4,975 matches
-
DE CONDUCERE (Riscul operațional) IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Globalizarea externă și dezvoltarea pieței Statutul, reglementările codurilor și îndrumarelor REPUTAȚIA CORPORATIVĂ Mandatarii pasivi Mandatarii activi Cultura Capacitatea Valorile conducerii Angajamentul Claritatea Alegerea Comunicarea Consistența Provocarea Contextul Apetitul de risc 4. Managementul riscurilor 1. Obiectivele organizaționale 3. Evaluarea riscurilor 2. Identificarea riscurilor C B A Cadrul managementului riscurilor organizaționale Declarațiile privind controlul intern Capitolul 3. Managementul riscului 295 (1) Modelul general al managementului riscurilor, faza
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fie documentat și supus monitorizării și verificării; 64 K. H. Spencer Pickett, Auditing the Risk Management Process, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, sub egida The Institute of Internal Auditors, 2005, pp. 15-19, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 300 (4) consistența (Consistency) sugerează că o organizație ar trebui să aplice o abordare adecvată asupra modului de administrare a riscurilor care să fie adaptate la politicile, procedurile și cultura acesteia; (5) contextul (Context) modului în care organizația operează și tratează clienții și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
la rotirea firmelor de audit și a personalului care le oferă servicii. „Lecția Enron”, în afara criticilor aduse comitetului de audit, a determinat companiile să aibă preocupări majore privind credibilitatea, controlul și fiabilitatea procesului de raportare financiară în vederea asigurării transparenței, comparabilității, consistenței și calității acestuia. Din aceste motive, considerăm că membrii actuali și viitori ai comitetelor de audit trebuie să își elaboreze ghiduri utile pentru stabilirea responsabilităților proprii și pentru îndrumarea în vederea îndeplinirii acestor responsabilități, precum și pentru înțelegerea așteptărilor organizațiilor din partea lor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și concrete cu privire la declarațiile financiare și la celelalte declarații suplimentare. Din aceste considerente, comitetul de audit trebuie să dobândească o înțelegere a problemelor semnificative privind raportarea financiară, care se referă la: rezultatele financiare ale companiei, precum și comparația cu rezultatele planificate; consistența faptelor prezentate în declarațiile financiare prin comparare cu cele din declarațiile nonfinanciare; Guvernanța corporativă 338 338 schimbările majore din bilanțul companiei sau schimbările în tendințele sau relațiile importante din domeniul raportării financiare; principiile de contabilitate, inclusiv schimbările ce au loc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
anului financiar pentru companie și înainte ca veniturile să fie făcute publice, dar și înainte de emiterea raportului auditului privind declarațiile financiare ale companiei. Discuțiile ar trebui să fie deschise și sincere și, în general, ar trebui să includă subiecte precum consistența politicilor de contabilitate ale companiei și aplicarea lor, claritatea și caracterul complet al declarațiilor financiare ale companiei, inclusiv notele explicative. 11 Camera Auditorilor Financiari din România, Ministerul Economiei și Finanțelor. Guvernanța corporativă 352 352 Comitetul de audit ar trebui să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Rămâne de aceea doar un martor nesemnificativ, o copie palidă a timpului pe care îl traversează, autorul prezentându-l schematic și fals, ca pe „omul nou, crescut sub soarele socialist”. Și volumul de schițe Întoarcerea la viață (1962) pierde din consistență datorită pedalării pe considerente educative prea apăsate. Evocând un moment din al doilea război mondial, romanul La porțile Severinului (1964) relatează aspecte ale „insurecției naționale antifasciste și antiimperialiste” și se vrea cea mai importantă scriere de până atunci a lui
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
să se creadă că ele sînt mai mult decît cuvinte și care critică ele Însele această pretenție. Așa se face că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine În mod paradoxal refugiul consistenței artei.” Cu alte cuvinte, În simpla posibilitate de a scrie orice - care reprezintă de fapt libertatea - stă și „refugiul consistenței artei”, eventualitatea ca ea, arta scriiturii, să cuprindă un sîmbure metafizic, ceva din specia eternității. Sau adevărul. Jacques Rancière nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că, punînd În scenă războiul scriiturilor, suprafața pe care se așterne valul de cerneală democratică devine În mod paradoxal refugiul consistenței artei.” Cu alte cuvinte, În simpla posibilitate de a scrie orice - care reprezintă de fapt libertatea - stă și „refugiul consistenței artei”, eventualitatea ca ea, arta scriiturii, să cuprindă un sîmbure metafizic, ceva din specia eternității. Sau adevărul. Jacques Rancière nu e teoretician literar și poate tocmai de aceea cărțile lui despre literatură reușesc mai bine. Pe de o parte, din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
existat și un optzcesim francez, diferit, de bună seamă, de cel românesc. Asta face ca, de la sfîrșitul anilor 1980, interesul pentru postsă crească și În Franța. Dincolo de traduceri din engleză, apar și texte În limba franceză care Încearcă să dea consistență unui postmodernism francez nu pentru a confirma primirea unor scrisori de noblețe - sau cel puțin de acreditare - ci pentru a Încerca circumscrierea unei postmodernități văzute În primul rînd ca un după-iluziile-modernității. Numele celui mai cunoscut istoric literar francez implicat În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cînd face. Numai cînd face. Deși e greu și inutil de “povestit” cartea, rămîne memorabilă scena actului sexual de la marginea unui drum de țară, În natură, petrecut Într-o poziție care-i Înlesnea protagonistei panorama văzduhului, consonantă, prin anvergură și consistență, cu starea ei de excitație cronică. Autoarea refuză În general nu autolivrarea totală, ci transfigurarea, convinsă că aceasta ar distrage de la transmiterea faptelor. Faptele debordează trăirile tocmai pentru că definesc o durată care nu este aceea a efuziunilor, a sentimentelor. La fel de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sa (verficarea realizării) se petrec, În timp, succesiv, dar au aceeași referință spațială. Literatură a indecidabilului, cea scrisă de o parte dintre minuitiști sau P.O.L.-iști este și una a absenței În măsura În care recenzează absențe, ca semne ale dispărute consistențe. Nu că asemenea rațiocinări și-ar avea neapărat locul aici, dar este important de subliniat că miza ideologică a acestei literaturi o depășeșete pe cea estetică, În ciuda declarațiilor de intenție ale autorului. Moștenitor al diferitelor avangarde estetice sau cu scopuri
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric Holder redă psihologiei o pierdută demnitate literară, personajului, profunzimea unei aure, iar scriiturii, consistența expresiei inefabilului. Cu toate acestea, din convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gata să se abandoneze materiei pe care o slăvise. În general, poezia lui C. s-a ivit la nivelul percepției și al senzației și se adresează acestui nivel, fiind lipsită de o dimensiune spirituală, sintetizatoare, care să dea coerență și consistență demersului său. Volumul de proză scurtă Bacalaureatul lui Puiu (1933) afirmă un umorist în genul lui Gh. Brăescu, cu o sigură intuire/reprezentare a elementului comic în psihologia și manifestările personajelor pe care le conturează în special cu ajutorul dialogului, spontan
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
paparudă, care sunt receptate ca rituri verbale plurivalente și multifuncționale, având semnificații conexe celor ale ritualului. Autorii merg mai departe, coborând până la nivelul motivelor și al segmentelor de text, cărora le verifică variabilitatea, ponderea, stabilitatea, poeticitatea și inclusiv gradul de „consistență tipologică”. Probând un orizont teoretic remarcabil, cartea rămâne un instrument de lucru util pentru specialiștii în domeniu. Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra narațiunilor populare (1999) se remarcă prin atenția acordată aspectelor de viață din basme, legende, snoave
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Chiar și în această ordine de idei, tot merită să se cunoască opinia publică despre severitatea pedepselor prevăzute de lege. Rezultatele sondajelor de opinie publică în legătură cu această problemă sunt relativ inconsistente. Julian V. Roberts (1992, 143) consideră că lipsa de consistență a datelor se datorează metodologiilor utilizate: în unele sondaje s-a cerut respondenților să aleagă o singură sancțiune pentru un tip de delict, în alte sondaje subiecții erau rugați să ierarhizeze sancțiunile legale după gravitatea lor, calculâdu-se scorurile fiecărei sancțiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că anumite tipuri de infracțiuni captează atenția jurnaliștilor, fapt ce conduce la raportarea disproporționată a actelor criminale. În 1973, Bob Roshier a constatat că presa scrisă britanică distorsionează percepția publicului despre infracțiuni și infractori și că această distorsiune are o consistență în timp și între diferitele tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ascunsă” a unui „prozator artist”, făcând „literatură din literatură” în narațiunile lui pline de farmec și rafinament, care exaltă, în maniera lui Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
sau complementară pentru diagnosticul categorial, într-o perspectivă dimensională. 2.7. Situaționismul lui Mischel Înțelegerea persoanei ca decontextualizată a suscitat însă multe comentarii. Un moment dramatic a fost cel în care Mischel (1968Ă a demonstrat că variabilele personalității nu prezintă consistență transsituațională și transtemporală și că nu sunt corelații semnificative între acestea și rezultatul (outcomeă - la care ajunge persoana după un anumit timp (Winter, 1999Ă. „Coeficientul personalității” nu s-a dezvoltat consistent între 20 și 30 ani. S-a considerat că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihologia clinică și experimentală, precum și de neurofiziologie și patologia neurologică și psihiatrică. Studiile și publicațiile despre sine (selfă au crescut exponențial după 1970, în paralel cu dezvoltarea cognitivismului și a filosofiei minții (mindă. Sinele ar fi instanța care asigură consistență și influențează felul în care oamenii gândesc, simt și se comportă în situații particulare, precum și felul în care gândesc despre ei înșiși. Sinele poate fi considerat, pe de o parte, ca agentul psihismului în sensul că „eu” (I, în englezăă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru o eventuală adoptare ulterioară. Descrierea unei personalități depresive este veche și acest tip a figurat printre personalitățile psihopate ale lui SCHNEIDER. În ultimul timp se discută mult asupra diferențierii între distimie și TP depresivă, între aceasta și normalitate, despre consistența internă a tipului și diferențierea de alte tipuri. TP depresivă, în măsura în care e acceptată, se corelează bazal atât cu depresia normală cât și cu distimia și depresia clinică. În ultimele decenii s-a vorbit mult despre „dubla depresie” care se referă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
baza discernământului. Totuși, la întrebarea: când este persoana definitiv constituită? Nu există un răspuns simplu, autorii oscilând între sfârșitul adolescenței și vârsta de 30 de ani (CASPI, 1999Ă. Faptul depinde și de criteriile invocate, între controlul impulsurilor, manifestarea caracterială și consistența afirmării sociale. După adolescență și perioada adultului tânăr se manifestă fondul de cunoștințe privitoare la lume în general și la comportamentul uman în special. Crește fondul de abilități pragmatice, capacitatea de a rezolva probleme, de a face față stresorilor, eventual
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
liniile de forță ale unor opinii, convingeri, credințe care deseori sunt influențate de afilierile sale la diverse microgrupuri. În raport cu diverse situații și persoane subiectul se poate manifesta variat dar se consideră că în mod normal, pe măsura maturizării, crește și consistența sinelui „nuclear”, care integrează multiplicitatea sine-urilor circumstanțiale. Teoria „individuației” a lui JUNG susține că la vârsta adultă persoana poate progresa spre o adâncire a caracteristicilor sale proprii, a unicității sale, spre o crescută cunoaștere și conștiință de sine, spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai 1945, respectiv unul triplu, pentru lunile iunie, iulie și august), dovedește soliditate și amplitudine culturală, deschizându-se în egală măsură către „literatură, filosofie și artă”. Coordonată de I. Negoițescu (numai numele lui apare în caseta redacțională), revista impresionează prin consistența și deplina seriozitate a articolelor, prin orizontul sensibil lărgit de lecturi, stilul ponderat și argumentativ al comentariului și anvergura teoretică a dezbaterilor. Revoluția „cerchistă” nu are, de fapt, nimic revoluționar în ea. Tinerii de la Sibiu dovedesc o mare maturitate și
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
baladei” va fi urmată, tragic, de spargerea și împrăștierea grupului, mulți dintre „cerchiști” ajungând în închisori și, aproape toți, revenind în viața literară abia după douăzeci de ani. Când au făcut-o însă, au făcut-o cu aceeași seriozitate și consistență „ardelenească”, surprinzând prin soliditatea instrucției, prin numărul mare de opere pe care le-au creat într-un interval foarte scurt. „Revoluția” C. L. de la S. a fost să aducă, în spațiul literaturii, nu altceva decât literatură bună. Repere bibliografice: Balotă
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
de afectivitate și elan juvenil, stări de care nu se va debarasa complet nici în romanul Logodna, în pofida unei vizibile maturizări. Centrată pe aceeași temă a erosului generator de suferințe, cartea are carențe de compoziție, precum și o anume lipsă de consistență, pe care n-o compensează efortul de analiză psihologică. Domeniul în care C. are mai multă personalitate va fi cel al criticii, distingându-se și aici o perioadă de maturizare, în virtutea căreia el cenzurează literatura provincială, cu excesul ei de
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]