8,920 matches
-
De obicei, un anumit drept este proclamat în acte constituționale interne, fiind apoi recunoscut și în plan international. Există însă situația inversă, cînd un drept este mai întâi conturat în cadru internațional și doar apoi este preluat în constituții naționale. Conștientizarea axiologică la nivel internațional în special în legătură cu probleme și valori globale generează o anumită presiune normativă dinspre "international" spre "național". 12 V. și B. Conforti, Diritto internazionale, ed. 3, Napoli, Editoriale Scientifica, 1987, p. 203. 13 Credem că nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
orizontal, care răspunde necesităților comune tuturor structurilor și actorilor implicați în gestiunea și implementarea instrumentelor structurale, prin dezvoltarea unui sistem unic de management al informației capabil să furnizeze informații transparente cu privire la absorbția fondurilor, precum și prin activități care au ca scop conștientizarea de către public a rolului sprijinului comunitar și înțelegerea în ansamblu a intervențiilor instrumentelor structurale. De altfel, PO-AT are drept obiectiv asigurarea unui proces de implementare a instrumentelor structurale în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, management, inclusiv
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
obișnuit, vom avea de-a face cu următoarea succesiune a etapelor în cadrul unui proiect, de altfel această succesiune este valabilă și pentru fiecare subproiect sau activitate din cadrul proiectului: • formularea, conceperea ideii de proiect. Toate proiectele iau naștere ca urmare a conștientizării unei nevoi, a unei probleme care necesită rezolvare. Este faza în care factorii de decizie ai unei organizații trebuie să răspundă la întrebări precum: − problema ivită este una reală, corect identificată? − rezolvarea acestei probleme reprezintă o prioritate și se încadrează
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
putea lua decizii relevante pe parcursul fiecărei etape. Experiența arată că abordarea strict tehnică a managementului de proiect poate conduce, în cel mai bun caz, la realizarea unor produse sau servicii performante, dar care nu neapărat îndeplinesc scopul organizației. Așa-numita „conștientizare a obiectivului afacerii” tinde să devină un criteriu de selecție foarte important la alegerea unui manager de proiect. Dacă ar fi să realizăm o sinteză a celor prezentate mai sus, atunci între calitățile unui manager de proiect eficient trebuie să
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
tarea termenelor, cu munca inutilă, lipsită de valoare, cu productivitatea scăzută, dar și în concurență cu ceilalți actori de pe piață. Succesul unei echipe de proiect se bazează pe câteva principii comune: • încrederea comună în valoarea și posibilitatea atingerii obiectivelor echipei; • conștientizarea necesității contribuției fiecărui individ pentru succesul echipei; • cultivarea unui mediu colaborativ, în care membrii sunt încurajați să-și împărtășească gândurile, ideile și temerile; • crearea unui mediu de învățare prin susținerea membrilor juniori; • recompensarea rezultatelor remarcabile ale echipei (pe căi financiare
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
pe consecințele incertitudinii și pe modificările care pot interveni pe parcurs. Dacă până nu demult literatura de specialitate realiza o clasificare a tipurilor de analiză a riscurilor după gradul de intensitate a acestora (neglijabil, mic, mediu, mare, catastrofal), astăzi, odată cu conștientizarea impactului riscurilor asupra derulării proiectelor și în speță asupra obiectivelor propuse, asistăm la o adevărată explozie a metodelor și tehnicilor de analiză și prevenire a riscurilor: • analiza cost-beneficiu, caracterizată prin introducerea în ecuația evaluării riscurilor a factorului „costuri măsuri de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
informaționale, a graficelor de aprovizionare etc., pot conduce, dacă nu la eliminarea riscului, măcar la o diminuare considerabilă a efectelor acestuia; − instruirea, perfecționarea, utilizate în cazul în care riscul ține de securitatea muncii sau de calitatea produselor. Prin instruirea și conștientizarea personalului pot fi evitate situații precum producerea unor accidente de muncă sau creșterea numărului de produse rebut; − repartizarea riscului, în sensul împărțirii responsabilității privind diminuarea riscului tuturor părților implicate, astfel încât, prin delegarea responsabilității, membrii echipei vor deveni mult mai interesați
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
18,09% (16,50% sume rambursate de la Comisia Europeană în raport cu alocarea UE pentru perioada 2007-2013). În ceea ce privește evoluția procesului de absorbție a fondurilor europene din primii cinci ani se observă o revigorare a acestei activități abia după 2009, aceasta și datorită conștientizării de către autoritățile de management a faptului că fondurile nerambursabile, pe fondul crizei economice, se dovedesc a fi unele dintre cele mai ieftine surse de finanțare a economiei. Făcând o scurtă analiză a perioadei ianuarie 2009 - octombrie 2012, am observat că
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
prea avem ce spune, la teorie stăm bine, însă aplicarea în practică lasă de dorit. În ceea ce privește evoluția procesului de absorbție a fondurilor europene din primii cinci ani se observă o revigorare a acestei activități abia după 2009, aceasta și datorită conștientizării de către autoritățile de management a faptului că fondurile nerambursabile, pe fondul crizei economice, se dovedesc a fi unele dintre cele mai ieftine surse de finanțare a economiei. În ceea ce privește valoarea proiectelor aprobate, dacă la 01.01.2009 pe total programe operaționale
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale microgrupului de apartenență (familie, gospodărie). Conceptul de consumator nu se referă numai la câmpul existenței bunurilor, ci se prelungește în eul subiectului economic, în principal asupra proceselor cognitive, adică a premiselor care duc la conștientizarea actului de cumpărare<footnote H. Raffee, „Das Verbraucherverhalten”, în Handworterbuch der Absatzwirtschaft, C.E. Poeschel Verlag, Stuttgart, 1974, p. 1026, apud Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, Comportamentul consumatorului - teorie și practică, Editura Economică, București,1997, p. 19. footnote>. Comportamentul consumatorului „este, într-
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și desigur motivația pentru care consumatorii cumpără sau resping un anumit bun economic. Dar de la motivația care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cultura are un impact puternic asupra comportamentului individual, care în mare parte se învață în procesul de socializare a individului. Impactul culturii este atât de natural și de automat, încât influența sa asupra comportamentului este de obicei făcută fără o conștientizare a acestui proces. De aceea, o adevărată apreciere a influenței pe care o exercită cultura asupra vieții noastre zilnice<footnote Comerț - marketing, Revistă studențească de marketing a Facultății de Științe Economice și Administrative, Universitatea „Eftimie Murgu”, Reșița, nr. 1/2001
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
comportamentului consumatorului, deoarece aceștia se manifestă pe orice piață și acoperă toate categoriile de consumatori”<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 73. footnote>. Capitolul 12 Procesul de cumpărare 12.1. Procesul de cumpărare și etapele sale 12.1.1. Conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi) 12.1.2. Căutarea informațiilor necesare soluționării problemei 12.1.3. Evaluarea alternativelor 12.1.4. Decizia de cumpărare 12.1.5. Comportamentul post-cumpărare 12.2. Riscul în procesul de cumpărare Obiective: După parcurgerea acestui
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
comportamentiștii sunt de acord că, în general, există mai multe etape ale procesului de cumpărare, cea mai utilizată structură a acestui proces fiind următoarea<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008, p. 286. footnote>: conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi); căutarea informațiilor necesare soluționării problemei; evaluarea alternativelor; decizia de cumpărare; comportamentul postcumpărare. Evident, sunt numeroase situațiile în care consumatorul nu parcurge toate aceste etape, uneori pot apărea intercalări ale acestor faze, ca în cazul unor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de la apariția nevoii la etapa deciziei de cumpărare. Deci, în acest caz, s-a renunțat la căutarea informațiilor despre produs și la evaluarea acestora, desigur, în primul rând, ca urmare a experienței de cumpărare a respectivei gospodine. 12.1.1. Conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi) Procesul de cumpărare începe în momentul în care apare o anumită problemă (o nevoie nesatisfăcută) care îl preocupă pe consumator. Dacă nevoia consumatorului este una fiziologică (foame, sete etc.), ea grăbește decizia de cumpărare, pentru că
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
obiectiv satisfacerea necesităților individuale sau ale microgrupului de apartenență (familie, gospodărie). Conceptul de consumator nu se referă numai la câmpul existenței bunurilor, ci se prelungește în eul subiectului economic, în principal asupra proceselor cognitive, adică a premiselor care duc la conștientizarea actului de cumpărare<footnote H. Raffee, „Das Verbraucherverhalten”, în Handworterbuch der Absatzwirtschaft, C.E. Poeschel Verlag, Stuttgart, 1974, p. 1026, apud Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, Comportamentul consumatorului - teorie și practică, Editura Economică, București,1997, p. 19. footnote>. Comportamentul consumatorului „este, într-
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și desigur motivația pentru care consumatorii cumpără sau resping un anumit bun economic. Dar de la motivația care stă la baza comportamentului consumatorului, până la acțiunea propriu-zisă de cumpărare, oamenii trebuie să fie conștienți de existența produsului și, desigur, de performanțele acestuia. Conștientizarea este un proces care începe odată cu expunerea produsului la stimuli senzoriali<footnote Daniela Morariu, Diana Pizmaș, Comportamentul consumatorului - dileme, realități, perspective, Editura Bibliofor, Deva, 2001, p. 55. footnote> (senzațiile) și continuă cu interpretarea informațiilor existente pentru a se forma o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
cultura are un impact puternic asupra comportamentului individual, care în mare parte se învață în procesul de socializare a individului. Impactul culturii este atât de natural și de automat, încât influența sa asupra comportamentului este de obicei făcută fără o conștientizare a acestui proces. De aceea, o adevărată apreciere a influenței pe care o exercită cultura asupra vieții noastre zilnice<footnote Comerț - marketing, Revistă studențească de marketing a Facultății de Științe Economice și Administrative, Universitatea „Eftimie Murgu”, Reșița, nr. 1/2001
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
comportamentului consumatorului, deoarece aceștia se manifestă pe orice piață și acoperă toate categoriile de consumatori”<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 73. footnote>. Capitolul 12 Procesul de cumpărare 12.1. Procesul de cumpărare și etapele sale 12.1.1. Conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi) 12.1.2. Căutarea informațiilor necesare soluționării problemei 12.1.3. Evaluarea alternativelor 12.1.4. Decizia de cumpărare 12.1.5. Comportamentul post-cumpărare 12.2. Riscul în procesul de cumpărare Obiective: După parcurgerea acestui
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
comportamentiștii sunt de acord că, în general, există mai multe etape ale procesului de cumpărare, cea mai utilizată structură a acestui proces fiind următoarea<footnote Philip Kotler, Managementul marketingului, ediția a V-a, Editura Teora, București, 2008, p. 286. footnote>: conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi); căutarea informațiilor necesare soluționării problemei; evaluarea alternativelor; decizia de cumpărare; comportamentul postcumpărare. Evident, sunt numeroase situațiile în care consumatorul nu parcurge toate aceste etape, uneori pot apărea intercalări ale acestor faze, ca în cazul unor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de la apariția nevoii la etapa deciziei de cumpărare. Deci, în acest caz, s-a renunțat la căutarea informațiilor despre produs și la evaluarea acestora, desigur, în primul rând, ca urmare a experienței de cumpărare a respectivei gospodine. 12.1.1. Conștientizarea unei probleme (apariția unei nevoi) Procesul de cumpărare începe în momentul în care apare o anumită problemă (o nevoie nesatisfăcută) care îl preocupă pe consumator. Dacă nevoia consumatorului este una fiziologică (foame, sete etc.), ea grăbește decizia de cumpărare, pentru că
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și energiilor sale materne și vindec...toare, pentru a putea dep...și pragul karmic mai ușor. Dup... ați ce terminat, respirați profund de mai multe ori și, cu un surâs pe fâț..., deschideți ușor ochii. Această a fost meditația de conștientizare a karmei prin metoda autoregresiv.... Că observație, v... recomand...m că, în timpul acestor meditații, s... nu deschideți mai multe uși decât puteți suporta, ci una singur... doar, o meditație complet... putând s... dureze maxim o or.... Hon Sha Ze Sho
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
tehnic... ce implic... participarea activ... a pacientului. Participarea activ... a pacientului nu este obligatorie în acest caz. Presupune o anumit... capacitate de vizualizare, atât în cazul terapeutului, cât și în cazul pacientului. Pacientul nu trebuie s... vizualizeze nimic. Implic... o conștientizare de c...tre pacient a cauzei afecțiunii. Cauza afecțiunii nu este la fel de important... că și tratarea efectului Ț durerea ori malformația. Este mai puternic... dac... și pacientul este inițiat în Reiki sau are acces la lumin.... Accesul pacientului la sursă
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
producerea unui soi de „cascadă”, de exemplu formarea formatorilor, pentru a instrui mai apoi un număr mai mare de oameni); beneficiarii finali trebuie să fie convinși de beneficiile proiectului (se poate să fie nevoie de o campanie promoțională și de conștientizare la începutul proiectului); proiectul implică schimbări ale regulilor și reglementărilor care nu sunt sigure (modalitățile de implementare care nu depind de așa ceva ar trebui luate în considerare, sau elaborarea proiectului trebuie foarte clar condiționată de adoptarea unor legi noi); necesitatea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
o structură clar definită a obiectivelor performanței și au fost selectate instrumentele și prioritățile cele mai adecvate pentru utilizarea fondurilor publice; există o distribuție corespunzătoare a responsabilităților pe diferite nivele de autoritate, având în vedere principiul ierarhizării; se înregistrează o conștientizare generală privind costurile și o orientare către producție și servicii destinate nevoilor populației; sunt monitorizate controalele de gestiune și se urmărește respectarea cerințelor de raportare. În practică, obiectivele auditului performanței pot fi prezentate sintetic astfel: examinarea și evaluarea modului în
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]