4,113 matches
-
art. 33, art. 34 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Nicolae Cocoși, Valeriu Popescu și Elena Doina Cosneanu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea recursului introdus de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței prin care a fost obligată să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire pentru un imobil care
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
discriminatoriu, respectiv după împlinirea termenelor prevăzute de acestea. În ce privește prevederile art. 4 raportate la cele ale art. 1 alin. (3) și art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 sunt criticate de unul dintre autorii excepției - intimatul-intervenient Nicolae Cocoși - în calitate de cesionar al drepturilor consacrate prin Legea nr. 10/2001 , arătând, în acest sens, că transmisiunile acestor drepturi, realizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , s-au făcut în considerarea principiului reparării și despăgubirii în integralitate. Arată
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
art. 16, art. 33 și art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Nicolae Cocoși, Valeriu Popescu și Elena Doina Cosneanu în Dosarul nr. 9.971/2/2011* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. II. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
și capacitatea de încărcare * Punctele de ridicare cu macara/cricuri * Caracteristicile geometrice * Circuitele pneumatice și electrice * Sistemele de alimentare cu energie electrică * Liniile de înaltă tensiune * Posibilitatea de arimare pe feribot * Raza de curbură minimă posibilă * Posibilitatea de manevră la cocoașe. 2.6.2. Caracteristici care trebuie respectate Marcajele pe vagoane sunt necesare pentru a: * Identifica fiecare vagon individual cu un număr unic, astfel cum prescrie STI-ul privind exploatarea și gestionarea traficului și cum este înregistrat în registrul de material
32004D0446-ro () [Corola-website/Law/292410_a_293739]
-
i-au așezat căpeteniei armele pe lângă corp. Au adus doi cai pe care i-au alergat până au asudat și care, la fel, au fost tăiați în bucăți și depuși lângă cel mort. Au mai sacrificat o găină și un cocoș pe care, de asemenea le-au aruncat pe vas. Apoi a venit rândul fetei, care a fost ucisă de o bătrână pe care o numeau Îngerul Morții." "„Voi, arabii, sunteți niște netoți”, mi-a spus acela. „De ce?”, l-am întrebat
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
și parțial de graiul maramureșean). În plus, în uzul colocvial se află, printre altele, și variantele vechi ale verbelor a intra și "a umbla": "a întra" (a intra), "a îmbla" (a umbla), existente și în graiurile ardelenești și bănățean, "cucoș" (cocoș), "șăsî" (șase). Articolul posesiv "a" este folosit în graiul moldovenesc pentru toate numerele și genurile, înlocuind formele variabile „al”, „a”, „ai”, „ale”, ceea ce în secolul XIX era încă standard și în limba română literară. Terminația „-eá” din imperfectul verbelor, și
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
dar și păstrarea modului tradițional de viață rustică până aproape de zilele noastre. Pădurile Maramureșului au fost întodeauna bogate în animale sălbatice: căprioară, cerb, urs, lup, vulpe, mistreț, jder etc. și specii protejate sau aflate în pericol: râsul, capra neagră, marmota, cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) și cocoșul de mesteacăn. Bogăția vânatului din pădurile maramureșene este menționată și în prima atestare documentară, din 1229, a Maramureșului, în speță: a domeniu de vânătoare regal. Rezervarea unor zone în
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
noastre. Pădurile Maramureșului au fost întodeauna bogate în animale sălbatice: căprioară, cerb, urs, lup, vulpe, mistreț, jder etc. și specii protejate sau aflate în pericol: râsul, capra neagră, marmota, cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) și cocoșul de mesteacăn. Bogăția vânatului din pădurile maramureșene este menționată și în prima atestare documentară, din 1229, a Maramureșului, în speță: a domeniu de vânătoare regal. Rezervarea unor zone în acest scop a făcut să se păstreze, până azi, denumiri ca
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
de circa 150.000 de hectare, fiind, după Delta Dunării, cea mai mare arie protejată din România. În munții maramureșeni se găsesc peșteri, chei, lacuri și formațiuni geologice, dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tătarului și Creasta Cocoșului din munții Gutâi și izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munții Rodnei. Rezervații naturale sunt și lacurile Tăul lui Dumitru și Tăul Morărenilor din Gutâi. Bogația zăcămintelor de metale neferoase, mai ales în munții de origine vulcanică, a favorizat
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
spre Japonia de către Curentul Japoniei și Curentul Kuril. Speciile de insecte sunt variate și în număr mare. Aici trăiesc peste 250 de specii de păsări și 8 specii de reptile. Fauna aparține subregiunilor eurosiberiană și chino-manciuriană (ursul japonez, maimuța japoneză, cocoșul japonez). Diversitatea și unicitatea peisajului arhipelagului japonez a determinat considerarea a numeroase regiuni drept parcuri naționale. Japonia este situată la limita nord-estică a zonei climatice aflate sub influența musonului asiatic, care aduce o cantitate mare de preicipitații pe teritoriul țării
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
În perioada elenistică un mic sanctuar dedicat lui Zeus Velchanos a fost fondat la Aghia Triada lângă un palat minoic ruinat. Monedele din Phaistos arata forma în care a fost venerat: un tânăr stă printre ramurile unui copac, cu un cocoș pe genunchi, pe alte monede Velchanos este reprezentat ca un vultur și în asociere cu o zeiță, celebrarea căsătoriei mistice. Inscripțiile la Gortyn și Lyttos înregistrau un festival Velchania, arătând că a fost încă venerată în elenistică Creta. Scriitorul elenistic
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
afixe care se găsesc și în română, aromâna mai are și altele, unele împrumutate. Sufixe specifice: Prefixe specifice: În aromână există cuvinte compuse comune cu româna, dar și proprii: "njadză-iarnă" „mijlocul iernii”, "tsiripăne" (din "tseare" „cere” + "păne" „pâine”) „cerșetor”, "ayru-cucot" „cocoș sălbatic”, "tindugumar" (din "tindu" „întind” + "gumar" „măgar”) „om leneș”. Sunt și cuvinte compuse dintr-unul existent și unul fără sens, care are același număr de silabe ca primul și care rimează cu acesta: "Astădz mi dush s-acumpăr zahăre-mahăre, sare-mare, carne-marne
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
ul (numit și "bazilisc", din limba greacă Βασιλίσκος = animal regal) este o reptilă fabuloasă care, în legendele europene, inclusiv în mitologia românească, este reprezentată de obicei ca o combinație de șarpe și cocoș, având puterea de a ucide prin privire sau prin otrava răsuflării. Împărat al târâtoarelor ("basiliskos" = mic rege), vasiliscul era înfățișat ca o reptilă ce nu se târa precum șerpii, ci înainta cu capul în sus. Purta coroană și provoca moartea
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
zărite” din vreme. ul nu putea fi ucis decât punându-i-se în față o oglindă în care să-și reflecte privirea. Cu timpul, monstrul și-a adăugat noi elemente fabuloase: se năștea în zodia câinelui dintr-un ou de cocoș bătrân de șapte sau paisprezece ani, ou perfect rotund și acoperit cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
ou de cocoș bătrân de șapte sau paisprezece ani, ou perfect rotund și acoperit cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două perechi de picioare, aripi mari și coadă de șarpe. În 1202, la Viena, un
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două perechi de picioare, aripi mari și coadă de șarpe. În 1202, la Viena, un brutar a fost acuzat că a cobit apariția unui vasilisc într-o
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii, a luat înfățișarea unui cocoș cu coadă de dragon sau a unui șarpe cu aripi de cocoș; în ambele cazuri purta coroană. Apoi a devenit un cocoș galben încoronat, cu două perechi de picioare, aripi mari și coadă de șarpe. În 1202, la Viena, un brutar a fost acuzat că a cobit apariția unui vasilisc într-o fântână; pe fundul ei se zărea ceva strălucind, miasme insuportabile
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
acuzat că a cobit apariția unui vasilisc într-o fântână; pe fundul ei se zărea ceva strălucind, miasme insuportabile se ridicau la suprafață. Ucenicul, coborât în fântână și cu greu readus, a mărturisit că a văzut un monstru teribil jumătate cocoș, jumătate șarpe, cu ochi și piele strălucitoare. Un erudit aflat în apropiere a recomandat folosirea oglinzii și monstrul și-a dat sufletul îndată ce și-a zărit propriul chip. Gravura înfățișându-l pe acest vasilisc s-a bucurat de mare succes
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]