așa o botezase Dorel pe soacră după chestia cu cocoșul. Dorel își ura soacra începînd din clipa aceea. Ce sfaturi idioate să-i dea fetei sale! La un pahar cu tata socru, Dorel începe timid: Tată, ce prostii spune mama soacră? Dar ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să le orînduiască pe toate și în familia Limbric s-a născut, of, băiatul. Frumos, de 4 kile și jumătate. Vikingul meu, dragul meu, salvatorule. Toader îl legăna și plîngea și rîdea. Familia Limbric și-a asigurat nemurirea! O să-l botezăm Salvatore, adică Salvatorul, femeie. Dar, Toadere, nu-i nume românesc, scîncea lehuza. Dar ce, eu îs român? Îs român cu sufletul, dar sîngele, ehe, este albastru, de viking! Nu te prosti, Toader, taică-tu era calicul satului, lucra pe la toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sau în iad? În rai copilă dragă, sigur în rai, răspunde preotul uimit de întrebare. Peste cîteva zile Floricica a ieșit singură din Prut, dintr-o bulboană, renumită prin tragediile care s-au petrecut pe acolo. Locul acela a fost botezat "Bulboana Floricica". Se spune că în noaptea Învierii Floricica apare mergînd pe apă. Eu am așteptat-o dar nu a apărut. Floricica avea vîrsta mea. N-am cunoscut-o dar știu povestea ei încă de cînd eram copil. Mă întristam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de hac la toți. Monarhiștii dracului! Ce eficientă metodă are Dorin Robu! Cît ai zice "zdrang" o halbă în cap și a și făcut încă cinci regaliști. Trăiască Regele! P. S. Din motive lesne de înțeles n-am vrut să-l botez, adică să-i pomenesc numele republicanului. Să moară în anonimat! Malpraxis? Era o zi răcoroasă de vară și Dinu Feraru simțea o deosebită plăcere cînd o boare dinspre vest îi intra pe sub cămașa descheiată. Distanța între el și satul Ghireni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la capătul drumului. Înțelegeam de ce oamenii din Maramureș înconjoară de trei ori Mănăstirea Neamț în genunchi. Poate că și eu ar fi trebuit să fac același lucru, dar imaginea creată nu mi-ar fi fost favorabilă. Grecii, oameni pragmatici, au botezat un drum național modernizat care duce la Patras, drept autostradă. Asta n-ar fi deranjat pe nimeni dacă n-ar fi introdus și taxa cuvenită. Cum și ei își dau seama că această taxă este cam de-a moaca, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nădușesc în Guagua sau Cămila, un autobuz improvizat năstrușnic: o cabină de camoin la care se atașează două cutii enorme, cu o teșitură între ele. Au roți și sînt tîrîite prin oraș. Ca o cămilă cu două cocoașe, așa au botezat-o cubanezii, cu mult umor. Cămila este eficientă, încape în ea o mare de oameni, înghesuiți, transpirați dar optimiști. Héctor trecea pe lîngă Guagua, aerisit de vîntul creat de propria viteză, independent ca pasărea cerului, liber ca indienii din rezervații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să mai "lumineze" orașul, pe atunci numit Jagua. Francezul a recrutat imigranți din Bordeaux și de peste tot fondînd orașul actual la 22 aprilie 1819. Numele Cienfuegos nu are nimic în comun cu Camilo Cienfuego, tovarășul lui Fidel. Orașul a fost botezat așa în 1921, după numele generalului José Cienfuegos care a fost și primarul orașului între anii 1914-1920. Am cunoscut oameni de rînd, tineri dornici să fie ghizi și autorități preocupate de... atragerea investitorilor străini. Toți sînt mîndri de orașul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fructe cum altele în Cuba nu-s. Luați, fructele astea au puteri curative, spuneau amabilele gazde. Dar cei care mîncau spuneau că au un gust de pește. Era felul lui Raul de a vorbi și de dincolo de mormînt. Femeile îl botezaseră Mangotierul lui Raul. Holguin nu moare De patruzeci de ani un deficit de precipitații s-a abătut ca un blestem asupra provinciei Holguin, din estul Cubei. De douăzeci de ani deficitul a devenit și mai supărător pentru cei 1,2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și consumator de alcool, o combinație nu prea des întîlnită. Lucra cu încetineală și romul sorbit cu înghițituri mici și la distanță în timp, nu-l ajuta să se îmbogățească. Pasiunea însă era reală. Mîngîia piesele și, uneori, chiar le boteza. Rareori señor Diaz ieșea din micul său univers. În general, se mulțumea să iasă pînă la colțul străzii, să-și ia alimentele de pe cartelă sau să mai cumpere cîte ceva. Lemnul i se aducea din Matanzas, îl aprecia, plătea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să reliefeze valoric realitatea, ajungându-se astfel, ca punctual, să aflăm în totalitate ce și-a propus autorul: care le-a fost copilăria, lor și a părinților și strămoșilor lor,cum au învățat carte și la care biserică s-au botezat și au plătit mai târziu acatiste ori alte îndatoriri ortodoxe sau de alte credințe, cum le-a evoluat viața culturală și cea religioasă, interdicțiile și autorii acestora. „Nemărginitele dureri ale românismului” este intitulat și comentat într-un întreg capitol al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ceva de-ale gurii. A fost bine pentru amândoi. Nu știu ce s-a ales până la urmă de capul lui Șimon. Sunt convins însă că nu a ajuns rău. - Dar de Grigoruță Cârciu, vecinul tău și, frate de cruce cu mine, fiind botezați amândoi în aceeași apă de către părintele Mironescu, după cum spunea mama, ce părere ai? - Cel mai apropiat din școală mi-a fost Grigoruță al lui Cârciu. Era vecin de-al meu. Îmi era un adevărat aghiotant. Nu se deslipea de mine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de Homo habilis, unul dintre predecesorii noștri îndepărtați, arată că lobul frontal stîng și așa-numita arie a lui Broca, centru al limbajului, erau deja formate acum mai bine de două milioane de ani. Așa cum subliniază numele cu care a fost botezat, Homo habilis fabrica unelte, cu siguranță, rudimentare, dar care corespundeau unor forme standardizate. Nu e lipsit de importanță să obser văm în această privință că centrul cerebral care comandă mîna dreaptă este învecinat cu aria lui Broca și că cei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de la diferite tablouri. Pentru tabloul românesc cu jocuri, versurile au fost scrise de Nicu Sorea, care făcea parte și din cei ce aveau roluri în acest tablou iar restul revistei a fost scrisă de de Tăvi Loghin. Spectacolul a fost botezat „În veselul vieții pas” și primele versuri cu care se începea erau: „În veselul vieții pas... Noi ne-am oprit anum, Să va-nveselim un ceas Cu ale noastre glume...” După vacanța de iarnă, au început seară repetițiile, într-o
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
Dumnezeu Îl descoperim nu numai în rugăciune sau în Liturghie, ci și în Sfintele Taine, putem aminti despre slujba Botezului, săvârșită în temnițele comuniste românești. Poate cel mai cunoscut caz de botez în închisoare este cel al lui Nicolae Steinhardt, botezat de părintele Mina Dobzeu în celula 18 a penitenciarului Jilava, în 1960. Superbă este mărturia părintelui Steinhardt legată de acest eveniment: „Va să zică este adevărat că botezul este Sfântă Taină, că există Sfintele Taine. Altminteri fericirea aceasta care mă împresoară, mă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]