6,287 matches
-
a eforturilor unor institute de învătământ universitar și preuniversitar din țară și din străinătate de a promova valoarea și calitatea în educație că principii proprii de dezvoltare și de educare a tinerei generații. Proiectul educațional "Literatura și filmul"/ "Littérature et cinema", prin partenerii și colaboratorii săi din România, Franța, Italia, Republica Moldova, Grecia, Egipt etc., s-a dorit a fi pentru participanți o provocare pentru a descoperi metode și practici concrete și eficiente de abordare și asimilare a literaturii prin intermediul diferitelor limbaje
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la Calcutta pentru compania lui Narendra Sen important antreprenor în domeniul lucrărilor publice. Locuiește într-o pensiune europeană în compania câtorva prieteni Guertie, Harold, Norinne și Clară, toți muzicieni sau cântăreți de jazz. Se înțeleg de minune, merg împreună la cinema, în cluburi de jazz, organizează petreceri la care se consumă opiu, duc o viață nu tocmai ortodoxă. Într-o noapte, Lucien Metz, vechi prieten al lui Allan, îl întâlnește pe acesta, din întâmplare și aici am putea specula / decripta în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
joc minunat și intens. Actrițele care au jucat rolul mamei și al lui Gayatri sunt de o frumusețe incredibilă. Filmul se distinge și datorită unei distribuții remarcabile, care îi include pe Shabana Azmi, una dintre cele mai strălucitoare staruri de cinema indiene. A fost rolul de debut al lui Hugh Grant, iar tinerețea și naivitatea să au făcut personajul mai flexibil. Filmul nu este, sub nici o formă, produs în stil hollywoodian, ci suntem în prezența unei viziuni specific europene. În al
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
recomandă drept "ecranizarea unui român de epocă" confuzia nuvelă-roman o regăsim, spre exemplu, în singura referire 11 a lui Valerian Sava, autorul unei cărți ce se vrea O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, la filmul din 1984. În general, aspectul este eludat cu totul. A se vedea, din această perspectivă, nu numai analiza lui Cristian Tudor Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
analiza lui Cristian Tudor Popescu din Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, ci și notația mai mult decat lapidara despre Glissando dintr-O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema; autorul acesteia, Marian Tutui, exilează filmul care ne interesează la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea Daneliuc abordează cu succes mai multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Minerva, București, 1989. 8) Popescu, Cristian Tudor, Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011. 9) Sava, Valerian, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, Editura Paralelă 45, Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Iași, 2011. 9) Sava, Valerian, O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1, Editura Paralelă 45, Pitești, 2011. 10) Tutui, Marian O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema, ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011. VALORI MORALE ȘI CONVENȚII SOCIALE ÎN ADAPTAREA ROMÂNULUI MANSFIELD PARK1 Lector univ. dr. Maria Cătălina RADU Universitatea Tehnică de Construcții București, Departamentul de Limbi Străine și Comunicare 1. Adaptarea cinematografică între
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
apt să reproducă întocmai și în mod obiectiv realitatea pe care o prezintă. Dar această activitate este dirijata în sensul dorit de realizator"2. După cum observa Rudolf Arnheim, în teatru, reprezentarea vizuală se împletește fericit cu expresia verbală, în timp ce, în cinema, "imaginea și discursul rivalizează (...). Această rivalitate surprinde. De fapt, daca ne gândim puțin la experiența noastră cotidiană, a vorbi ne împiedică rareori să vedem, sau a vedea să auzim. Însă, din momentul în care ne-am așezat în fața ecranului de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
imaginea și discursul rivalizează (...). Această rivalitate surprinde. De fapt, daca ne gândim puțin la experiența noastră cotidiană, a vorbi ne împiedică rareori să vedem, sau a vedea să auzim. Însă, din momentul în care ne-am așezat în fața ecranului de cinema, remarcam acest antagonism"3. Deși, la începuturile sale, a fost considerat fratele geamăn al teatrului, filmul s-a dovedit a fi o artă autonomă, diferită de toate celelalte. Cu toate acestea, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, invenția fraților
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trecut. De asemenea, în noua artă, timpul putea fi comprimat sau dilatat păstrându-se, totuși, iluzia timpului real al acțiunii. În plus, timpul și spațiul teatrului filmat puteau fi controlate prin selectarea momentelor "puternice". În evoluția de la teatrul filmat la cinema, selectarea momentelor a devenit condiție sine qua non a reușitei unui film. După Daniel Arijon, "doar momentele de maximă intensitate trebuie arătate pe ecran, toate celelalte evenimente sau acțiuni care frânează sau nu aduc nici materie nouă, nici semnificație sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de expresie, chiar în stadiul de teatru filmat, filmul s-a îmbogățit cu personaje noi. Pe langă apariția copiilor și a animalelor, cea mai importantă achiziție a noii arte a fost transformarea naturii în personaj, ceea ce scenă închisă nu permitea. "Cinema-ul remarcă André Bazin fiind, prin natura lui, o dramaturgie a naturii, nu putem avea cinema fără un spațiu deschis, care să se substituie universului sau să fie cuprins în el." 5 Jocul actorilor de teatru trebuia și el adaptat
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
langă apariția copiilor și a animalelor, cea mai importantă achiziție a noii arte a fost transformarea naturii în personaj, ceea ce scenă închisă nu permitea. "Cinema-ul remarcă André Bazin fiind, prin natura lui, o dramaturgie a naturii, nu putem avea cinema fără un spațiu deschis, care să se substituie universului sau să fie cuprins în el." 5 Jocul actorilor de teatru trebuia și el adaptat la cerințele noii arte. În spațiul european, însă, teatrul a prevalat, pentru o vreme, asupra filmului
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
realitatea pe care, material, scena nu putea să i-o ofere. De asemenea, ar însemna să-l eliberezi pe spectator de fotoliul sau și, prin schimbarea planurilor, să pui în valoare jocul actorului"14. 2. FERNANDO ARRABAL DE LA TEATRU LA CINEMA Motto: "Nu-mi place teatrul. Nu-mi place să merg acolo. Adesea, piesele îmi displac, mă plictisesc. Prefer să merg la cinema." (Fernando Arrabal)15 Personalitate complexă, Fernando Arrabal s-a dedicat atât teatrului, cât și filmului. În domeniul teatral
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
sau și, prin schimbarea planurilor, să pui în valoare jocul actorului"14. 2. FERNANDO ARRABAL DE LA TEATRU LA CINEMA Motto: "Nu-mi place teatrul. Nu-mi place să merg acolo. Adesea, piesele îmi displac, mă plictisesc. Prefer să merg la cinema." (Fernando Arrabal)15 Personalitate complexă, Fernando Arrabal s-a dedicat atât teatrului, cât și filmului. În domeniul teatral, a fost interesat, în special, de scrierea textului dramatic. Nu a neglijat, însă, nici punerea în scenă. În cazul acestui autor se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
al operei sale, de la Cursa (1975) la Croazieră (1987), curs întrerupt odată cu ecranizarea unui român de epocă, Glissando din 1984" (în cap. "În trena "Deceniului Satanic"", din O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1,Editura Paralelă 45, 2011, p. 27). 12 Marian Tutui, O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema,ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011, pp. 48-50. 13 Cristian Tudor Popescu, Filmul surd
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
trena "Deceniului Satanic"", din O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1,Editura Paralelă 45, 2011, p. 27). 12 Marian Tutui, O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema,ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011, pp. 48-50. 13 Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România muta. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 253. 1 Fragment din teza de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
XII-a, Editura Sigma, 2007. 9 Exercițiile 13, p. 35, Manual de Limbă și literatura română, clasa a XII-a, Editura Sigma, 2007. 10 Mihai Fulger, "Despre "Felix și Otilia", http://mihaifulger.wordpress.com /2011/06/16/despre-felix-si-otilia/, Blog de cinema,16 iunie 2011, text scris pentru tema "Vechiul nostru cinema" a revistei "Dilemă veche", anul V, nr. 229, 3-9 iulie 2008; coordonatorul temei: Alex. Leo Șerban. 11 Sursele fotografiilor ce ilustrează secvențe din filmul "Felix și Otilia" (regia Iulian Mihu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Manual de Limbă și literatura română, clasa a XII-a, Editura Sigma, 2007. 10 Mihai Fulger, "Despre "Felix și Otilia", http://mihaifulger.wordpress.com /2011/06/16/despre-felix-si-otilia/, Blog de cinema,16 iunie 2011, text scris pentru tema "Vechiul nostru cinema" a revistei "Dilemă veche", anul V, nr. 229, 3-9 iulie 2008; coordonatorul temei: Alex. Leo Șerban. 11 Sursele fotografiilor ce ilustrează secvențe din filmul "Felix și Otilia" (regia Iulian Mihu, 1972): http://www.cinemarx.ro/filme/Felix-si-Otilia-Felix-si-Otilia-69021.html, http://www
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
A spune că oricine are dreptul la orice aranjamente sunt necesare pentru a ne asigura că este rezonabil pentru el sau pentru ea să aspire să devină neurochirurg, un logician de primă mărime, un pianist desăvârșit sau un star de cinema, pare cel puțin excesiv"21. În orice caz, susține Buchanan, o societate care ar încerca să furnizeze toate acele servicii medicale care ar contribui la protejarea ariei normale a oportunităților disponibile în mod normal cetățenilor ei ar ajunge foarte curând
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care au o anumită semnificație pentru elev și care se pot preschimba în activități sau obiecte cu valoare recompensativă (jetoane colorate, bulina roșie steluțe, fețe luminoase etc.); b) obiectuale - jucării, cadouri, premii etc.; c) activități - timp suplimentar de joacă, pentru cinema, dans etc.; d) sociale - încurajarea, lauda, aprecierea, aplauze etc. Se impune stabilirea unui program de întărire prin care se va stabili strategia de aplicare a întăririlor și modalitatea de modificare comportamentală. Aceste programe pot folosi: a) întărirea pe bază de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Gramsci" (1957), versuri însuflețite de daimonul său revoluționar în tandem cu pasiunea regresiunii. Vor urma încă două volume de poezie: "La religione del mio tempo" (1961) și "Poesia in forma di rosa" (1964). În 1961 Pasolini debutează ca regizor de cinema cu "Accatone", ce-l va propulsa în prima linie a filmului italian și european; celebritate confirmată de pelicule ulterioare ca "Mamma Roma", "Vangelo secondo Matteo", "Il Decameron", "Salò e le 120 giornate di Sodoma", acesta din urmă fiind expresia emblematică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un iscusit tehnician al contrapunctului narativ, ci și un romancier care plimbă eficient și cu efect de frescă o necruțătoare oglindă de-a lungul drumului străbătut de personaje. Italia sau pasiunea unui chirurg După o interesantă carieră artistică în teatru, cinema și televiziune, distinsă cu numeroase premii de interpretare, italianca Margaret Mazzantini (n. 1961, Dublin), se dedică trup și suflet scrisului. Debutează în 1994 cu romanul "Ligheanul de zinc" (premiat cu Selezione Campiello și Rapallo-Carige). Romanul Non muoverti (2002) obține premiile
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
încasările, și de ce nu, să-i supervizeze decupajele și replicile din câteva filme. Dacă aceste probe de intruziune și transfer sunt neîndoielnice, persistă întrebarea: ce rol a avut Greenson în moartea actriței? De ce și-ar fi dorit celebra vedetă de cinema, nu atât prin roluri, cât mai ales prin viața sa alimentată premeditat sau nu, de scandaluri sexuale, profesionale, conjugale etc., să dispară? Autorul francez nu-și propune să rezolve enigma, și nici să sporească numărul speculațiilor și scenariilor, ci pur
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
constituie, cum menționează R.Barthes în Mythologies [p.26-32], terenul de vânătoare al bărbaților. Femeile fac parte din bunurile franceze, "gestiunea lor" este o tehnică națională ancorată într-o veche tradiție, comentată în proverbe, cântece, ilustrata în literatura, teatru și cinema, în viața privată a oamenilor iluștri. Bărbații francezi declina doar la superlativ calitățile concetățenelor lor, care sunt perfecte la masă, la bucătărie, la birou, în pat. Valorizarea femeilor de către francezi, fini cunoscători, este contagioasă și pentru bărbații din alte țări
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a mai multor texte fondatoare" [Siganos, p.32, subn. n.]. 49 Omul modern suporta ceea ce Eliade numește "influență unei mitologii difuze", care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]