10,335 matches
-
o literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui Al. Vlahuță sau lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate pe larg. Un spirit tutelar e Duiliu Zamfirescu, din scrierile căruia se reproduc versuri și proză, evocat (sub semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
ofițer (1970) ș.a. Dacă preocupările didactice ale lui L. se concretizează într-un interesant și fluent Cours de littérature française (1967), revizuit și adăugit pentru reeditarea din 1976, intitulată Le Dix-huitième siècle français, în care atenția este reținută de capitolul consacrat relațiilor româno-franceze în secolul Luminilor, ori în elaborarea câtorva manuale de limba franceză, contribuțiile critice și istorico-literare vor fi adunate în două volume intitulate Valori franceze (1959-1968). Întemeiate pe o ideologie de stânga, mărturisită cu onestitate și curaj chiar și
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
să readucă în actualitate personalități ale Franței de odinioară, alături de „adevărații” scriitori ai Franței de azi, pentru a susține permanența umanismului în lume, rolul literaților francezi în promovarea idealurilor morale și sociale. O primă secțiune cuprinde studii ample despre scriitori consacrați, autorul argumentând cu rigoare analitică justețea unor etichetări. Fără a demola opinii statornicite în istoria literară, L. rejudecă operele din unghiul câte unei trăsături definitorii pe care o enunță încă din titlu. Sprijinindu-se în primul rând pe text, comentariul
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
cu Letopisețul de la Putna permite însă concluzia că pe cele două file dispărute din Letopisețul de la Bistrița istorisirea continua, probabil, până în anii 1518-1526 sau până la o dată apropiată. Față de paginile referitoare la domniile din secolul precedent, cele șaisprezece pagini de manuscris consacrate lui Ștefan cel Mare vădesc un contemporan - pe alocuri chiar martor ocular - al victoriilor și înfrângerilor temporare ale voievodului: eliberarea Chiliei în zilele de 23-25 ianuarie 1465, când „a intrat Ștefan voievod în cetate, cu voia lui Dumnezeu”; înfrângerea lui
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
un premiu la o expoziție internațională de la Paris. Sunt de semnalat, de asemenea, articolele și cronicile despre viața muzicală a României, precum și partiturile aparținând lui G. Stephănescu, Gavril Musicescu, M. Mărgăritărescu, G. Enescu, Gh. Dima. Promovând o serie de valori consacrate, accentuând importanța tradiției în viața culturală a epocii, L. și a. r. a creat o atmosferă prielnică apariției sămănătorismului și poporanismului, fiind însă în mod esențial una dintre cele mai importante reviste literare românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
principiului „multitudinii punctelor de vedere”. În primul rând pentru că „perspectiva” spune ceva mai mult decât un „punct” sau chiar „unghi de vedere”, ea angajând o complexitate de păreri, aprecieri și interpretări. Apoi, studierea diferitelor perspective înseamnă aplicarea unor mijloace metodologice consacrate ca valoare științifică: chestionare, interviuri individuale și de grup, inventare, scale de atitudine și teste. În al treilea rând, metoda poate fi aplicată la mai multe niveluri. În cazul familiei, se pot analiza perspectivele membrilor asupra propriei familii (nivelul microsocial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este ultima, întrucât angajează esența problemei, adică raportul dintre conținutul conceptului, al constructului (spațiul lui de atribute) și conținutul instrumentului (spațiul lui de itemi). După cum îndreptățit s-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă cea a degenerării biologice. Se consideră că reproducerea biologică între rude apropiate, în cadrul unor grupuri închise, duce la degradarea fizică și psihică, sporind semnificativ numărul „monștrilor”. Fără a intra în detalii, sunt utile două observații care contravin unor idei consacrate, neexaminate însă întotdeauna și critic: a) Reproducția în populații mici și închise nu este neapărat vătămătoare. Acest gen de reproducție, prin genele recesive negative, duce la o rată mare a mortalității și la una scăzută a fertilității. Dar dacă populația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
saufeminitate. Concepția psihologică de tip clasic arată că, cu cât autodefinirea persoanei în termeni de masculinitate-feminitate corespunde mai mult cu trăsăturile și comportamentele ei reale, cu atât mulțumirea de sine e mai mare. Identificarea - în imaginea de sine - cu tipificările consacrate categoriei de sex din care faci parte este o premisă solidă pentru o autoestimare ridicată a eului. Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
franceză sunt trei termeni care desemnează situațiile de conviețuire fără contract legal: concubinaj, coabitare și uniune liberă (union libre). Deși unii autori încearcă să facă distincție de conținut între ei (Roussel, 1986), termenii acoperă practic aceeași realitate. În engleză, cuvântul consacrat este cohabitation. Într-un limbaj mai tehnic, mai potrivit ar fi probabil „cupluri informale” (Segalen, 1987). Și pentru limba română s-ar putea desprinde anumite nuanțe între „concubinaj” și „coabitare”, dar ele pot fi folosite ca echivalente. Nuanța relevantă este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-a impus de la început prin colaborarea unor profesori și elevi - viitori scriitori -, între care Victor Ion Popa, care debutează aici, la 1 decembrie 1912, cu poezia Liniște, semnată Gheorghe A. Hamza, Octavian Moșescu, Eugen Relgis sau a unor scriitori consacrați: Zaharia Bârsan (Ca mâini ne bate ceasul, versuri). În seria veche apar două fragmente traduse din Lucreția Borgia de Victor Hugo. La seria nouă, coordonatorul publicației, Petrache Dima, realizează interesante interviuri cu lingviști și filologi (Iorgu Iordan, Gh. Bulgăr ș.a.
REVISTA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289235_a_290564]
-
lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind, încă de la debut, versul oricât de nărăvaș, R. a ajuns la o virtuozitate demnă de orice maestru consacrat al cuvântului. Aurel Rău nu desfășoară un ceremonial al melancoliei livrești și nici al ironiei circumscriindu-și banalul ca Mircea Ivănescu. El este un melancolic, dar tristețea provine dintr-o supunere față de lucrurile consemnate cu obiectivitate fără subtext ironic. Desenul
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
interpretările, prin semnalarea unor aspecte nesesizate de cititor, îi întreține longevitatea. Fără să fi fost un cronicar literar sistematic, R. și-a exprimat opinia despre unii dintre cei mai însemnați contemporani. Despre poeți a scris adesea necomprehensiv. Excepție fac articolele consacrate lui Tudor Arghezi, Ion Pillat, Al. A. Philippide, G. Topîrceanu. La Arghezi, poezia Blesteme i se pare „unică în literatura noastră”, fiind admirat aici „geniul batjocurii, înălțat până la dimensiuni metafizice”. De altfel, este primul care îl definește în chip decis
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
programul său, care își propune valorificarea „generosului climat al unei revoluții de a repune cultura în drepturile ei firești” (De ce V?), revista oferă într-o manieră lipsită de provincialism o panoramă a fenomenului cultural actual, fără a neglija importanța valorilor consacrate. Rubrici: „Vrancea literară”, „Cronica”, „Polemos”, „Eseu”, „Literatura lumii”, „Convergențe”, „Contacte”, „Plastică”, „Confidențial”. Colaborează cu versuri Vasile Băran, Dan Laurențiu, Dumitru Pricop. Sunt reproduse poeme de Lucian Blaga, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ștefan Baciu, Ștefan Aug. Doinaș. Proza îi
REVISTA V. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
Miron, Andrei Corbea, Const. Ciopraga, Nicolae Dabija, Ion H. Ciubotaru, Ion Taloș, Vitalie Belousov, Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru Moșanu, Gelu Ionescu, Alexandrina Cernov, Ion Iovcev ș.a. Pagina intitulată „Poesis” adăpostește substanțiale grupaje de versuri ale unor poeți consacrați, între care Grigore Vieru, Ioanid Romanescu, Nichita Danilov, Nina Josu, Nicolae Ionel, Arcadie Opaiț, Lucian Vasiliu, Leo Butnaru, Cassian Maria Spiridon, Horia Zilieru, Ion Hadârcă, Ion Beldeanu, Dorin Popa, Liviu Antonesei, Emilian Galaicu-Păun, Ion Miloș, Daniel Corbu ș.a. Meritorie este
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație originală (poezie, proză, jurnal, teatru, eseu), o rubrică permanentă „Negru pe alb. Cronici, idei, fapte” și „Anexe” (până în 1982; lipsă în numerele 15-17, 1978-1980), consacrate activității Societății Academice Române. R.s.r. preia astfel atribuțiile Buletinului informativ al Societății, a cărui apariție încetase cu numărul 12, din octombrie 1961. Cu întreruperi, figurează rubricile „Tălmăciri”, „In memoriam”, „Pagini pentru Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui Goga
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
a problematicii feminine să scadă. De altfel, grupul inițial al celor mai importante colaboratoare se va menține și în această nouă etapă: Agatha Grigorescu-Bacovia, Claudia Millian, Maria Cunțan, Cornelia Buzdugan, alături de care pot fi întâlnite acum și numele unor poeți consacrați, ca G. Bacovia (Umbra, Poemă în oglindă, Gol, Ecou de romanță, Noapte), Tudor Arghezi (Litanii), Ion Pillat (Balcic de seară, Vino... e ceasul prielnic), Mateiu I. Caragiale (Singurătate), Ion Minulescu, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic. Remarcabilă este prezența autorilor mai tineri
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
în relație problemele științifice cu cele sociale. Suprimată după patruzeci și șapte de numere, R.l. nu are răgazul să strângă în jurul ei decât un număr mic de tineri scriitori, majoritatea colaboratorilor fiind alcătuită din poeți și prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin bogăția și valoarea beletristicii selectate R.l. a contribuit la dezvoltarea gustului, a dat literaturii o însemnătate socială deosebită și a exercitat o mare influență asupra vieții culturale din Principate, modelul ei fiind esențial pentru periodicele literare de mai târziu
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
reală spre cultură, încercând să accentueze dimensiunea spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi „Homo viator”, cuprinzând scurte editoriale, evocări și însemnări de Pop Simion, „Vatra”, „Datina și dorul”, „Etnos și dăinuire”, consacrate obiceiurilor și tradițiilor populare românești (ultima rubrică fiind susținută de Vasile Vetișanu), „Ochiul cinematografic”, al cărei titular a fost multă vreme Romulus Rusan, „Limba noastră-i o comoară”, semnată, în 1988-1990, de Dan Slușanschi, „Musafirul nostru”, unde pot fi citite
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în regionalism. Astfel, pe lângă nenumărate note și articole despre conferințe, expoziții, spectacole de teatru, despre reviste și cărți, despre activitatea unor asociații (de pildă, Astra), sunt inserate frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
Sovrom-portrete” reține, alături de fizionomiile unor lideri comuniști, și pe cel al „candidatului Sadoveanu” ori pe cele ale lui G. Călinescu, Camil Petrescu, Mihai Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, Laurențiu Fulga, Geo Bogza ș.a. Rubricile „Fapte și întâmplări” sau „Note”, de asemenea consacrate culturii, au în vedere și literatura exilului românesc. Comentariul Vintilă Horia și Premiul Goncourt consemnează momentul în care „literatura română s-a aflat la loc de cinste și de scandal. De cinste, prin atribuirea Premiului Goncourt pe 1960 scriitorului exilat
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
mai vii și mai complete publicații ale momentului. Extrem de bine redactată, cu rubrici diverse, cu ingenioase numere tematice și texte care ilustrau toate genurile, cu o grafică excelentă, are, de asemenea, colaboratori numeroși și de valoare atât din rândul scriitorilor consacrați, cât și al tinerilor în curs de afirmare. Faptul se verifică, de pildă, în cazul poeziei. În sumar intră poeme de V. Voiculescu (A doua tinerețe, Lui Nicu Condiescu), Ion Vinea (Neurastenie), Al. A. Philippide (Părul) și versuri ale unor
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
în revista aceasta. Atâta numai dacă ar fi făcut și am putea fi mulțumiți.” Satisfacția era justificată, fiindcă, în puținii ei ani de existență, R.l. a reușit să reflecte fidel dinamismul vieții culturale a epocii, să obțină colaborarea unor scriitori consacrați și să contribuie la afirmarea unor autori mai tineri, din așa-numita generație a anilor ‘30. Dintre aceștia din urmă o parte sunt poeți, cu toate că nu se poate spune că s-a acordat o atenție specială genului liric, spațiul rezervat
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
românesc. Și românesc este astăzi tot ceea ce contribuie la eliberarea țării, la izgonirea dușmanului și la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). Rubricile „Știri din toată lumea”, care relevă demersurile politice și culturale ale românilor exilați, și „Știri din țară”, semnalând dezastrele în plan social, economic și
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]