4,753 matches
-
liberi; sau partenera trebuie să facă tot ce îi cere partenerul ei, adică să-și anuleze propria libertate. Toate aceste prejudecăți se originează întro educație superficială pe care familia o oferă prin exemplul propriu. Pe parcursul discuțiilor și în urma lecturilor, elevii conștientizează faptul că gândirea lor nu este neapărat cea mai îndreptățită și nici cea mai favorabilă persoanei lor. Pe acest teren, deschis și altor opinii, profesorul poate interveni cu principiile morale care lipsesc cu desăvârșire din educația elevilor, fortificând conștiința libertății
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
unui scenariu de predare interdisciplinară; organizarea integrată a conținuturilor; metode și tehnici de predare-învățare, cu accent pe cele euristice și de cercetare. Catedra de religie și limba și literatura română pot realiza o activitate prin care elevii de liceu să conștientizeze influența adâncă pe care o are religia și literatura având ca teme: literatura ca doxologie, literatura de inspirație creștină, mentalitatea și morala creștină în literatura română. Specialiștii în domeniul interdisciplinarității identifică mai multe posibilități de insinuare a acesteia în învățământ
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
responsabilitatea faptelor noastre în grija unei forțe exterioare: . Personajul are revelația finală a propriei existențe, apelându-se. Gestul semnifică lupta împotriva destinului, înfruntarea divinității, ca imanență, asumarea condiției individuale și, mai ales, recuperarea unui trecut resemantizat, din perspectiva căruia să conștientizeze rostul firii: în-Sine (eul socializat) și Pentru-Sine (eul reflexiv, conștiința-de-sine) reprezintă un întreg organic, soluția ultimă a transcenderii , despre care Nicolae Manolescu notează: „. Imaginea simbolică a purificării prin sacrificiu devine metafora centrală a tragediei, mesajul parabolei în semnificațiile căreia se
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
varianței ecranizate, c. lucru pe grupe, sugerându-se diverse cerințe, bazate în special pe analogie și contrastivitate; în urma acestor activități ne-am pus o serie de întrebări: Avem nevoie de interdisciplinaritate? În ce mod se manifestă interdisciplinaritatea și dacă elevii conștientizează acest lucru? A reprezentat o activitate interesantă? De ce? Prin ce a captivat filmul? Există un limbaj filmic? Care sunt elementele lui specifice și ce legătură are el cu literatura? 1. în ce mod se manifestă interdisciplinaritatea? Julie Klein afirmă că
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
dar a schimbat acele puncte de vedere care în 1930, anul formării partidului, erau depășite, după părerea lor, în ideologia liberalilor vintiliști. Astfel, deși, inițial, se afla mai mult, sub influența ideilor liberale de după primul război mondial, Gheorghe Brătianu a conștientizat realitatea anilor 1933, 1934 și a contribuit, alături de fruntașii partidului său, la redefinirea ideologiei georgiste, apropiindu-se în unele domenii, neintenționat, de ideile susținute de "tinerii" liberali, rivali, din jurul lui Gheorghe Tătărescu 343. În scrierile sale, Gheorghe Brătianu a abordat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ajunge la "formarea unei elite a noii ordini sociale, prin selecțiunea [...] muncii, a priceperii și a talentului". Aceasta era structura socială care trebuia, potrivit liderului georgist, să stea la baza democrației și a liberalismului, dovedind din nou că omul poltic conștientiza necesitatea de a completa ideologia cu analiza unor caracteristici esențiale, precum baza socială a partidului pe care îl reprezenta 345. Analizând modificările aduse doctrinei liberale de liberalii români "din generația trecută", Gheorghe Brătianu arată că aceștia au acceptat intervenția statului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orice caz, au fost reacții „temperate și decente“, a scris Anca Ungurenuș. „Fără asocieri cu diverse animale, fără îndemnuri spre cumpărarea unor jucării sexuale, fără să ne jignească familiile, fără amenințări și certuri inutile. Facebookul le dă tuturor ocazia să conștientizeze că nu mai pot jigni atât de ușor atunci când o fac sub patronajul propriei imagini.“20 5. Lumi virtuale (jocuri). Lumile virtuale sunt universuri tri dimensionale cibernetice în care utilizatorii își pot construi sau împrumuta identități (avataruri) prin care să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
relațiilor țesute între toți oamenii, toate grupurile și instituțiile, să aibă o bună cunoaștere teoretică și practică a orașului, pe baza căreia să poată identifica intervențiile și soluțiile cele mai nimerite (iar dacă are aceste cunoștințe, priceperi și deprinderi, să conștientizeze cu onestitate în ce măsură este dispus să le aplice...). Mai există și alte organisme gestionare ale serviciilor publice: locuințe, transport, comunicații etc. (fiecare cu logica sa), patronate, organizații sindicale, organisme de conducere ale lumii întreprinderilor și firmelor, ale lumii asociațiilor etc.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și este dispus să o facă, dacă ține seama de adecvarea planurilor, programelor, proiectelor la nevoi și este conștient că acestea nu sunt scop în sine, ci mijloace ca orașele să îi mulțumească pe cei care le locuiesc, dacă realmente conștientizează importanța subsidiarității active, nu suscită participarea locuitorilor "de formă", doar pentru "punerea în formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau sălbatic, curat sau poluat, liniștit sau insuportabil de zgomotos... Cetățenia implică participarea, iar democrația exprimă cetățenia! Cetățenii citadini pot participa sau nu la conducerea treburilor publice. Fiecare în parte poate gândi că nu contează, dar important ar fi să conștientizeze cât de importanți devin cu toții atunci când comunică, intră în comuniune, constituie o comunitate. De regulă, prin orașele noastre există tendința de a-i lăsa pe funcționarii publici să acționeze în numele orașului... Participarea, implicarea locuitorilor se deprind prin socializare, prin învățare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cetățenie, preocupându-se de implementarea de echipamente culturale și de animarea teritoriului local (vom asista ulterior la o creștere în amploare a fenomenului asociativ, asociațiile ajungând să devină o adevărată contraputere). Statul nu se șterge cu totul, dar el nu conștientizează slăbiciunile politicii orașului, chiar dacă la un moment dat aceasta devine prea tehnicistă, și nu renunță la "pacificarea urbană" (mai mult "cosmetică"). Se putea spera ca primii interesați de politicile orașului, locuitorii, să ajungă și ei la a avea un cuvânt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
temerilor de orice fel. Ea vizează formarea și activarea atitudinii și a competențelor prospective, dezvoltarea școlii ca o organizație capabilă să-și redefinească misiunea și strategiile de dezvoltare. Schimbarea în educație devine palpabilă numai în măsura în care școala, prin oamenii săi, îi conștientizează necesitatea și și-o asumă ca principiu fundamental de acțiune. În acest sens, renunțarea la mimetismul acțional, la comportamentul reactiv, capătă accente imperative. Dimpotrivă, schimbarea se impune abordată într-o manieră realistă, pragmatică și creativă, pornind de la necesitățile individualizate ale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
considerat, uneori, că ea va fi răspunzătoare de anularea tradiției școlii românești. Astfel, s-au activat prejudecăți și stereotipii de gândire și acțiune, adevărate rezistențe în calea schimbării. Cert este că reforma nu a lăsat pe nimeni indiferent. Unii au conștientizat nu doar oportunitatea măsurilor de reformă, ci și necesitatea revizuirii mentalităților față de nou. Indiferent de reacții, concluzia este una singură: reforma în educație trebuie continuată și susținută prin investiții substanțiale, cu deosebire în planul reabilitării bazei materiale. Deși inițial acuzau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării, dar și în confirmări provenite de la persoane cheie. Deși pertinentă prin perspectiva obiectivă pe care o oferă în înțelegerea momentelor schimbării, suntem de părere că etapizarea propusă de Lewin și Schein scapă din vedere necesitatea planificării riguroase. Pentru a conștientiza importanța, dar și complexitatea acestui proces, considerăm necesară analiza elementelor sale esențiale, descrise în ceea ce Ticu Constantin (2004, p. 239) numește etapele procesului de intervenție pentru schimbare și care sunt perfect valabile și pentru organizația școlară: faza pregătitoare a procesului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
În condițiile în care majoritatea organizațiilor au înțeles că este nevoie de construirea unei politici interne în care valorizarea schimbării reprezintă soluția esențială pentru valorificarea oportunităților, școala nu-și poate permite să rateze această oportunitate. Pentru aceasta se cuvine a conștientiza faptul că aplicarea unor strategii necorespunzătoare este la fel de păguboasă ca și absența totală a acestora. Adoptarea strategiilor schimbării trebuie să-și găsească determinarea internă și nu să fie resimțită ca o constrângere exterioară, a mediului. Dezavantajele ce decurg din absența
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
evoluția. Ori, în absența preocupărilor pentru promovarea schimbării, acest instinct se pierde. În general, costurile neutilizării strategiilor schimbării sunt imense pentru ceea ce se așteaptă de la organizația școlii în condițiile dinamicii sociale actuale. Ea va fi incapabilă să-și identifice și conștientizeze nevoile, va pluti în ambiguitate și, treptat, își va pierde calitatea de instrument de control social. Deși lista efectelor negative ar putea fi mult mai mare, ne-am oprit doar la dezavantajele cu impact major asupra evoluției organizației școlare. Considerăm
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și modalitățile de schimbare a acestor dimensiuni, precum și rolul schimbării, ca element al reformei educaționale, în reconstrucția culturală a școlii. V. 1. Obiectivele organizației școlare Acestea reprezintă o componentă esențială a oricărei organizații, a cărei importanță se impune a fi conștientizată. Există, însă, câteva întrebări cărora merită să le oferim răspunsul: de ce este nevoie de obiective, cine poate stabili obiectivele unei organizații, ce obiective își poate propune o organizație și, mai ales, cum pot fi ele operaționalizate. Dimensiunea teleologică a unei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asumă, în general, un rol eminamente pasiv, de reacție primară la un stimul exterior, urmărind doar modul în care indivizii își desfășoară activitatea sau se supun rutinelor zilnice, ne determină să ne interogăm cu privire la capacitatea reală a școlii de a conștientiza și alte nevoi. Din aceste considerente, astăzi, ca urmare a oportunităților pe care școala le are în a-și construi propriul viitor, considerăm că este nevoie de delimitarea unor noi obiective, nu în detrimentul celor instructiv-educative, de bază, ci în completarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultura organizațională, prin valorile promovate, poate determina impunerea unui anumit tip de management, la fel cum acesta, prin normele și structura proceselor manageriale, poate institui un anumit tip de cultură organizațională. Acest efect de dublă determinare se impune a fi conștientizat atât de către manager, cât și de indivizi. În condițiile în care managerul face abstracție de specificul sau chiar de existența culturii organizaționale, folosindu-se de atributele managementului științific, are toate șansele de a se confrunta cu eșecuri pentru care nu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să placă fiecare celuilalt. Întrebarea care se pune este următoarea: până la ce nivel se poate merge cu această regie? Este greu de răspuns. Din acest motiv, școala poate fi acuzată de ridicarea simulării la rang de virtute. Ceea ce trebuie să conștientizeze actorii educației este faptul că fiecare trebuie să urmărească propria formare și dezvoltare și nu mimarea unor standarde educaționale. Din perspectivă holistă, cultura organizațională reflectă ansamblul modelelor comportamentale, al ritualurilor sau valorilor care depășesc cadrul individual. Deși pot fi diferite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul colectivului, de a recunoaște performanțele academice ale profesorilor sau elevilor (de exemplu, acordarea premiilor sau a bonificațiilor salariale); c) Ritualurile și ceremoniile de integrare, ca o continuare a ritualurilor de trecere, se regăsesc numai în organizațiile școlare care le conștientizează valoarea (de exemplu, sărbătorirea în școală a zilelor onomastice, a zilei de 8 martie etc.); d) Ritualurile și ceremoniile de reînnoire, prezente mult mai rar (de exemplu, participarea în comun la activități de formare continuă), permit consolidarea identității unei organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultura școlii și de cele mai multe ori nici nu suntem conștienți de existența lor. Dacă aspectele ce vizează structura de profunzime a culturii școlii nu pot fi reperate și înțelese decât prin prisma experienței dobândite la nivelul școlii, elementele vizibile sunt conștientizate și permit evaluări critice numai printr-o situare în extraorganizațional. Atât elementele invizibile ce descriu valori, norme, presupoziții, reprezentări etc., cât și aspectele de suprafață ale culturii școlii, concretizate în ceremonii, ritualuri, mituri etc., vizează nu doar cadrele didactice, ci
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a climatului acesteia. Raportarea organizației școlare la cerințele impuse de schimbarea în educație trebuie să vizeze și reconsiderarea importanței ce trebuie acordată problematicii climatului educațional. V. 4. Comunicarea în organizația școlară Evoluția vieții sociale în ansamblu ne-a permis să conștientizăm mai mult ca oricând faptul că existența umană ar fi aproape imposibil de imaginat în absența comunicării. Antropologii, sociologii și psihologii vorbesc despre comunicare ca factor sociogenetic, pornind de la premisa imposibilității existenței societății fără comunicare. Mai mult, ea face obiectul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
motivele care împiedică uneori formarea spiritului de echipă la nivelul școlii. De calitatea comunicării depinde și clarificarea posibilelor situații conflictuale apărute între cadrele didactice sau între acestea și profesorul-manager, altfel spus calitatea climatului organizației școlare. Managerul școlar va trebui să conștientizeze, mai mult decât orice alt manager, faptul că în actul comunicării intervin o serie de factori, de variabile cognitive, afective sau contextuale care se pot constitui în adevărate forțe motrice ale comunicării, sau în forțe frenatoare, de blocaj al acesteia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comunitatea. Este nevoie de analiza contextului social, cultural în care are loc comunicarea, de crearea unei rețele viabile de comunicare cu mediul social. Deși aspectele ce țin de comunicarea organizațională au uneori o vizibilitate redusă, marea majoritate a organizațiilor moderne conștientizează importanța creării unei culturi puternice și a unui capital de imagine care le poate asigura reușita. Dacă își propune redefinirea rolului său în viața societății, organizația școlară trebuie să includă pe lista preocupărilor sale și problema comunicării, esențială în eforturile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]