4,653 matches
-
războiului, ea chiar s-a înrolat și a condus un camion militar. Regele însuși, deși dintotdeauna cu o sănătate șubredă, s-a angajat într-o fabrică de muniții (unul din cele mai periculoase locuri posibile), chiar dacă bănuim că nu semna condica în fiecare zi și la prima oră. e) Regele era foarte modest și timid. Defectul de vorbire a fost un motiv de compasiune și nu de batjocură*. Regina era și ea modestă în comportament, foarte prietenoasă și avea umor. Cele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a indivizilor, sunt surprinse automatismele de limbaj și de gândire, suspiciunea generalizată, uniformizarea identităților. I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită la 1833 sau din propriul volum Rezervație naturală, speculând ambiguitățile ce se nasc din ideea de puzzle recompus la mai multe mâini. Suplimentar, autorul introduce în subsolul unor pagini considerații despre romanul pe care ar intenționa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
și bunic de domn, o verigă în marea familie a Ghiculeștilor. Născut la 1740, mort la 18 februarie 1828, îngropat în pronausul bisericii Sf. Spiridon din Iași, a fost cămăraș în 1776, hatman în 1784, mare logofăt în 1804. Din Condica liuzilor de la 1803 rezultă că din totalul celor 97 de sate - afară de târgul Vaslui - în ținutul Vaslui se găseau 39 de sate răzășești, 9 mânăstirești, iar 49 de sate ale boierilor: Stratulat, Miclescul, Roset, Racoviț, Hrisoscoleu, Cazimir, Costechi, Adamachi, Canta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și trebuință din lenevire și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în ținut cu porunca de aice și în cea de a doua toate cărțile de poruncă ce vor merge la isprăvnicie, și răspunsurile ce se vor face
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poruncă și made având păzite și toate cărțile de porunci i tabele și isvoadele cum și orice scrisori vor veni la isprăvnicie, ca ori și când se va cere vreo înștiințare pentru orice pricini, fiind păstrate cărțile și trecute în condici să se poată face răspunsuri cu toată lămurirea și asemenea, când se vor schimba dregătorii să se poată da lămurire de toate împrejurările la noii dregători. 3. Se îndatorește ca numaidecât să afle și să ție întru adevăr și cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a sameșului, sau ieșirea din datoriile sale la cât mai mic lucru și nu vor înștiința Divanului, spre cuviincioasa îndreptare; 6. Sameșul ce au fost până acum la acel ținut, făcând țeslim la acest nou rânduit sameș, toate hârtiile și condicile cancelariei precum și pliroforie, pentru starea ținutului și poruncile ce au luat săvârșire și acele ce acum se află în lucrare se va depărta apoi din slujba săvârșirei și mai mult nu se va amesteca." Sameșii îndeplineau și alte îndatoriri iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
definitivată, înseamnă, într-adevăr, că instituția scutelnicilor a adus suferințe mari visteriei în vremea aceea. Regulamentul Organic avea să aducă desființarea scutelnicilor, a breslașilor și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a slugilor, în schimbul statornicirii unor foloase, spre compensarea a ceea ce legea abolise. Referindu-se la Condica liuzilor din 1803, P. Poni în lucrarea sa „Statistica răzeșilor" crede că în Moldova erau sate în care nu exista nici un birnic. În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
are toată vremea stăpânire efectivă, indirectă. Mitropoliții de origine greacă de la Silistra și Varna, care nominal aveau păstoria dobrogenilor creștini, erau cu totul atârnați de noi. La București erau aleși și sfințiți; aici trăiau, aici se supuneau poruncilor mitropolitului nostru. Condica sfântă a Mitropoliei mele este plină de numele lor. Mulți nici nu știau unde le este scaunul de păstorire, în urma schimbării dese a împrejurărilor. Satele românești se mutau - după împrejurăricând în dreapta, când în stânga Dunării. Preoții erau sfințiți la noi în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
catagrafii, căci unul ca acela va cădea în grea răspundere, iar mai cu dinadinsul asemenea răspundere pentru oricarele va cuteza să facă așa de împotrivă urmare, va atârna asupra tuturor cilenurilor comisiei, asupra cărora s-a încredințat toată această lucrare". Condica cu proprietățile din Moldova cuprinzând numele proprietarilor, un manuscris, scris la 1833, întocmit pe când era vel visternic Mihail Surza, cel care în 1834 avea să devină Domn al Moldovei, întocmită cu ocazia „înrătundirii" ținuturilor, măsură prevăzută în Regulamentul organic al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târguri, iar ținutul Vasluiului cu 6 ocoale, 205 sate și 5 târguri, satele răzășești fiind notate de P. Poni cu litera P. În felul acesta, lucrarea despre „Statistica răzeșilor" prezenta într-un tabel (p. 61) numărul satelor răzășești trecute în condicile sau catagrafiile de la 1803 la 1833, pentru Vaslui, Tutova și Fălciu cifrele arătând așa: Ocupându-se de „răzeșii în deosebitele județe", despre cei din județul Vaslui se spune: „satele răzeșești sunt răspândite aproape egal în toate părțile județului. Pe dealurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu pământ, 101 fără pământ și 85 foști clăcași" (vezi și „Statistica răzeșilor", p. 82-84). Alt mijloc întrebuințat de boieri pentru a pătrunde în satele răzășești era cel al scutirii de bir a populației din satele respective. Referindu-se la Condica liuzilor (1803) P. Poni susține că „numărul satelor răzășești în care boierii aveau scutiți varia în diferite ținuturi": în Vaslui erau scutiți în 26 sate, în Tutova în 20 sate, în Fălciu în 15 sate. În Tutova boierii căutau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către vistierie - de deseatină, gorștină, de vădrărit etc. se bucurau și alți slujitori, cum erau postelnicii de exemplu. Ei puteau primi chiar oameni în slujbă, dar în număr redus, aleși dintre străinii scutiți de obligații fiscale. Luând în discuție o condică de vistierie - „O samă a visteriei" -, primită de la I. Arapu, inginer din București, urmaș în linie dreaptă al vechilor Arăpești din Moldova, Gh. Ghibănescu arată în Opinia (3 noiembrie 1910) că „sama noastră - 84 file din care 22 erau rupte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dreaptă al vechilor Arăpești din Moldova, Gh. Ghibănescu arată în Opinia (3 noiembrie 1910) că „sama noastră - 84 file din care 22 erau rupte - nu cuprinde decât veniturile și plățile făcute pe sfertul lui apriil și mai 1759, căci deși condica nu are dată, coroborând boierii cu scutelnicii lor, se ajunge la concluzia că nu poate fi decât din 1759". ... „În această samă noi citim toți boierii cu titluri din 1759; toți slujbașii din toate categoriile din acel an, toate veniturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dumitru ot vistierie, care se văd iscăliți în dosul mai multor file". Și mai departe aflăm că „Moldova are mai multe din asemenea bugete"; cel mai complet, pe 10 luni, este cel al lui Calimah Vodă din 1763; mai e „Condica de lefuri" din 1776 studiată așa de bine și de complet de P. Rășcanu, profesor universitar. Sunt Sămile studiate de A.D. Xenopol în Revista de Istorie, Filologie și Arheologie. Apreciind însemnătatea lor, se susține că „aceste sămi", din care „reiese
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Gh. Ghibănescu trage concluziile „ce atribuții întinse în tot ocolul Dorohoiului" avea vornicul de târg, care „putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1676, domnul Antonie Ruset zice: „Și voi Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau în sarcina lor judecarea pricinilor turcilor care făceau negoț în țară. Domnitorul Cantemir spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
statutul scutelnicilor și a slujitorilor, a țiganilor, dispoziții pentru asigurarea veniturilor statului și cheltuielile necesare, se reglementa activitatea poștei, circulația monetară și chiar viața bisericească. Departamentului secretariatului de stat i se stabilea modul de ținere și conducere a evidențelor, a condicilor cu decretele emise pe categorii de probleme (de boierie, supuși străini, staroști), ținerea cărților de citit și a gazetelor, eliberarea pașapoartelor, intrarea și ieșirea din țară a cetățenilor și a fețelor bisericești, trecerea supușilor străini peste hotare. Departamentului lucrărilor publice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În vedere că după intervenția noastră pentru a Împăca pe părți...”. Prin specificul Îndeletnicirii funcționărești, dar mai ales pentru că nu poate altfel, personajul lui Caragiale află o imensă plăcere În a scrie; ca slujbaș Întocmește procese- verbale, rapoarte, petiții, completează condici, dosare, registre etc.: „Știi, la noi la percepție, când pic cerneală pe concept, ... odată cu limba (scoate limba și arată cum șterge hârtia) o șterg...”, mărturisește Catindatul din D-ale carnavalului; „Impiegatul ia batista și o trântește departe În partea cealaltă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
creator. Aici ar fi elaborat, spre exemplu, Ion Barbu poezie și studii de matematică, iar Urmuz, celebra fabulă Cronicari. Scandalizat, la un moment dat, că i se servea cafea-filtru de proastă calitate, Ion Barbu nota la 27 noiembrie 1951, în condica de reclamații a cafenelei: „Nu vin la cafenea nici să fac afaceri, nici să stau de vorbă. Vin să-mi fac munca mea de matematician, care are din păcate nevoie de excitantul cafelei. Mă costă bani și sănătate, dar nevoia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]