6,690 matches
-
abordează aceste sarci. Unii sunt calzi, relaxați, interesați de îngrijirea și educarea copilului; alții sunt reci, indiferenți și tensionați. Unii exercită un control intens, alții sunt indulgenți. Unii se centrează pe copil, implicându-se major în viața acestuia; alții se centrează pe propria persoană, fiind mai preocupați de propriile interese și activități. Una din sarcinile de bază ale psihologiei constă în clasificarea și sintetizarea acestor diferențe, precum și în determinarea dacă și în ce măsură părinții participă la formarea personalității copiilor. Cele mai importante
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și indulgenți, sunt mai responsabili, mai angajați și mai devotați copilului lor decât părinții nondirectivi. 3. Stilul neglijent este mai problematic. El se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile lor interese, care „fug" de responsabilitățile lor parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copiilor este destul de permeabilă dar, acest lucru se datorează refuzului părinților de a se implica prea mult în relația cu copilul. Deși, lipsa
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a copiilor) presupun două dimensiuni: prima distinge între părinții care au cerințe față de copil și-și exercită controlul și cei care nu au cerințe față de copil; a doua dimensiune diferențiază părinții care manifestă răspuns afectiv și acceptare față de copil, fiind centrați pe copil, de cei care manifestă respingere, nu răspund afectiv și sunt centrați pe propria persoană. Combinarea acestor două dimensiuni determină patru stiluri parentale autoritar, aittoritarist, indulgent și neglijent. Aceste patru stiluri parentale sunt prezentate în primul capitol. În formarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copil și-și exercită controlul și cei care nu au cerințe față de copil; a doua dimensiune diferențiază părinții care manifestă răspuns afectiv și acceptare față de copil, fiind centrați pe copil, de cei care manifestă respingere, nu răspund afectiv și sunt centrați pe propria persoană. Combinarea acestor două dimensiuni determină patru stiluri parentale autoritar, aittoritarist, indulgent și neglijent. Aceste patru stiluri parentale sunt prezentate în primul capitol. În formarea personalității, influențele genetice și de mediu nu acționează independent, ci se întrepătrund încă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
1. FOLICULITA Este inflamația foliculului pilos. Etiologie. Este o infecție cutanată produsă de diferite tulpini de stafilococi, acțiunea lor fiind favorizată de prezența microtraumatismelor locale sau a altor factori iritativi. Anatomie patologică. Afecțiunea este reprezentată de o mică zonă hiperemică centrată pe un fir de păr, apărută în regiunile bogate în foliculi piloși (pielea păroasă a capului, regiunea pubiană, antebraț, gambă, fața dorsală a mâinii și degetelor). După câteva zile, în jurul firului de păr interesat se formează o mică flictenă care
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
masivă a aparatului pilo-sebaceu și a dermului înconjurător, din care ia naștere un conglomerat de țesut necroticopurulent, care formează bourbillonul, care se elimină progresiv. Simptomatologie. Semnele locale evidențiază inițial o tumefacție roșie, care după 2-3 zile prezintă o flictenă alb-gălbuie, centrată de un fir de păr, cu conținut purulent, care apoi fistulizează. Semnele generale, prezente de regulă în furunculele mari sau multiple, constau în: durere intensă la nivelul regiunii afectate, febră, frison, cefalee, anorexie. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomatologiei
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
diferite etape evolutive, unele în stadiul inflamator inițial, altele abcedate sau pe cale de cicatrizare. Semnele locale sunt reprezentate de prezența nodulilor hipodermici de aspectul unor mici nodozități, profunde, dureroase; sunt aderente la piele, mobile pe planurile profunde și nu sunt centrate de firul de păr. Se remarcă tendința la recidivă și rezistența la tratament a afecțiunii . Tratamentul este patogenic, etiologic și chirurgical: a.Tratamentul patogenic constă în: repaosul regiunii și evitarea iritației produse de îmbrăcăminte și transpirație; pansamente umede cu antiseptice
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
conținutul Învățării pun elevul În situații psihologice diferite de participare) metodele pot fi: a) metode participative (active), axate pe activitatea elevului, solicitându-i intens gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare ș.a., ori de câte ori obiectivele și conținutul sunt formative; b) metode neparticipative (pasive), centrate pe activitatea cadrului didactic și care stimulează preponderent doar capacitatea de memorare a elevului, de “ascultare”. Cadrele didactice trebuie să aibă permanent În vedere următoarele direcții principale În domeniul perfecționării metodelor de Învățământ: a) Să cunoască temeinic fundamentele teoretice ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
tehnică sau alta sunt volatile -, dar merită privită într-un context mai larg care pune în discuție statulul operelor de artă vizuală și circulația lor într-o epocă supusă unui evident embargou cultural. Desigur, cealaltă absență, cea a discursului critic centrat pe problema ekphrastică, decurge și din inexistența obiectului de cercetare. Abia după anul 2000 putem observa două apariții dedicate acestei problematici contextualizate în spațiul cultural autohton. Un volum al universitarei bucureștene Mihaela Mancaș, Tablou și acțiune 59, analizează în subcapitolul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
la o parte cu dosul palmei paharul de pălincă pe care i-l întindea Antipa. Da, a spus el, știu. Și-a scos ochelarii. Știu. Întinse mâna, palma desfăcută spre tabloul lui Janssens, (vezi nota 13). Această punere în scenă centrată pe tablou creează un efect teatral, fragmentul câștigând în dramatism. Se poate observa că în acest caz reacția contemplatorului nu este una pasivă. Gesturile subliniază o stare de spirit - mirarea ("stătea nemișcat"); dar, de cealaltă parte, ele sunt semnul interesului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pentru legăturile dintre literatură și celelalte arte. Atunci când comentează raportul dintre literatura și pictura în Galeria cu viță sălbatică, Fănuș Băileșteanu remarcă nenumăratele descrieri din roman, descrieri ce fac dovada unei dispoziții vizuale de excepție. Fără a nominaliza pasajul ekphrastic centrat asupra tabloului flamand, autorul observă că Țoiu: [...] nu va disprețui pictura de naturi moarte sau vii în romanul său. Descrierile de interioare (casa lui Chiril cu cele două pânze), de mobilier și vestimentație, portretistica în ulei sau cărbune, urmărirea unor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
apel de patru ori la Gioconda sau Mona Lisa, în timp ce referința ekphrastică la Țipătul lui Edward Munch din romanul Refugii apare de cinci ori. Rolul referinței ekphrastice din prima categorie este acela de a construi un intertext pictural care poate centra sistemul de simboluri al romanului în care apare. Universul pictural invocat prin trimiterile ekphrastice prevalează în construcția romanescă, subliniind anumite elemente esențiale ale compoziției operei de artă. La rândul ei, tipologia descrierii ekphrastice conturează câteva categorii, puse în evidență dintr-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
privirii subiective și comentariului personal. Fiecare din personajele ce descriu operele de artă fac un exercițiu de interpretare a compoziției plastice și nu unul de redare mimetică, sub forma unei fișe de dicționar, a operei. Pașaliu selectează din tablou atmosfera, centrându-și observațiile pe stările sugerate de figurina imaginată de Pieter Janssens Elinga. Nici personajele lui Constantin Țoiu nu se mulțumesc cu o descriere realistă a pânzei Plata dijmei. Chiril Merișor observă mai mult decât organizarea spațială a încăperii în care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
natura obiectului de artă descris în ekphrază. În majoritatea cazurilor (4 din 5 situații) discutate în aceste romane obiectul ekphrastic este real (Plata dijmei, Parabola orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar ekphraza una "noțională"17. Ekphrasis-ul se centrează aici pe ideea de verosimil, pe challenge-ul reprezentării vizualului prin cuvânt, anexând problematica ekphrasis-ului problematicii mai extinse a reprezentării verosimile în romanul realist 18, ipostaziat aici prin romanul cu temă politică. De altfel, celălalt caz studiat al ekphrazei, ekphrasis-ului inventat
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără echivoc a comunismului care a distrus Biserica în secolul XX, o condamnare fără nici un fel de jenă din partea autorității ecleziastice, a crimelor și fărădeligilor acestui satanism instituționalizat, pe cinstirea sfinților
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată"10. În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea "aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
domine întreaga "literatură" antropologică. Totuși, în ciuda obligației de a se specializa, sunt necesare efortul de a menține o minimă privire generalistă și lupta împotriva ghetoizării cunoștințelor. Expresia "etnologia aproapelui", folosită adesea astăzi, este înșelătoare, pentru că este vorba de o etnologie centrată pe studiul relației, care nu diferă în mod esențial în funcție de contextul occidental sau de cel exotic. Când încercăm să descriem anumite aspecte ale modului nostru european de viață, suntem atenți să nu forțăm informația. Încercăm să înțelegem ce poate însemna
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
nu se limitează la sfera religioasă, nu mai există religie fără ritual. Noțiunea de rituri de trecere, propusă de Arnold Van Gennep în 1909, a avut un impact considerabil nu numai asupra studiilor de antropologie religioasă, dar și asupra cercetărilor centrate pe organizarea socială. Aceste rituri, care trec prin faze precise, ritmează ciclul de viață al indivizilor și structurează societatea. Această noțiune, reluată de numeroși autori, a fost relucrată de nenumărate ori, mai ales de către Victor W. Turner (Le phénomène rituel
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rol determinant în formarea viitoare a școlarului, deoarece în aceste clase se depășesc primele etape în adaptarea școlară, începe familiarizararea copilului cu cerințele vieții sociale și se formează primele deprinderi de muncă intelectuală. În lucrarea de față atenția nu este centrată asupra fenomenelor și mecanismelor ce țin de procesul adaptării în general, ci asupra adaptării, inadaptării, dezadaptării copilului școlar mic. De-a lungul experienței, în munca cu copiii, am observat, prin urmărirea traseului școlar, că unii dintre copii s-au adaptat
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
responsabilitatea față de calitatea asimilării lor, situația de colaborare și competiție, responsabilitatea și disciplina față de muncă, caracterul evident al regulilor implicate în viața școlară, toate creează sentimente sociale și lărgesc viața interioară a copilului. Procesul de adaptare se intensifică și se centrează pe atenția față de un nou adult, nu se mai limitează la părinți. Acest adult învățătorul/institutorul/profesorul, începe să joace un rol de prim ordin în viața copilului. Pentru copil el este reprezentantul societății, al țării, cu idealurile și aspirațiile
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ca afirmații despre concepte. Elementele de bază ale regulilor sunt operațiile și ele privesc relaționări efectuate la nivelul gândirii și inteligenței cu ajutorul conceptelor sau informaților. Se traseaza un stil de gândire, adică acel mod personal al unui individ de ași centra gândirea către un aspect sau altul din realitate (complex-simplu, abstractconcret, primar-secundar) În perioada școlară mică este evident un nivel de dezvoltare a inteligentei și o tipologie a gândirii. J. Piaget a considerat că întreaga dezvoltare psihică tinde spre gândire logică
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mod independent, dezvoltă capacitatea de exprimare, atenția, gândirea cu operațiile ei și capacitatea de ascultare activă, stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit și priceperea de a selecta esențialul, are loc o dezvoltare a dialogului elev-elev. Deci metoda este centrată pe patru strategii de Învățare: rezumarea, clarificarea datelor, punerea de Întrebări și precizarea (prognosticarea). Etapele de lucru sunt: explicarea scopului și descrierea metodei (cele patru strategii), organizarea pe grupe, Împărțirea „rolurilor”, lucrul pe text, realizarea Învățării reciproce, aprecieri, completări, comentarii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
Vaslui”. 3. Cântece istorice ca: „Ștefan, Ștefan, domn cel mare”, „Ginta latină”, „Treceți batalioane române Carpații” vin În sprijinul afirmației că și În cadrul obiectului educație muzicală se poate vorbi de interdisciplinaritate, stabilindu-se corelări Între acest obiect și istorie. Învățarea centrată pe elev Înseamnă a trece accentul de la primirea cunoștințelor ca atare la „dobândirea lor” prin efort propriu, prin participare activă, efectivă. De aceea educatorii trebuie să le formeze abilități de a face corelări Între cunoștințe de la diferite discipline, de a
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
echilibrul ecosistemelor fragile); modul de realizare “în trei puncte” (reforma politicilor în domeniul protecției mediului, dezvoltarea instituțională și efectuarea de investiții); procesul final de aplicare. Strategia pan-europeană asupra diversității biologice și a peisajelor naturale (Conferința de la Sofia, 1995) este centrată pe principiul integrării care asigură un echilibru sănătos între ecologic și economic. Biodiversitatea este un concept unificator, care traversează pentru prima dată granițele dintre natura sălbatică și sectoarele socio-economice care depind de biotă, dintre producătorii de produse biologice (agricultură, horticultură
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sub formă simplă și coerentă dintr-un ansamblu de date, prin reliefarea interrelațiilor dintre variabile și indivizi, prin asemănarea sau contrarietatea lor. ACP se prezintă sub numeroase variante, în funcție de transformările aduse ansamblului de date: mulțimea de puncte indivizi poate fi centrată sau nu, redusă sau nu, cea mai utilizată fiind ACP normată, adică atunci când mulțimea este centrată și redusă. ACP este o tehnică care se aplică doar în cazul variabilelor cantitative, ele putând fi exprimate prin aceleași unități de măsură sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]