3,985 matches
-
autorităților pentru a obține dreptul de ședere permanentă în SUA. Deoarece se zvonise că Dillinger ar fi omorât doi polițiști din Chicago la data de 24 mai al aceluiași an, o sumă importantă fusese și ea promisă ca recompensă pentru capturarea lui. La data de 22 iulie, după ce a luat legătura cu FBI-ul prin intermediul poliției din Chicago, Cumpănaș i l-a arătat agentului FBI Melvin Purvis pe Dillinger, ceea ce a rezultat în împușcarea lui Dillinger în fața unui cinematograf din Chicago
Ana Cumpănaș () [Corola-website/Science/327290_a_328619]
-
iepurilor. În Marea Britanie perioada de vânătoare începe la începutul lunii februarie și ține până la sfârșitul lunii aprilie și se realizează cu ajutorul câinilor iar în fosta Uniune Sovietică sezonul începea toamna târziu cu arme de foc, câini și capcane din lemn. Capturarea dihorilor nu are un rol important în vânătoare din cauza dificultății vânării acestora. În Catalonia, Spania există un târg dedicat dihorilor denumit "Târgul Dihorilor din Sabadell" ("Feria del hurón de Sabadell"). De asemenea, există o olimpiadă a dihorilor de casă care
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
a învins cu succes pe Ducele de Masovia, în luptele de la Międzyborzem, Skala și Wrocieryżem. Conrad nu a renunțat, iar un an mai târziu, a început din nou operațiunile militare, de data aceasta cu rezultate mai bune, mai ales după capturarea și încarcerarea lui Henric I, după o presupusă întâlnire în Spytkowice. Acest eveniment a paralizat adversarii fraților lui Lieszek și Conrad, reușind să controleze cea mai mare parte din Polonia Mică, și lăsându-l liber pe Henric I datorita eforturilor
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
titlul de Mare Duce. Războiul nu era încă pe sfârșite, deoarece Silezia a rămas independentă datorită rezistenței puternice a lui Henric al II-lea cel Pios, fiul cel mare a lui Henric I, care a devenit regent al ducatului după capturarea tatălui său. Ajutorul real pentru Henric a venit dintr-o sursă complet neașteptată. Soția sa, Hedwig de Andechs venit la Płock unde a avut o discuție cu Conrad. Nu se știe exact ceea ce s-a discutat însă Conrad, care dorea
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
de prinți mai vechi din Silezia. Pământurile sale au inclus teritoriile din apropiere de Muntele Sleza și Insula Piasek din apropiere de Wrocław. Clanul de familie nobilă Dunin susține că sunt strănepoții lui. Cea mai cunoscută faptă a sa este capturarea lui Volodar (Wołodar) din Peremyshl (Przemyśl). Mai târziu, s-a căsătorit cu Maria, una dintre fiicele lui Sviatopolk II din Kiev. Pentru această căsătorie și aventura lui în Rus', el a fost comandat de către Biserică pentru reconciliere. I-a fost
Piotr Włostowic () [Corola-website/Science/330692_a_332021]
-
Hitler la Eher Verlag, primind pentru ele 20 000 de mărci. În primăvara anului 1945 - după distrugerea orașului Dresda în atacul masiv cu bombe din 13-14 februarie — Adolf Hitler a dus-o pe Angela la Berchtesgaden pentru a evita sa capturarea ei de către sovietici. De asemenea, el i-a împrumutat ei și surorei sale mai mici Paula peste 100 000 de mărci. În testamentul și ultima dorință a lui Hitler, el a garantat Angelei o pensie lunară de 1000 de mărci
Angela Hitler () [Corola-website/Science/330842_a_332171]
-
mai mult decât un adminstrator de terenuri și a fost plasat în mâinile aristocrației. Una dintre figurile cele mai notabile în acest rol a fost Warnachaire, primarul palatului din Burgundia în 613, care a fost unul dintre liderii responsabili pentru capturarea Bruhildei, și a deținut funcția până la moartea sa, în 626. Soția lui Warnachaire, Berthe, a fost probabil o fiică a lui Clotaire. În 614, Clotaire a promulgat Edictul de la Paris, un fel de Magna Carta franc, care rezervă multe drepturi
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
telegrame destinate fie propriei lor armate, fie armatei inamice.” (Convenția de la Haga din 1907 " „Regulamentul privitor la legile și obiceiurile războiului pe pământ”). Convenția de la Geneva din1929, ratificată de Germania, definea cine putea fi considerat prizonier de război în momentul capturării și modul în care trebuia tratat. În acele vremuri, atât Convenția de la Haga cât și cea de la Geneva acceptau ca legală executarea „spionilor și sabotorilor” deghizați în haine civile sau în uniforme ale inamicului. Aplicarea Ordinului comandoului soldaților care purtau
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
pâraielor și pajiștilor cu resturi menajere, tiroliana de pe traseul ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
controlului asupra unui port inamic pentru o scurtă perioadă de timp, dar și culegerea de informații despre inamic - prin interogarea prizonierilor, cucerirea unui centru de spionaj maritim din oraș și a unei instalații radar de pe un deal din apropiere și capturarea de materiale militare. Deși obiectivul principal nu a fost îndeplinit, iar cele secundare au fost îndeplinite parțial, au fost adunate o serie de informații cu privire la capacitatea de reacție a germanilor. Militarii aliați au încercat în timpul retragerii să distrugă instalațiile apărării
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
plan pentru debarcarea a 12 divizii în jurul portului Le Havre, dată fiind retragerea unor trupe germane din zonă trimise pe Frontul de Răsărit. Acest plan, care a primit numele Operațiunea "Rutter", trebuia să fie un test pentru capacitatea aliaților de capturare a unui port inamic, investigarea problemelor operațiunilor flotei de invazie și testarea echipamentelor și tehnicilor de asalt. Dieppe, un oraș de coastă din departamentul francez Seine-Maritime, se întinde pe o faleză de-a lungul Canalului Mânecii. Râul Scie curge în vestul
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
datorită vastelor sale cunoștințe în domeniul tehnologiei radar a aliaților, subunitatea care îl însoțea nu era destinată doar pazei sale, ci că avea ordinul să îl ucidă dacă era în primejdie să fie capturat de germani. Pentru a preveni eventualitatea capturării, Jack Nissenthall primise de asemenea și o pastilă de cianură. Lordul Mountbatten a declarat după război lui James Leasor, autorul cărții "Green Beach", că dacă și-ar fi dat seama că escorta lui Nissenthall avea ordinul să îl ucidă decât
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
de documente militare britanice clasificate care se refereau la o misiune secretă de sub comanda lui Ian Fleming (autorul de mai târziu al seriei de cărți de spionaj James Bond). Misiunea Comandoului nr. 30, care coincidea cu debarcarea de la Dieppe, viza capturarea unui rotor de la noua mașină de criptat Enigma, manualul de coduri aferente și setări ale rotorului. Naval Intelligence Division (NID) a făcut planurile pentru această acțiune cu scopul ușurării muncii criptanaliștilor de la Bletchley Park și a sprijinirii proiectului Ultra. Noua
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
dinastiei Savoia. Având 1,75 m, dotat de un fizic robust și o inteligență ieșită din comun, a fost unul din cei mai temuți și căutați haiduci al perioadei post-unificare, câstigand porecle pregum „Generalul Jefuitorilor”, „Generalissimo”, „Napoleon al Jefuitorilor”, iar capturarea sa avea o recompensă de 20.000 lire. A fost arestat, condamnat la moarte, iar apoi la închisoare pe viață în închisoarea din Portoferraio. În timpul detenției, și-a scris amintirile, ce au înconjurat regatul și au devenit subiect de discuție
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Orientale. Flota aliată ieși în larg abia în a doua jumătate a lunii iulie, lăsând și de această dată trupele de desant să aștepte în port curățarea mării de flota neerlandeză. Un semnal de alarmă pentru neerlandezi a fost și capturarea de către nava franceză "Bourbon" a corăbiei "Popkensburg", detașată din Flota Indiilor Orientale. La 20 august luă contact vizual cu flota neerlandeză când aceasta se deplasa între Texel și Meusa. Rupert ordonă imediat pregătirea de luptă; dar cum vântul bătea din
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
de aceasta de către sosirea lui Kempthorne. Urmă o luptă la distanță scurtă, cu Ossory înfruntându-i pe neerlandezii aflați sub vânt și Kempthorne pe cei din vânt, nave incendiare fiind consumate fără rezultat de ambele părți. Neerlandezii se concentrară pe capturarea primei nave-amiral a lui Spragge, "Royal Prince", avariată și aparent abandonată de celelalte nave englezești. Însă aceasta fu salvată și remorcată de două fregate sub protecția lui Ossory. Lupta continuă până la sosirea lui Rupert cu Escadra Roșie și a lui
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
Statelor Unite, Marină Regală fiind impresionată de marinării americani și de dorință Americii de a extinde teritoriul său. Statele Unite ale Americii au suferit multe înfrângeri costisitoare în confruntarea trupelor americane cu cele britanice, canadiene și native pe parcursul războiului din 1812, inclusiv capturarea și arderea capitalei națiunii, Washington DC, în august 1814. Cu toate acestea, trupele americane au fost capabile de a respinge invaziile britanice din New York, Baltimore și New Orleans, crescând încrederea națională și încurajând un nou spirit de patriotism. Ratificarea Tratatului
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
Gheorghe Valvarie. Sediul escadrilei era la aerodromul Băneasa. Deși erau considerate necombatante, iar zborurile erau considerate ca având caracter umanitar, aviatoarele aveau grad de sublocotenent, primeau soldă și purtau uniformă militară pentru a nu fi considerate spioane în caz de capturare. Inițial, escadrila a avut în dotare doar două avioane Monospar ST-25 Universal care aparținuseră prințului Nicolae, ambele pierdute în accidente. Avionul Monospar nr. 1 a fost pierdut la 21 iulie 1940, când la Băneasa se executa un zbor de acomodare
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
în ducatul Milanului și comitatul Paviei, si va comandă armata de 15.000 de oameni trimiși în Italia în iunie 1499, capturând Annona. Este numit guvernator al Val Țelină în octombrie 1499 și apoi guvernator al Milanului. El a participat capturarea Romei în iunie 1501, la asediul orașului Capua în iunie 1501 pentru a câștiga Tripalda în iunie 1502, asediul și predarea Canosei, la a doua bătălie de la Terranova, la asediile orașelor Gerace și Rocetta în decembrie 1502, în bătălia de la
Bernard Stuart, lord de Aubigny () [Corola-website/Science/329287_a_330616]
-
da o răscumpărare bogată. La începutul bătăliei englezii, sub comanda contelui Warrick au simulat retragerea pe flancul stâng. Nu se cunoaște faptul dacă acest lucru a fost făcut în mod deliberat de a provoca cavaleria franceză, sau o consecință a capturării spionilor englezi. Orice ar fi fost, a provocat atacul pripit al cavaleriei mareșalului Audrehem împotriva arcașilor englezi, care acopereau retragerea trupelor sale pe flancul stâng. Odată cu apropierea cavaleriei franceze, o mare parte din trupele lui Warrick sa-u reîntors și se
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
100 de Ani, care a avut loc pe 31 iulie 1423 între forțele anglo-burgunde pe de-o parte și cele franco-scoțiene pe de altă parte. Bătălia este considerată drept una dintre cele mai mari realizări ale aliaților englezi și burgunzi. Capturarea și menținerea Cravant-ului era vital necesară Angliei, pentru consolidarea influenței în nord-estul Franței, care, și așa era precară. Cravant și alte orașe din zonă, astfel cum era scris în cronicile timpului, „țineau parte Regelui”, precum și mereu amenințatei capitale. Această amenințare
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
Angliei, pentru consolidarea influenței în nord-estul Franței, care, și așa era precară. Cravant și alte orașe din zonă, astfel cum era scris în cronicile timpului, „țineau parte Regelui”, precum și mereu amenințatei capitale. Această amenințare a fost doar parțial corectată prin capturarea Meaux-ului și a comitatului Meulan, dar întreruptă prin victoria burgunzilor la Mont-en-Vimeu. La rândul său, Ioan al VII-lea de Harcourt, contele de Aumale, a continuat rezistența în Picardia, detașamente ale Delfinului (moștenitorului tronului Franței) au reușit să captureze Compiègne
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
respectiv între nave și bazele navale. Se transmiteau mesaje criptate. Radiotelegrafia era folosită și de avioanele cu rază lungă de acțiune de patrulare care patrulau de-a lungul coastei și raportau navele depistate. Comunicațiile și interceptarea comunicațiilor au devenit critice. Capturarea unei mașini de criptat Enigma a oferit britanicilor un avantaj mare în descifrarea comunicațiilor dintre comandamentul submarinelor germane și submarine, astfel puteau să afle planurile de atac ale germanilor. Echipa condusă de britanicul Alan Turing cu ajutorul criptologilor polonezi au reușit
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
care le traversează o dimensiune relativistă a eternității. Contopirea realității cu imaginația reprezintă un refugiu al personajului de vremurile sângeroase pe care le trăiește. Personajul principal, Darie se pripășise de puțină vreme la București unde lucra ca vânzător de ziare. Capturarea sa în timpul unei razii și trimiterea împreună cu un grup de coate-goale (pleava orașului) să însoțească un transport de oi până pe frontul sudic, în Bitolia, îi oferă ocazia să călătorească prin Serbia, Macedonia și Bulgaria în stil Panait Istrati și să
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
-i fure banii, se apără de el, înjunghiindu-l cu cuțitul, și între ei se înfiripă o relație ciudată. Cele două personaje scapă nevătămate dintr-o serie de primejdii: un incendiu, o explozie, un bombardament, întâlnirea periculoasă cu doi clefți, capturarea de către cuțovlahi și lupta alături de aceștia împotriva nemților, arestarea de către grănicerii bulgari, traversarea periculoasă a Dunării etc. Darie are parte de două întâlniri providențiale care-l salvează de la o posibilă soartă tragică: mai întâi cu Gură-Neagră, căpetenia partizanilor macedoneni, ce
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]