5,610 matches
-
adevăr; adevărat; de adormit popii; a adormit; de adormit; altă pagină; amuzare; animale; aspră; atenție; atingătoare; atmosferă plăcută; autor; auz; basme din copilărie; basme; bine; bîrfă; bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dulce(85); pat(76); vis(50); liniște(31); pește(29); pernă(26); noapte(22); oboseală(21); ușor(19); vise(19); relaxare(18); adînc(15); plăcere (14); liniștit(11); dormi(9); obosit(9); bun(5); dormit(5); lene(5); lung (5); coșmar(4); dorm(4); plăcut(4); fericire(3); lin(3); nani(3); nevoie(3); odihni(3); adormire(2); bine(2); bucurie(2); casă(2); culcare(2); da(2); doarme(2); a dormi(2); dus(2); leneș(2); moarte(2); ochi(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suflet, supunere; supusă; șorț; telefon; totdeauna; tovarășă; unică; unitate; urît; vatră; vecie; verigă; veșnicie; viață dublă; vorbăreață; zgîrcită; zîmbet (1); 799/204/71/133/0 spaimă: frică(399); teamă(85); sperietură(28); întuneric(15); mare(14); groază (11); speriat(9); coșmar(7); teroare(7); durere(6); păianjen(6); șoc(6); fantomă(5); înfricoșare(4); noapte(4); pericol (4); speria(4); temere(4); adrenalină(3); blocaj(3); emoții(3); fantome(3); fricos(3); panică(3); șarpe(3); boală(2); cîine(2); fugă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stres (2); supărare (2); ură (2); viteaz (2); accident; alee noaptea; alergat; anevoios; angoasă; animal; animale; apă; de apă; de arici; ascuns; atenție; aur; bacalaureat; bătrînețe; bleah!; bucă; bucurie; caiet; casă bîntuită; căprioară; ceas; de cineva; de cîine; claustrofobie; constrîngere; coșmar; creier; cristal; cuțit; degete; dezgust; deznădejde; disperare; dispreț; dulce; de Dumnezeu; dușmănie; emoții; eșec; exercițiu; nu există; familie; firească; fr. "horror"; frica; griji; frig, singur; fugă; furnică; gol în stomac; grețuri; groaznic; groaznică; impozit; inexistent; inhibiție; item; iubire; în zadar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aduce aminte; nu-și amintește; aerian; a aminti; a-și aminti; a nu își aminti; aiurit; amarul; amintiri reci; anii; apă; atent; bagajul; băiat; bărbatul; bătrîni; beat; blank; bou; bunel; caută; căsătorie; căscat; cer; cercetare; cerința; cerne; chema; cînd; copac; coșmar; cuminte; cuvînt; cuvîntul; date; datorie; defect; departe; detaliu; devreme; dezamăgire; diminua; disconfort; dispersat; dor; dragoste; dușman; de ea; eliberare; eșec; examen; nu există; familie; fericit; film; firesc; floare; foaie; foarte bine; ce a fost; geam; gheață; nu se mai gîndește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucru (4); nedorit (4); nefericit (4); neplăcere (4); respingere (4); aspect (3); chip (3); cîine (3); diferit (3); dizgrațios (3); față (3); inestetic (3); întuneric (3); minciună (3); persoană (3); slut (3); suflet (3); urît (3); bube (2); cal (2); coșmar (2); copil (2); dispreț (2); faptă (2); fioros (2); frig (2); grețos (2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît (2); prost (2); rățușcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin; cunoștințe; cupă; curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere; instrument; interes; cu lapte; de lemn; lichid; loc de plasare; marină; masă; mașină; mănîncă; măsură; mic; miere; mînca; muncă; muzeu; navigare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viitor (2); vise (2); zi (2); acțiune; acum; afecțiune; aluzie; amară; ambiție; an; 20 ani; anilor; ață; aventură; balanță; bătrîn; bio; bogat; bucura; călătorie; carpe diem; în ceață; chef; chin; de cîine; clepsidră; clipe; compasiune; competiție; complexitate; de copil; copilărie; coșmar; creață; creație; cunoaștere; curată; curiozitate; dar de la Dumnezeu; dar divin; decentă; drept fundamental; durere, dragoste; ea; emoție; emoții; ere; esență; eternă; extraordinară; fapte; ființe vii; file; fîntînă; fir; floare; flori; frică; gingaș; greu; greutăți; hăire; ideal; important; infinit; interesantă; iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stînjenei; stînjeniu; strălucire; strălucit; strugure; suav; sumbru; superb; surîs; tărie; Timișoara; toporaș; toporași; tren; tricou; tristețe; ultra; unghii; vesel; viață; vînătăi; vioi; viziune; vopsea; vrăjitoare; vulgar; zîmbet (1); 708/185/56/129/0 vis: somn (105); frumos (72); dorință (64); coșmar (55); noapte (38); speranță (27); realitate (26); iluzie (17); imaginație (17); împlinit (15); urît (14); ideal (8); ireal (8); scop (7); țel (7); dulce (6); împlinire (6); cosmos (5); odihnă (5); plăcut (5); reverie (5); adînc (4); amintire (4); aspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4. Tulburarea de stres posttraumatic Oamenii care s-au confruntat cu o situație traumatică, fie din postură de victimă, fie din postură de martor, au uneori dificultăți în a-și reveni după traumă. Aceștia retrăiesc uneori evenimentul sub formă de coșmaruri sau flashback-uri, se simt anxioși sau deprimați, se simt incapabili să reacționeze emoțional sau sunt nemulțumiți de viața lor. Dacă aceste simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după traumă, persoana ar putea suferi de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
generând totodată și o puternică dependență. Abuzul de cocaină are efecte negative asupra capacității persoanei de a-și efectua activitățile zilnice, precum și asupra relațiilor interpersonale. Încetarea bruscă a consumului acestei substanțe este însoțită de simptome de sevraj ca oboseala accentuată, coșmarurile, problemele de somn, agitația psihomotorie și apetitul crescut. Pentru dependența de cocaină, cel mai eficient tratament s-a dovedit a fi terapia comportamentală. Totodată, prevenirea reluării consumului de cocaină după încheierea tratamentului poate fi eficient abordată prin intermediul unui program de
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
intensă de abandon, de a fi separat de părinți sau alți membri ai familiei, de a fi răpit sau pierdut, de a pierde o persoană iubită sau apropiată, precum și de dificultăți marcante în a dormi departe de casă și prezența coșmarurilor. Aceste frici sunt însoțite de acuze somatice ca dureri de stomac, dureri de cap etc., care apar când copilul urmează să plece la bunici sau să fie separat temporar de părinți. De regulă, astfel de simptome se dezvoltă ulterior unui
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ai „mașinii miraculante”, atracție și repulsie. Criticând scenariile utopice sau distopice, paradisiace sau apocaliptice, propunem o viziune a postumanismulului care să surprindă aspectele multivalente și multipolarizate ale congruenței om-mașină în situații concrete și să chestioneze visul sau, de cealaltă parte, coșmarul destrupării. Direcționându-se pe traseul destabilizării unor principii ale umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus unor noțiuni „tari” ale acestei viziuni unitare și centralizatoare. De pildă, perspective postmoderniste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
moderată ea însăși, trebuind să aibă în vedere finitudinea trupului drept condiția ființei umane pentru supraviețuirea omenirii ca specie și să nu se lase sedusă de fanteziile omnipotenței și ale nemuririi dincolo de limitele corpului uman. Dacă acesta constituie „visul” teoreticienei, „coșmarul” reprezentării postumanului este prezent de asemenea și autoarea mărturisește că se teme de un viitor postuman în care subiecții își consideră trupurile drept „accesorii la modă” în loc ca acestea să constituie „fundamentul ființei” (Hayles, 1999, p. 5Ă. Pe de o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o metaforă care reunește tehnologicul cu biologicul, despațializarea cu respațializarea într-o mișcare de întrepătrundere a lucrurilor, de contopire a fluidelor cu solidele sau de întrețesere a marginilor corporale. În ceea ce privește, pe de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele, mână în mână concomitent cu invenția noilor tehnoștiințe. De asemenea, militează pentru adoptarea unei poziții etice critice care să sprijine
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deranjant prin cicăleli, înțepături, cuvinte grele sau tratament umilitor. Angajații care au devenit ținta mâniei răzbunătoare a unui șef ajung deseori să fie victimele agresiunii emoționale sau psihice: „N-o pot da afară, însă pot să îi fac viața un coșmar atâta timp cât va lucra pentru mine”. 5. Abuzul fizic. Deși a trecut mai mult de un secol de când se obișnuia pedepsirea greșelilor la locul de muncă prin bătaie, biciuire sau închisoare, anumite tipuri de abuz fizic sunt încă tolerate sau chiar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
căutare, din nou frântă de oboseală... Credeți-mă, în acele perioade eram realmente epuizată; mă tot amăgeam cu autoerotismul, dar chiar și cel asistat de tehnică de ultimă generație rămânea doar un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau invariabil un episod cu mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
gospodină mare m-am implicat la fel ca în munca de la birou: total. Aș fi călcat și pe cadavre dacă era cazul, dar n-aș fi dat înapoi. Așa trebuie să faceți și voi! Știu că e un target de coșmar. De aceea v-am și felicitat la început pentru decizia de a vă apuca de gătit. De aceea v-am și avertizat cu toată seriozitatea asupra obstacolelor. Și, nu în ultimul rând, de aceea veți și primi tot ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
toate acestea, investitorii analizați au efectuat până în prezent plăți (ieșiri de numerar) de 1.700.000 RON (plus un impozit pe profit!), fără a încasa nimic! Liniștea este departe de noi, iar visul frumos al profitului este (încă) întunecat de coșmarul din perspectiva cash flow-ului! Trebuie subliniat faptul că o obsesie pentru maximizarea cash flow-ului pe termen scurt poate determina rezultate mai puțin favorabile în perspectivă, motiv pentru care teoria financiară contemporană recomandă de foarte multe ori drept obiectiv maximizarea averii
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
părăsite, a elementarului, să întreprindă o critică fără iluzii, să proiecteze spații recuperatoare, cu sentimentul că, venind la Paris, s-a mutat în miezul aparențelor. „Parisul ăsta blestemat” (9 iunie 1967) îl copleșește. „Un oraș în care totul e un coșmar. Deja ziua nu mai poți circula pe jos. Eu mă plimb numai seara târziu, deseori după miezul nopții. E infernul poleit” (13 martie 1971 Ă 158). „Oraș de saltimbaci”, cum spune cu altă ocazie. Îi scria tot fratelui: „Ca să-ți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
poți circula pe jos. Eu mă plimb numai seara târziu, deseori după miezul nopții. E infernul poleit” (13 martie 1971 Ă 158). „Oraș de saltimbaci”, cum spune cu altă ocazie. Îi scria tot fratelui: „Ca să-ți faci o idee despre coșmarul pe care-l trăim noi la Paris, îți trimit în plic un fel de broșură, pe care te rog s-o parcurgi și la care să meditezi. A trăi aici a ajuns un fel de pedeapsă. Evident, te obișnuiești. Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
locuiască oriunde și să identifice pretutindeni răul complementar. Sau să nu locuiască nicăieri. Despre un anume fel de răzbunaretc "Despre un anume fel de r\zbunare" Cine citește corespondența lui Cioran cu cei de-acasă află că Parisul e un coșmar. Că este coșmarul din care Cioran se hrănește e deja o altă poveste. Dincolo de ea, ce-i opune Cioran coșmarului fără de care el însuși ar fi altul? Ce opune el acestei apocalipse, Infernului care a luat locul visului?! Aparent, proiectul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să identifice pretutindeni răul complementar. Sau să nu locuiască nicăieri. Despre un anume fel de răzbunaretc "Despre un anume fel de r\zbunare" Cine citește corespondența lui Cioran cu cei de-acasă află că Parisul e un coșmar. Că este coșmarul din care Cioran se hrănește e deja o altă poveste. Dincolo de ea, ce-i opune Cioran coșmarului fără de care el însuși ar fi altul? Ce opune el acestei apocalipse, Infernului care a luat locul visului?! Aparent, proiectul, iluzoriu, al unei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un anume fel de r\zbunare" Cine citește corespondența lui Cioran cu cei de-acasă află că Parisul e un coșmar. Că este coșmarul din care Cioran se hrănește e deja o altă poveste. Dincolo de ea, ce-i opune Cioran coșmarului fără de care el însuși ar fi altul? Ce opune el acestei apocalipse, Infernului care a luat locul visului?! Aparent, proiectul, iluzoriu, al unei reveniri la matcă, la origini, în miezul propriei ființe. De fapt, cu nostalgia extazului, în miezul ființei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
din sine, se contemplă cu scepticism, eventual cu ironie, își asumă absența. Totul i se arată însă de o irealitate coșmarescă: „Când mă plimb și privesc trecătorii, mă simt așa departe de ei încât parcă mi-aș aminti de un coșmar avut într-o altă viață. La propriu și la figurat, nici un nume nu mi se potrivește și nu mă încântă mai mult decât acela de străin” (I, 78). „Nu eram făcut să am o patrie”, continuă el. Dar, într-un
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]