4,031 matches
-
el, César, jurnalist, se agață de bătrînul continent, traumatizat de niște reportaje teribile, care îi clătinaseră adînc rădăcinile umane. Cufundarea lor în iubire începe cu pasiune, senzualitate, minunarea în fața artei, a literaturii... și cu doi ani de fericire înainte de izbucnirea certurilor. La Veneția, Paz îl anunță că nu dorește copii și că a adoptat deja un... rechin. Hector se naște ceva mai tîrziu, dar va marca moartea iubirii lor, căci ea dorea intensitate și fior, iar el, liniște, sigu ranță, împăcare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se va spune dacă primul profesor îl copleșește de injurii pe cel de-al doilea, spunând: "Sunteți un chimist cu inima dură, seacă și rece; predicați oribilul laissez-faire; nu iubiți umanitatea deoarece arătați inutilitatea aparatului meu respiratoriu." Iată întreaga noastră ceartă cu socialiștii. Și unii și ceilalți doresc armonie. Ei o caută în nenumăratele combinații pe care doresc ca legea să le impună oamenilor; noi o găsim în natura oamenilor și a lucrurilor. Aici este locul să se demonstreze că interesele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
același fel. Dar aplauzele galeriei l-au convins pe Bastiat că această manieră era cea bună, iar domnul Proudhon, înciudat și confuz, se grăbi să abandoneze un partener de duel atât de dur pentru a merge să caute o nouă ceartă cu domnul Pierre Leroux. La puțin timp după aceasta, Bastiat, tot neobosit, publica un volum de Armonii economice. În această carte, opera sa predilectă, a dorit să dea un expozeu sintetic legilor naturale care guvernează organizarea și dezvoltarea societății. Inspirându
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt adânc cu rădăcini Ce se-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini. Îl luam în brațe pe d-o parte, Iar pe de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au opus alianței cu comuniștii. Dar, cu câteva excepții (ca în Marsilia lui Gaston Defferre), strategia alianței socialist-comuniste a fost adoptată și a dus la câștigarea de către partidele de stânga a unei majorități convingătoare în cadrul alegerilor municipale din 1977. Chiar dacă certurile dintre partidele din interiorul coaliției i-au costat alegerile parlamentare din 1978, stânga unită a mers mai departe și a câștigat în 1981 mai întâi alegerile prezidențiale, apoi pe cele parlamentare. "Luna de miere" a durat până la alegerile municipale din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are scopul de a evidenția, prin contrast, avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de guvernare în parte. Vorbind despre unitatea și organicitatea publicisticii eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Studies in Quantitative Semantics, The M.I.T. Press, Cambridge, Massachusetts. Le Bart, Christian, (1998), Le discours politique, Presses Universitaires de France, Paris. Lefter, Ion Bogdan, (1998), ""Poetul național" între comunism și democrație", în Dilema, nr. 265, p. 6. Liiceanu, Gabriel, (1992), Cearta cu filozofia. Eseuri, Editura Humanitas, București. Livescu, Cristian, (1997), "Gazetăria eminesciană spațiul comunicării nesubliniate", în Convorbiri literare, nr. 1, p. 17. Lovinescu, Eugen, (1972), Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Lovinescu, Eugen, (1981), Istoria literaturii române contemporane, 3 vol
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
21. 94 Jurgën Habermas, Cunoaștere și comunicare, traducere de Andrei Marga, Walter Roth și Iosif Wolf, Editura Politică, București, 1983, p. 199. 95 Hilary Putnam, Langage and reality, vol. II, C.U.P., Paris, 1975, p. 1. 96 Gabriel Liiceanu, Cearta cu filosofia, Editura Humanitas, București, 1992, p. 50. 97 Viorel Guliciuc, Cadre în semiotica integratoare a discursului filosofic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999, p. 110. 98 Gheorghe Chivu, Considerații asupra limbajului bisericesc actual, Editura Academiei, București, 1997, p. 7
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conflicte în familie; • conflicte între parteneri; • conflicte în școală. * Orice familie este constituită ca o mică societate, având ca structură proprie unică, relații, părți tari, moduri de comunicare, conflicte. În cele mai multe familii, cel mai răspândit tip de conflict este 6 cearta. Membrii unei familii sunt apropiați și se simt în largul lor în timpul unui conflict, și mai puțin constrânși să nu-și arate propriile sentimente. Conflictele în familie au la bază diferențele dintre generații. Conflictele între rude sunt conflictele generate între
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a interpretului decât cea care transferă importanța termenului părții "modernism". Prin urmare, alegerea dintre postMODERNism și POSTmodernISM indică încă o parte consistentă a evaluării subiectului. În acest context, s-a afirmat chiar că se reiterează în istoria culturii mai vechea ceartă dintre antici și moderni, și că aceasta este, poate, chiar un patern al evoluției culturale. De aici, întrebările legate de raporturile dintre conceptele de postmodernism și cel de paradigmă, postmodernism și foucaldianul "episteme" survin aproape firesc în câmpul dezbaterii. De
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ordinul esenței. Procesul comportă o slăbire a realității, astfel că totul este dat ca mesaj, ca narațiune, ca poveste"171. Interpretările oferite de o serie de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul acestei certe dintre moderni și postmoderni (după cum consideră unii critici, o "reeditare" în alți termeni a celebrei certe dintre antici și moderni). Aceste trimiteri vor fi aprofundate printr-un număr de teorii care s-au dezvoltat în jurul acestei relații complexe și în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
narațiune, ca poveste"171. Interpretările oferite de o serie de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul acestei certe dintre moderni și postmoderni (după cum consideră unii critici, o "reeditare" în alți termeni a celebrei certe dintre antici și moderni). Aceste trimiteri vor fi aprofundate printr-un număr de teorii care s-au dezvoltat în jurul acestei relații complexe și în mici exemplificări (parțiale) ale alegerilor postmodernilor, cu mențiunea că delimitările ferme nu aparțin spiritului postmodern, multe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fermă între modernitate și modernism, concepte pe care de multe ori le echivalează, așa cum și conceptele de modernitate și postmodernism sunt utilizate frecvent în mod echivalent, sinonimic. Călinescu rescrie istoria termenului de modernism, de la utilizarea lui în special în legătură cu celebra Ceartă dintre antici și moderni, la diferențierea sa de conceptul de contemporaneitate și până la provocările aduse o dată cu succesul de care se bucură conceptul de postmodernism. Criticul român consideră, reluând firul utilizărilor postmodernismului, că prefixul "post-" este caracteristic perioadelor de tranziție, iar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-ului sau paradigmei toate aceste demersuri înscriindu-se mai degrabă în proiectul "negativ" al postmodernității, în ideea de a răspunde la întrebarea "ce nu este postmodernismul?", pentru a trece apoi la o descriere "pozitivă", ca urmare a demarcațiilor realizate. Noua "Ceartă dintre Moderni și Postmoderni" a fost punctată și de alte centre de dispută, multe dintre ele ivindu-se din problemele de definire a modernismului și de încadrare a unor forme de manifestare în interiorul său. Una din cele mai întâlnite "dispute
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
propune să fie obiectiv în căutarea adevărului, în timp ce al doilea tip de limbaj este acela adoptat de către retor, în ideea de a da seama de multiplele fațete ale faptelor și de contingența lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului, persuasivului obiecte de studiu "fragile" în raport cu cele ale filosofiei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
important de direcții ale analizei. Teoretizările întreprinse în acest sens de Bell, Lyotard, Virilio, Culler etc. au reprezentat surse valoroase de orientare discursivă și sistematizare. Prin urmare, alegerea dintre postMODERNism și POSTmodernISM indică încă o parte consistentă a evaluării acestuia, "cearta" dintre moderni și postmoderni fiind considerată chiar un fel de reiterare a mai vechii Querelle des Anciens et des Modernes. Pentru o mai bună perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe două mari tipuri de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pune de acord cu ei în prealabil. 7. Frecventând Curia pentru o perioadă, m-am lovit de multe realități contrare spiritului meu. Erau cu toții atât de prinși de lucruri trecătoare și lumești, în chestiuni referitoare la regi și regate, în certuri și procese, încât cu greu le putea vorbi cineva de cele spirituale. 8. Am găsit totuși în acele zone o singură mângâiere: multe persoane, bărbați și femei, bogați și laici, abandonând toate pentru Cristos, părăseau lumea. Se numeau frați minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
datora mutării moaștelor Sfântului Francisc, ce avusese loc cu trei zile înainte ca frații să se reunească; dar cinci novici, foști cavaleri, ce erau prezenți la capitul și care văzuseră multe lucruri în viața lor, au afirmat plângând că această ceartă va face bine Ordinului, fiindcă în sânul său nu trebuia să fie niciun element de dezbinare. Și ,astfel, s-a luat decizia ca acei agitatori să fie împrăștiați în diferite provincii pentru a face pocăință. Apoi, fratele Elia, retrăgându-se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vecii vecilor; nu se puteau sătura să-l laude pe Domnul, atât de extaziați erau de dragostea divină; și se întreceau în a face binele și a-l lăuda pe Dumnezeu. Nu exista mânie între ei și nicio neînțelegere; nicio ceartă, nicio invidie. Aveau un suflet atât de pașnic și de binevoitor în toate lucrurile, încât puteau să repete acele cuvinte ale lui Isaia: Vor fi uitate vechile suferințe, vor fi ascunse ochilor mei (Is 65,14). Nu este un miracol
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dumnezeul cerurilor (Pl 3,40-41). Se comportau exact în acest mod, așa cum am putut vedea eu cu ochii mei. Îndeplineau și poruncile Apostolului: Eu vreau ca oamenii să se roage în orice loc, ridicând și mâinile, fără mânie și fără certuri (1Tim 2,8)). Dar pentru ca tu să nu crezi că acea mulțime de oameni era fără un conducător, din moment ce Înțeleptul afirmă: Fără conducere un popor decade (Prov 11,14), vom vorbi acum despre conducătorii acestor grupuri (p. 99-100). Predicatorii mișcării
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
enorm să se certe, dar cu un scop. „Tare-mi place să mă iau la harță cu Orv”, spunea Wilbur. „E ceva ce ne ajută să scoatem la iveală noi modalități de a privi lucrurile și de a șlefui imperfecțiunile.” „Certurile” lor au fost semințele succesului, nenumăratele idei care le-au alimentat dorința de a cuceri Înălțimile. Continuând ideile fiecăruia, ei au scos la suprafață noi opțiuni. Principiu: Rezolvarea problemelor este un proces. Frații Wright s-au confruntat cu nenumărate probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
acțiune. Capcana nr. 26tc "Capcana nr. 26" Atunci când nu-i Înveți pe angajați să Își susțină ideiletc " Atunci când nu‑i Înveți pe angajați să Își susțină ideile" „Acolo unde dorința de a Învăța e arzătoare, se va lăsa neapărat cu ceartă.” John Milton, poet englez Carol era puțin neliniștită când a intrat În sala de conferințe la prima ei ședință a managerilor. Ca nou director de marketing, era entuziasmată de oportunitatea care i se ivise și și-a dat silința să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
abilitatea de a contesta ideile celuilalt. În numele corectitudinii politice, am făcut din amabilitate ceva mai important decât generarea de noi idei. Tolerăm orice fel de diversitate, dar nu și diversitatea gândirii. A fi de acord cu ceilalți pentru a evita cearta este mai important decât a-i oferi clientului o gamă variată de opțiuni. Uneori, oamenii nu vor să se implice Într-un astfel de proces pentru că au probleme cu Încrederea. Ei pun la Îndoială adevăratele motive ale conducătorilor. Alții consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]