14,043 matches
-
urmat Școala Pedagogică din Turnu Severin (1950-1954) și Facultatea de Drept a Universității din București (1957-1961). Este de profesie avocat. A debutat în 1960 în revista „Luceafărul”, cu poezia Recolta. A colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Orizont”, „Cronica”, „Convorbiri literare”. Înscriindu-se într-o lirică de tip confesiv, poezia lui C. traduce mirarea existenței într-o stare de simpatie universală, în care prospețimea percepției directe și plasticitatea limbajului îi deschid poetului calea către sufletul obiectelor, al anotimpurilor și al
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
Literaturii Române. A debutat în revista „Limbă și literatură” în 1973 iar editorial în 1997, cu Planeta Moft (Premiul Asociației Scriitorilor din București). A colaborat la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
profesor de franceză, secretar literar (1974-1990) și director general (1992-1994) al Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași, redactor, împreună cu Mircea Filip, al revistei „Arlechin” și director (1994-1997) al Editurii Nord-Est. A colaborat, după debutul din „Familia” (1967), la „Cronica”, „Alma Mater”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. A debutat editorial în 1983 cu volumul Fantezii critice, pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul UTC. A mai semnat C. Valerian și Valeriu Vlad. În 1990 a obținut Premiul de critică
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
încorporate în portretul desfășurat pe câteva pagini, menite să încheie și această carte plină de enigme, de speculație pură, de reconstituiri nuanțate și de inovații narative surprinzătoare. De cu totul altă factură este România. Societate cu răspundere limitată (1995), conținând convorbiri cu optsprezece personalități științifice, politice, literare. Un roman, Hearst II (2001), prezintă viața experimentată în trei orașe, New York, Paris, Caransebeș, cu marile lor diferențe de peisaj și mentalitate, de la cea mai crudă realitate la iluzie și visare. SCRIERI: Exerciții de
COMOROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
și literatura română și de educație morală și a alcătuit antologii de „lecturi morale”. Debutează cu versuri în „Foaia tinerimii” (1921). Colaborează cu poezii, traduceri (mai ales din Baudelaire), note și eseuri critice, cronici literare și amintiri la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Secolul”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Decembrie”, „Câmpina”, „Strada”, „Lanuri”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bilete de papagal”, „Epoca”, „Răsăritul” ș.a., folosind și pseudonimele St. Delacâmpina, S.C., St. Lian, Stedecomy, Dionisie Petrovan, Ion Bartolomeu. Debutul editorial îl
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
revista dobândește un caracter extrem de eclectic, reține atenția doar pagina culturală, unde Ion Dur continuă să publice studii despre Constantin Noica și școala de la Păltiniș, despre Emil Cioran ș.a. Numerele 2-4 din 1991 cuprind un Centenar Aron Cotruș și o convorbire realizată de Vasile Avram cu sora poetului, Silvia Boiu-Cotruș. În C. mai apar comentarii din actualitatea mondenă, numeroase pagini de literatură comercială, articole despre muzică și cinematografie, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Rodica Braga, Titu Popescu, Mircea Tomuș. M.W.
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
litere în anul 1978, cu teza Exotismul în literatura română din secolul al XIX-lea. Între anii 1981 și 1984, 1990 și 1994, se specializează la Universitatea din Augsburg (Germania). Debutează în „Iașul literar” (1967). Colaborează la „Cronica”, „Sinteze” (Bacău), „Convorbiri literare”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a., publică studii și articole, mai cu seamă referitoare la opera lui M. Eminescu, la Augsburg și München. Între 1990 și 1995 se afirmă cu analize și comentarii pe marginea unor cărți
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
o sută), între care „Freamătul” (Focșani), „Făt-Frumos” (Cernăuți), „Junimea literară” (Cernăuți), „Câmpina”, „Datina” (Turnu Severin), „Hyperion” (Cluj; aici dă tălmăcirea a patruzeci și patru de sonete ale lui Gabriele D’Annunzio), „Luceafărul” (Timișoara), „Prometeu” (Brașov), „Buna-Vestire”, „Gazeta Sibiului”, „Preocupări literare”, „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Tribuna Sibiului”, „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Din 1930, când tipărește prima carte, o traducere, Paolo Uccello. Poem italic de Giovanni Pascoli, va continua să dea la lumină, până în
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
dobândind, după numai un an, a doua diplomă. Întors în țară, ocupă Catedra de drept civil a Universității din Iași. Fără a neglija preocupările universitare, C. se dedică adevăratei sale pasiuni - filosofia. Din 1873 frecventează societatea Junimea și publică în „Convorbiri literare” cele mai importante dintre scrierile sale în domeniu: Teoria fatalismului, Teoria ondulațiunii universale, Originea speciilor, Încercări de metafizică. Alte două lucrări (Bazele metafizicii și Întâiele principii care alcătuiesc lumea) au apărut postum. În 1879, C. este ales deputat, iar
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
Publice, în cabinetul liberal al lui Ion C. Brătianu, dar demisionează în anul următor. Este numit apoi membru al Curții de Casație. Se stinge curând de ftizie și va fi înmormântat la Iași. A scris numeroase poezii, trimițând câteva la „Convorbiri literare”, unde nu i-a apărut decât una, în 1868, intitulată Viața (semnată B.C.). Versurile sale aparțin liricii meditative, simbolul fiind elementul lor convenabil. C. este cel dintâi gânditor român care încearcă să construiască un sistem filosofic propriu. Influențat de
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
subterfugiul de a continua expedierea sub o denumire de circumstanță, „Gazeta nouă”, nu a reușit. Linia politică va fi cea junimistă, cu nuanțele impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-un moment când „Convorbirile literare” își pierduseră din însemnătate și influență. Neformulat clar de la primele numere, acest program s-a cristalizat cu timpul. Spre deosebire de revista și cenaclul maiorescian, aici se urmăreau alte țeluri, imediate și propagandistice. Punctul de plecare era ideea că literatura și
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
totuși să-i propună, câțiva ani mai târziu, să fie succesorul său la catedră. În 1920-1921 C. scoate împreună cu Octavian Moșescu, la Râmnicu Sărat, gazeta „Foaia Râmnicului”. A colaborat, mai ales cu contribuții de istorie a literaturii, la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Clipa”, „Cele trei Crișuri”, „Săgetătorul”, „Buletinul Institutului de Literatură”, „Revista generală a învățământului”, iar după 1960, la „Viața românească” și „Steaua”. În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
trei decenii va fi redactor la revista „Cronica” din Iași, între 1990 și 1995 fiind secretar general de redacție al aceleiași reviste, de care este legat și prin debutul literar cu versuri (1967). Colaborează cu poezii, proză, recenzii, eseuri la „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Dacia literară” ș.a. Prima lui carte, La țărmul clipei (1971), a fost întâmpinată cu destule rezerve, ceea ce explică intervalul destul de mare între aceasta și următorul volum de versuri, Am inventat o planetă (1978), simțit ca adevăratul
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
onoare. Se întoarce din exil în 1994, reîntemeiază la Iași Catedra de literatură comparată și estetică, desființată în 1972, iar în 2001 primește, la Tel Aviv, Premiul Prieteniei România - Israel. C. debutează în „Iașul literar” (1964), colaborând apoi la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Luceafărul”, „Timpul” (Iași), „Sinteze” (Bacău). Privite în ansamblu, scrierile lui se orientează de la început spre domeniul literaturii comparate, îmbinând argumentarea solidă și informația vastă cu o deschidere a perspectivei comparatiste spre
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Dimitrie Cuclin, Marius Bunescu, Costache Antoniu. Apar interviuri cu oameni de știință români atât din țară (Octav Onicescu, Cristofor Simionescu, Ștefan Pascu ș.a.), cât și din străinătate, precum George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. O lungă serie de interesante convorbiri realizează Adrian Păunescu, texte adunate, în 1971, în volumul Sub semnul întrebării. Literatură, în speță poezii, publică autori din toate generațiile, de la poeți activi începând dinainte de primul război mondial, ca Victor Eftimiu, Demostene Botez, și de la debutanți din perioada interbelică
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Skeletti, vedea o flagrantă discrepanță între rigoarea critică aplicată de Titu Maiorescu scriitorilor români din epocă și înțelegerea arătată literaturii junimiștilor și, în primul rând, versurilor lui Iacob Negruzzi. Într-un șir de Epistole literare, Skeletti discută poeziile redactorului de la „Convorbiri literare”, citate de Titu Maiorescu drept modele, analizându-le pentru a demonstra lipsa de talent literar a autorului lor. R.Z.
CONVENŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286399_a_287728]
-
an în care Eugen Ionescu publică Nu și D. D. Roșca Existența tragică, cu volumul Pe culmile disperării, o carte „explozivă și barocă”, un fel de despărțire „plein de rage et de défi” de filosofie, cum va explica într-o convorbire din faza bătrâneții. C. are, la debutul editorial, douăzeci și trei de ani și stilul său este deja format. Cărțile ulterioare nu vor modifica prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Tânărul Cioran sau Despre ambiguitatea interiorității, „22”, 1992, 14, 15; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și Cioran, RL, 1992, 20; Eugen Simion, Tânărul Cioran, CC, 1993, 3-6; Mariana Vartic, Sinuciderea - trăire sau scriitură?, APF, 1993, 10-12; François Bondy, Fernando Savater, Helga Perz, Convorbiri cu Cioran, București, 1993; L. M. Arcade, Refuzul și acceptarea istoriei la Lupasco și Cioran, APF, 1995, 3-4; Moma Dimic, Deținutul care zâmbește - Emil M. Cioran, CC, 1995, 3-4; Vasile Fanache, Emil Cioran, filosoful lucidității, ST, 1995, 4-5; Ioana Pârvulescu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Adrian Popescu, Între apostazie și căutare, ST, 1995, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Despre Cioran, „antipatriotul”, F, 1995, 7-8; Papahagi, Interpretări, 59-65; Ungureanu, La vest, I, 89-102; Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, București, 1995; George Bălan, În dialog cu Emil Cioran, București, 1996; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 170-174; Ion Paler, Introducere în opera lui Cioran, Pitești, 1997; Stelian Tănase, Anatomia mistificării. 1944-1989, București, 102-111, 163-164; Dan
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
pe lângă profesia sa de avocat. C. a fost căsătorit cu una dintre fiicele lui N. N. Beldiceanu. Debutează cu poezie în 1921, în „Viața studențească”, și colaborează cu poezie și proză la „România nouă”, „Straja”, „Rampa”, „Flacăra”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Universul”, „Familia” ș.a. A fost redactor la revistele „Mișcarea umanitară” și „Limba română” (1929-1932), prin aceasta din urmă urmărind să educe gustul literar al cititorilor tineri. În acest scop a obținut colaborarea unor scriitori precum Camil Petrescu, Perpessicius, Gib
CORBASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286407_a_287736]
-
, revistă literară apărută la București, bimensual, de la 1 ianuarie 1907 până la 25 decembrie 1910 și la 1 ianuarie 1935; până la 1 ianuarie 1908 are titlul „Convorbiri”. Directori sunt Mihail Dragomirescu (1907-1910), apoi Ioan Peretz (1910), prim-redactor este Cincinat Pavelescu, iar ca secretari de redacție, în 1910, funcționează Corneliu Moldovanu, Liviu Rebreanu și Mihail Sorbul. Comitetul de redacție e format din D. Nanu (până la 1 martie
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
Lovinescu (de la 1 iulie 1907), Corneliu Moldovanu (de la 2 noiembrie 1907). Editarea revistei este determinată de câteva evenimente literare ale anului 1906, între care apariția publicațiilor „Viața literară” și „Viața românească”, intrarea lui N. Iorga în comitetul de redacție al „Convorbirilor literare”, premierea (1905) de către Academia Română a Poeziilor lui Octavian Goga și a Povestirilor lui Mihail Sadoveanu. În aceste condiții, încurajat de „iubirea și de încrederea câtorva tineri scriitori”, între ei aflându-se Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Emil Gârleanu, E. Lovinescu
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
Octavian Goga și a Povestirilor lui Mihail Sadoveanu. În aceste condiții, încurajat de „iubirea și de încrederea câtorva tineri scriitori”, între ei aflându-se Cincinat Pavelescu, D. Nanu, Emil Gârleanu, E. Lovinescu și Corneliu Moldovanu, criticul Mihail Dragomirescu părăsește revista „Convorbiri literare”, care, după opinia sa, abandonase preocupările literare, și înființează o publicație proprie, cu un program pe care îl voia pur estetic. Ideologia de la C.c. se definește, cum afirma Tudor Vianu, „prin rezistența față de îngrădirile generale ale timpului”. În
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
Iustin Ilieșiu, G. Tutoveanu, Al. George, Dem. Gâlman, G. Voevidca, Zaharia Bârsan, Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al. Ciura, G. M. Zamfirescu (În vâltoare, 21/1922), Al. Hodoș. Se publică traduceri din Jack London și Maxim Gorki. După primul război mondial, literatura ocupă un spațiu mai întins. Cronica literară aparține lui G.
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
devenind redactor la Studioul Iași al Radiodifuziunii Române; desfășoară totodată o susținută activitate publicistică, uneori sub pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București („România literară”, „Ateneu”, „Cronica”, „Saeculum” ș.a.). La „Convorbiri literare” a deținut, timp de cinci ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator la ziarul „Adevărul” și redactor al săptămânalul „Adevărul literar și artistic”. Este laureat
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]