8,426 matches
-
ostilitatea Angliei. În mai multe rânduri, ministrul mi-a spus : "If war breaks out, it will be the greatest catastrophe the world has ever seen"*. Și din acel moment, evenimentele s-au precipitat cu o mare rapiditate. Când, în fine, contele Berchtold, care până atunci jucase, la ordinul Berlinului, rolul omului puternic, a vrut să se răzgîndească și să-și schimbe atitudinea, noi i-am răspuns Rusiei care, după o săptămână întreagă de așteptări și de negocieri inutile, a dat ordinul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
tratat cu toate onorurile cu care era tratat, de regulă, un suveran. Astfel a luat sfârșit misiunea mea la Londra. Nu perfidia englezilor a determinat eșecul ei, ci perfidia propriei noastre politici. La gara din Londra, l-am găsit pe contele Mensdorff, înconjurat de întregul personal al ambasadei, sosit pentru a mă saluta. Era vesel și mi-a dat de înțeles că poate va rămâne la Londra, adăugând că nu Austria, ci Germania a fost aceea care a vrut războiul cu
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
întotdeauna contrar sfaturilor și propunerilor mele. Mediile oficiale au răspândit deliberat legenda conform căreia eu m-aș fi lăsat îmbrobodit de Sir Edward Grey, care evident că ar fi împiedicat mobilizarea rusească dacă nu ar fi dorit el însuși războiul. Contele Pourtalès, pe rapoartele căruia se putea conta și a cărui legătură de rudenie putea fi utilă, din contră, era, în mod clar și vizibil, obiectul bunăvoinței oficiale. Se proclama chiar că el se comportase "superb". Era lăudat cu același liberalism
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
cui a fost vina Iată cum apare în toate publicațiile oficiale și în Cartea Albă a noastră, care constituie în sine, prin sărăcia conținutului și prin lacunele ei, una dintre acuzațiile cele mai grave: 1. noi l-am încurajat pe contele Berchtold să atace Serbia, deși nici un interes german nu a fost în joc, iar noi ar fi trebuit să știm că pericolul unui război mondial exista; puțin contează dacă conținutul ultimatumului ne-a fost sau nu cunoscut; 2. noi am
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
nu putea să lase să se întâmple un atac împotriva Serbiei și chiar atunci când aceasta din urmă, la presiunea Rusiei și Angliei, acceptase ultimatumul aproape complet, un acord asupra celor două puncte contestate ar fi fost ușor de obținut, iar contele Berchtold era gata să se declare mulțumit de răspunsul sârb; 3. pe 30 iulie, atunci când contele Berchtold a vrut să dea înapoi, fără ca Austria să fie atacată, la simpla știre a mobilizării ruse, noi am trimis un ultimatum la Sankt
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
urmă, la presiunea Rusiei și Angliei, acceptase ultimatumul aproape complet, un acord asupra celor două puncte contestate ar fi fost ușor de obținut, iar contele Berchtold era gata să se declare mulțumit de răspunsul sârb; 3. pe 30 iulie, atunci când contele Berchtold a vrut să dea înapoi, fără ca Austria să fie atacată, la simpla știre a mobilizării ruse, noi am trimis un ultimatum la Sankt Petersburg, iar pe 31 le-am declarat război rușilor, atunci când țarul însuși și-a dat cuvântul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și pe care nu se putea prea mult conta, lucru conștientizat și de el? 22 Tripla Alianță sau "Triplica" era un bloc politico-militar constituit pe baza alianței a trei puteri centrale: Germania, Austro-Ungaria (1879) și Italia (1882). 23 Friedrich Ferdinand, conte de Beust (1809-1886). La origine saxon. Diplomat al Regatului Saxei, cu următoarele însărcinări: însărcinat cu afaceri la Paris (1840), ministru plenipotențiar la Londra și Berlin (până în 1848). Revenit în Saxa, în perioada 1849-1853, a fost, pe rând, ministrul Afacerilor Străine
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
acestei țări (1866-1871), deși era saxon și luteran. A fost artizanul compromisului dualist austro-ungar din 1867. Și-a continuat cariera diplomatică în calitate de ambasador al Austro-Ungariei la Londra (1871-1878) și la Paris (18781882). În A. F. Frangulis, op. cit., pp. 106-107. 24 Contele Alois Alexa von Aerenthal (1854-1912). Diplomat și om de stat remarcabil al monarhiei austro-ungare, care se trăgea dintr-o ilustră familie din Boemia. A intrat în viața diplomatică în anul 1877 și, după posturi îndeplinite la Paris și Sankt Petersburg
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
monarhiei austro-ungare, care se trăgea dintr-o ilustră familie din Boemia. A intrat în viața diplomatică în anul 1877 și, după posturi îndeplinite la Paris și Sankt Petersburg, va lucra la Viena (1883-1888), sub directa îndrumare a șefului diplomației austro-ungare, contele Gustav Kálnoky, cu care A. a avut o perfectă relație de colaborare. Va reveni la Legația de la Sankt Petersburg ca secretar I, iar în 1894 va fi numit ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei la București, post pe care îl va deține
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
austriac, care a restaurat prestigiul Imperiului Habsburgic ca putere europeană, după revoluția de la 1848. A fost prim-ministru al imperiului, în intervalul noiembrie 1848-5 iulie 1852, dată la care a decedat. A murit la datorie, în această funcție oficială. 27 Contele Moritz Eszterhazy de Galantha (1807-1890). Om politic și diplomat al Imperiului Habsburgic, ambasador la Roma în perioada 1849-1856, ministru de externe din anul 1861. Prin politica sa clar anti-prusacă, a antrenat Austria în conflictul cu Prusia, încheiat cu înfrângerea Austriei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și diplomat al Imperiului Habsburgic, ambasador la Roma în perioada 1849-1856, ministru de externe din anul 1861. Prin politica sa clar anti-prusacă, a antrenat Austria în conflictul cu Prusia, încheiat cu înfrângerea Austriei la Sadowa, în 1866. După acaestă dată, contele M.E. s-a retras oficial din politică. În A.F. Frangulis, op. cit., p. 322. 28 Wenceslas Anton Kaunitz (1711-1794). Om de stat și diplomat al Sfântului Imperiu Romano-German și al Imperiului Habsburgic, cancelar de stat și ministru de externe în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
24 ianuarie 1859. 30 Este vorba despre tratatul secret al României cu Puterile Centrale, din 18/30 octombrie 1883, de aderare a României la "Tripla Alianță". La Viena, la 18/30 octombrie 1883, miniștrii de externe Dimitrie A. Sturdza și contele Gustav Kàlnoky au semnat un tratat de alianță defensiv între România și Austro-Ungaria. Cele două părți se angajau să nu intre în alianță una împotriva celeilalte (articolul 1) și să-și acorde reciproc ajutor în cazul unui atac neprovocat (art.
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
lui a luat sfârșit la 31 ianuarie 1925, când Albania a fost proclamată republică, deși nu a abdicat niciodată. Prințul Wilhelm de Wied era rudă cu regina României, Elisabeta de Wied (Carmen Sylva), soția regelui Carol I al României. 33 Contele Leopold Berchtold (1863-1942). Om politic și de stat, demnitar apoi diplomat de carieră al Imperiului dualist austro-ungar (1891-1911). Ambasador al Austro-Ungariei la Sankt Petersburg (1906-1911), iar din 1912, după moartea baronului Aerenthal, ministru de externe. Unul dintre artizanii principali ai
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
politic și de stat, demnitar apoi diplomat de carieră al Imperiului dualist austro-ungar (1891-1911). Ambasador al Austro-Ungariei la Sankt Petersburg (1906-1911), iar din 1912, după moartea baronului Aerenthal, ministru de externe. Unul dintre artizanii principali ai declanșării Primului Război Mondial. 34 Albert, conte de Mensdorff-Pouilly-Dietrichstein (1861-1945). Diplomat al Imperiului dualist austro-ungar (1886-1914) și apoi al Austriei (1921-1929). A avut multe posturi diplomatice la Londra, de la atașat și secretar (1889) la consilier (1896) și ambasador (1904-1914). A mai fost și prim gentilom al Camerei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
consilier (1896) și ambasador (1904-1914). A mai fost și prim gentilom al Camerei, consilier privat și șambelan al împăratului Franz Joseph. În intervalul 1921-1929 a fost reprezentantul Austriei la Societatea Națiunilor. În A.F.Frangulis, op. cit., pp. 686-687. 35 Ladislas, conte de Szögeny-Marisch (1841-1916). Diplomat ungur al Imperiului dualist austro-ungar. A fost, între altele: șambelan (1875), consilier privat (1883), membru al Camerei Magnaților (1890), ministru plenipotențiar pe lângă cele trei orașe libere hanseatice, Hamburg, Bremen și Lübeck (1893), ambasador al Austro-Ungariei la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Triplica" în cazul în care aceasta ar fi fost atacată de un stat terț. Deși se știa susținută de Anglia, Rusia nu a îndrăznit să riște acest gest. Puțin a lipsit să nu fie declanșat atunci Primul Război Mondial. 39 Contele Alexandru Constantinovici Benckendorff (1850-1917). Diplomat rus de carieră care se trăgea dintr-o veche familie nobiliară de origine baltică. Tinerețea și-a petrecut-o în statele germane, unde tatăl său a fost multă vreme ministru plenipotențiar la Stuttgart, pe lângă regina
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Imperiul Otoman, având sarcina expresă de a moderniza și reorganiza armata otomană. În 1918, în ultimul an de război, a comandat armata turcă în campaniile Sinai și Palestina, însă aceasta a fost înfrântă. În anul următor va părăsi armata. 49 Contele Paul von Hatzfeldt (1831-1901). Diplomat german de carieră, între altele ministru plenipotențiar la Madrid (1875-1879), ambasador al Germaniei la Constantinopol (1879-1881), secretar de stat la M.A.S. (1882-1885) și, cea mai lungă misiune a sa, ambasador la Londra (1885-1901), misiune
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
1929. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1926 pentru Tratatele de Pace de la Locarno din anul 1925. 65 Armand de la Rochefoucauld (1870-1963). Duce de Dondeauville și marchiz de Surgères. Aristocrat francez. 66 Guvernul prezidat de Archibald Philip Primrose, conte de Rosebery, martie 1894 iunie 1895. 67 Guvernul prezidat de Henry Campbell-Bannermann s-a aflat la putere în intervalul decembrie 1905 aprilie 1908. 68 O propoziție pe jumătate în limba engleză, pe jumătate în limba franceză în textul original, care
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
născut în anul 1863. A fost, între altele: însărcinat cu afaceri la Haga (1900), ministru plenipotențiar în Marele Ducat al Luxemburgului (1907), ambasador la Roma (1909-1912), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (1913-1914). În ibidem, pp. 523-524. 78 Generalul conte Helmuth Johann Ludwig von Moltke, zis "Cel tânăr" (1848-1916). Nepot al vestitului feldmareșal conte Helmuth von Moltke "Cel bătrân" (1800-1891), el a fost, în perioada 1906-1914, șeful Marelui Stat Major German. 79 Friedrich, conte de Pourtalès (1853-1928). Diplomat german. Între
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ministru plenipotențiar în Marele Ducat al Luxemburgului (1907), ambasador la Roma (1909-1912), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (1913-1914). În ibidem, pp. 523-524. 78 Generalul conte Helmuth Johann Ludwig von Moltke, zis "Cel tânăr" (1848-1916). Nepot al vestitului feldmareșal conte Helmuth von Moltke "Cel bătrân" (1800-1891), el a fost, în perioada 1906-1914, șeful Marelui Stat Major German. 79 Friedrich, conte de Pourtalès (1853-1928). Diplomat german. Între altele, a fost ministru plenipotențiar la Haga (1899-1902), la München (1902-1907) și apoi ambasador
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
În ibidem, pp. 523-524. 78 Generalul conte Helmuth Johann Ludwig von Moltke, zis "Cel tânăr" (1848-1916). Nepot al vestitului feldmareșal conte Helmuth von Moltke "Cel bătrân" (1800-1891), el a fost, în perioada 1906-1914, șeful Marelui Stat Major German. 79 Friedrich, conte de Pourtalès (1853-1928). Diplomat german. Între altele, a fost ministru plenipotențiar la Haga (1899-1902), la München (1902-1907) și apoi ambasador la Sankt Petersburg (1907-1914). În A.F. Frangulis, op. cit., pp. 868-869. 80 Marchizul Guglielmo Imperiale di Francavile (1853-1946). Diplomat italian
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
în anul 1817, la numai 20 de ani. În 1827 devine însărcinat cu afaceri la Florența, apoi, în 1832, consilier la Viena. Din motive personale, în 1838 părăsește acest post, dar și cariera diplomatică. Revine în diplomație fiind sprijinit de contele Nesselrode, diplomat de carieră, ca ministru plenipotențiar la Stuttgart apoi ambasador la Viena (1854). După doi ani va prelua conducerea Ministerului Afacerilor Străine a Rusiei Imperiale (1856), pe care o va deține mai bine de un sfert de veac, până la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Un an mai tîrziu, a decedat. În A.F. Frangulis, op. cit., pp. 405-408. 91 În martie 1890, după ce a fost timp de 20 de ani cancelar al Imperiului German (martie 1871 martie 1890), Otto von Bismarck a fost înlocuit cu contele Georg Leo von Kaprivi. 92 Benjamin Disraeli, lord (conte) de Beaconsfield (1804-1881). Om politic și de stat britanic, membru marcant al Partidului Conservator, a fost la origine un evreu sefard, provenit dintr-o familie de evrei sefarzi veniți din Portugalia
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Frangulis, op. cit., pp. 405-408. 91 În martie 1890, după ce a fost timp de 20 de ani cancelar al Imperiului German (martie 1871 martie 1890), Otto von Bismarck a fost înlocuit cu contele Georg Leo von Kaprivi. 92 Benjamin Disraeli, lord (conte) de Beaconsfield (1804-1881). Om politic și de stat britanic, membru marcant al Partidului Conservator, a fost la origine un evreu sefard, provenit dintr-o familie de evrei sefarzi veniți din Portugalia. La vârsta de 12 ani, a fost botezat în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de a da cât mai înapoi punctul de plecare al armatelor franceze, care, pe viitor, vor veni asupra noastră, să ne atace". Oare s-ar putea face mai bine tabula rasa cu legenda pe care se sforțează să o acrediteze contele Hertling, conform căreia anexarea Alsaciei-Lorena este voința de a-i restitui Germaniei țările germane de care ea ar fi fost deposedată prin uzurparea Franței? Pentru ce regele Prusiei și-a proclamat hotărârea de a ocupa provinciile noastre? Pentru că erau teritorii
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]