222,545 matches
-
și alții. Memorialul lui Oliviu Beldeanu, scris în închisoare la Berna, se citește pe nerăsuflate. El cuprinde o experiență de viață ieșită din comun a cuiva având vocația luptei pentru libertate și a patriotismului duse până la sacrificiul propriei vieți. " Din capul locului îmi pusesem în gând să nu mă predau viu în mâinile lor. Nu puteam să concep cum aș fi stat eu cu capul plecat în fața gunoaielor societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
a cuiva având vocația luptei pentru libertate și a patriotismului duse până la sacrificiul propriei vieți. " Din capul locului îmi pusesem în gând să nu mă predau viu în mâinile lor. Nu puteam să concep cum aș fi stat eu cu capul plecat în fața gunoaielor societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest tânăr curajos a trecut prin cele mai terifiante întâmplări posibile. A hărțuit trupele de securitate puse pe urmele tinerilor partizani, a organizat sabotaje, a
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
abia mai articulînd, pe cînd ceilalți amuțiseră de tot: Și voi, acolo, în România care muriți de foame și cădeți de foame pe străzi și vă cară cu căruțele, că nici salvări nu aveți,... vai și vai! ce nenorocire pe capul vostru, - mi se adresa mie, cu palmele împreunate, de jos, în genunchi, cum ședea, știind că veneam din România. Se făcuse o liniște de moarte. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de ea, s-o ajute... Atunci, m-am apropiat
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
Bertolucci la Little Buddha. Recunoașteți că prima titulatură e mai exotică. Și totuși: Fotbal? Într-o mănăstire budistă?! Pare de neconceput. Cupa e însă povestea reală a unei comunități de călugări tibetani refugiați în nordul Indiei, care se dau peste cap să urmărească la televizor finala Campionatului Mondial de Fotbal din 98, Franța-Brazilia. "Microbul" e atît de puternic încît nimic nu-i poate opri. În timpul incantațiilor sau al meditațiilor, schimbă între ei bilețele cu cele mai proaspete scoruri, își desenează pe
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
și pe moarte, într-o lume în care toate loviturile sunt permise și-n care, dacă vrei să cîștigi, trebuie să-i dai juriului ce vrea. Așa cum face Denise Richards, în cîteva dintre cele mai dărîmătoare scene din film - băgîndu-și capul într-un mulaj al muntelui Rushmore, valsînd cu o imensă cruce de lemn pe care e răstignit Isus, sau descriind eroina preferată - mama sa: Ar putea rezolva malnutriția mondială doar cu una din celebrele ei tarte cu rubarbă." Ca și
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
țigări, tutun, iar eu, decis încă de la București să mă port în SUA cu o cinste ireproșabilă în totul, spusesem da, sigur, am niște țigări de foi străine, - și precizasem chiar că erau cubaneze. În fața unuia care îți declară din capul locului că te prezinți la vamă cu o marfă interzisă, reacționezi de regulă amuzat (o fi avînd și el acolo vreo cinci-șase trabuce!). Noroc că nu mă întrebase cîte aveam, că i-aș fi spus pe loc: trei cutii a
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
PNȚCD, consistent prezentată în presă. Dar și replica partidului lui Ion Diaconescu față de aceste acuzații. * Asta e o criză de-a dreptul mică față de scandalul Babiuc, metamorfozat în problema scuzelor lui Traian Băsescu, istorie care a ocupat mai multe zile capul de afiș al ziarelor, ca și cum în România ar fi urmat să se producă vreo ruptură ontologică din cauză că PD-ul nu l-a mai vrut pe dl Babiuc la Apărare, iar negocierea acestei chestiuni de algoritm, devenită discutabilă, atîrna de scuzele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
de pe vremea dlui Văcăroiu, ideea dlui Constantinescu pare a garanta că eșecurile altora nu mai par eșecuri în vreme de criză. Dar, la rîndul său, dl Constantinescu descoperă în calitate de președinte al României că nici măcar atunci cînd își pune cenușă în cap vorbind despre propria sa înfrîngere nu obține o reacție de presă care să-l ajute să facă din această recunoaștere un cap de pod pentru o eventuală recîștigare a simpatiei pierdute. Dacă examinăm presa, dezbaterea cazului Babiuc s-a terminat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
la rîndul său, dl Constantinescu descoperă în calitate de președinte al României că nici măcar atunci cînd își pune cenușă în cap vorbind despre propria sa înfrîngere nu obține o reacție de presă care să-l ajute să facă din această recunoaștere un cap de pod pentru o eventuală recîștigare a simpatiei pierdute. Dacă examinăm presa, dezbaterea cazului Babiuc s-a terminat în coadă de pește, cam același lucru s-a întîmplat și cu "înfrîngerea" președintelui în exercițiu. Așa că nu s-a prea mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
atîția bani, mai bine m-aș cățăra pe ea". Boyul septuagenar are hazul unui puber nătîng, invadat de complexe și de coșuri. Redactorii ediției române, ceva mai tineri decît bossul din America, cultivă - din păcate - același umor slinos. Textul introductiv, Cap de afiș, face un tur de orizont al numărului. Despre o proză a lui Horia Gârbea, Millennium Digital Sex, sîntem avertizați hîtru: "Vă veți linge pe degete!" "Pictorialul următor este în stare să vă gîdile simțul dumneavoastră estetic" (s.m.). Fraza
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
și intelectualilor, pentru a le cere ajutorul? Evident, după ce vor prezenta explicații limpezi privind comportamentul incalificabil atât față de noi, cât și față de electoratul pe care - asta e situația! - l-am indus împreună în eroare. Și, evident, după ce vor cădea câteva capete. Amendez apelul d-lui Ciocârlie într-un punct esențial: sprijinirea actualilor guvernanți trebuie condiționată de o mare masă rotundă națională și de oferirea, de către politicieni, a unor garanții solide (există precedentul istoric al "Solidarității", într-un moment egal de dramatic
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
unui individ, din cauza clișeelor impuse de societatea de consum. Identitatea unui individ se rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în iie? Propria mea definiție se referă în primul rând la limbă maternă. Este român cel care vorbește româna ca limbă
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
tot, fiindcă mai este nevoie de ei în spectacol. (2) Ion Iliescu le mulțumește jovial, cu gura pînă la urechi, frecîndu-și mîinile de satisfacție. (3) Pe un fundal sonor cu huiduieli și vociferări stridente, gospodina îl pocnește cu sacoșa în cap pe intelectual, după care îl sărută inflamată pe Ion Iliescu. Punct și de la capăt... Lăsînd gluma (cît se poate de amară) la o parte, deși nu ne despărțim chiar acum de mileniu, merită să reflectăm cu toată gravitatea la ce
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
Dar, ca să intre cu fruntea sus în mileniul care vine aproape împreună cu alegerile, România trebuie să se debaraseze rapid de Ion Iliescu, jalnică epavă a unui veac teribil - care a inventat lagărul de concentrare și a născut hidra totalitară cu capete gemene: nazismul și comunismul. Sub semnul celui din urmă, fostul președinte pedeserist s-a fixat pentru totdeauna. Și nu ne mai putem permite în viitor luxul unei sechele a trecutului ca Ion Iliescu.
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
Giotto, mă oprisem ca de obicei; iar V., grăbit, mă îndemnase să trecem mai departe spre cabinele de spovedit de care îi vorbisem. Nu voia Giotto. Dar e Giotto și trebuie să vezi Giotto!, ești poet! Nega violent, scuturînd din cap și mi-a spus grăbit că Giotto nu există; și că dacă el a izbutit ceva, a fost talentul său primitiv de a picta, nu supranaturalul, ci doar ceea ce nici nu există, sau vidul existențial. La cabine, a ales una
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
vorbesc spaniola; îi atrăsesem atenția, că nu mă descurcam, dar el voia la spanioli din cauza lui Don Quihote - spusese - și îi explicasem preotului spaniol pîntecos ce semăna cu un popă de-al nostru din ăia care îți pun patrafirul în cap, ca să te spovedești, și unde, de mic copil, știam că era poziția din care se vedea ce fel de pantofi ori ghete poartă popa și dacă erau ori nu făcuți sau lustruiți cum ne vorbea învățătorul la școală. Era un
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
tot nu dai decît de fantome. Mă copia, desigur, dar n-am zis nimic traducînd în modul cel mai conștiincios. Cezar, - mai strigă el ceva mai încet, Octavian, Brutus, Antonio, dracu' să-i pieptene. Aici preotul, neînțelegînd blasfemia, clătină ușor capul drept încuviințare cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V. se aruncă într-o filipică împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei și bunătății creștine ortodoxe mai ales comparînd biserica catolică, Vaticanul
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
deasupra lui semnul binecuvîntării, ce poate fi și al iertării și al îngăduinței, cînd numele Domnului este luat în deșert. La un moment dat, nici n-am mai tradus. Violența lui V. atingea cote satanice. Preotul spaniol dădea blajin din cap, binecuvîntîndu-l, și mă speriasem, fiindcă româna seamănă cîteodată cu spaniola sau cu portugheza, iar fața bisericească slujind în cabina grea de nuc aruncînd reflexe în bătaia luminii electrice putea să înțeleagă cîte ceva... Las-o mai moale! - i-am șoptit
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
Mai bine, lasă, spune-i și tu o poezie, că ne facem de rîs, zi-i! Atunci, V. începu imediat să recite din Eneida, slăbiciunea lui: Vertitur interes coelum-ruit oceano nox involvens umbra magna teramque polumque mirmidonumque dolos... Preotul lăsase capul pe un umăr și surîdea de plăcere, ascultînd. Fiindcă nu mai era între noi nimic de tradus, mă gîndeam la ziua de afară imperială unde de atîta străveche evlavie, pietate, ură și iubire, și sacrificiu și devoțiune, la ziua aceea
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
unelte agricole, pluguri la început apoi și de tractoare - produse primitive la finele secolului 19, ce mai zac și azi prin satele Europei. Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
cu bulină roșie, intitulat "Evenimentul zilei". Cele șase-șapte sute de mii de exemplare ale cotidianului scris și girat de dl. Ion Cristoiu depășeau ca vulgaritate a limbajului, ca agresivitate a mesajului, ca insultă adusă bunului simț - deversate cu cinism în capul unei populații dezorientate - tot ce existase până atunci în România. S-a întâmplat să-l văd și aud pe directorul ziarului dând interviuri și explicând ce urmărise prin promovarea pe prima pagină a violurilor bestiale și a aberațiilor fiziologice și
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
1938, negreșit cea mai impunătoare tălmăcire artistică a Sfintei Scripturi în limba noastră. Romanul din 1935 fructifică amintiri și din anul de studii filosofice (inclusiv atmosfera politică a timpului) și segmente din momentul acelei convertiri din vara lui 1899: Un cap cărunt, puțin calvit, trecu printre capetele negre, blonde, castanii, și pe linia catedrei - singura liberă - apăru figura lui Titu Maiorescu... Este un om de statură mijlocie, îmbrăcat cu severă luare-aminte și oferind, deocamdată, privirilor un piept lat, sub podoaba albă
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
artistică a Sfintei Scripturi în limba noastră. Romanul din 1935 fructifică amintiri și din anul de studii filosofice (inclusiv atmosfera politică a timpului) și segmente din momentul acelei convertiri din vara lui 1899: Un cap cărunt, puțin calvit, trecu printre capetele negre, blonde, castanii, și pe linia catedrei - singura liberă - apăru figura lui Titu Maiorescu... Este un om de statură mijlocie, îmbrăcat cu severă luare-aminte și oferind, deocamdată, privirilor un piept lat, sub podoaba albă a maxilarului de jos - nici barbă
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
eficient și decis, fratele lui Doru, căpitanul Naum Filipache, care, după ce a cunoscut platonica logodnică la Văratec și pe părinții ei macedoneni din Brăila, a grăbit lucrurile, punînd la cale căsătoria, care a și avut loc. Doru era însă cu capul în nori (soția sa fiind o fire practică), tînăr prozator ce debutase în publicații cu proze și versuri, publicînd o mai amplă nuvelă în revista Literatură și Artă română a lui N. Petrașcu. Îi mersese buhul de tînăr talentat, cu
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
prozator ce debutase în publicații cu proze și versuri, publicînd o mai amplă nuvelă în revista Literatură și Artă română a lui N. Petrașcu. Îi mersese buhul de tînăr talentat, cu mare viitor literar nu numai în cercul de prieteni. Capul nu-i stătea la examene, pe care le tot amîna, în timp ce tînăra sa consoartă își vedea de treabă, voind să absolve facultatea și să devină dăscăliță. Iar Doru numai la asta nu gîndea, în minte ivindu-i-se ideea unei
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]