4,390 matches
-
feminine Singular N.: o/-a: o copilă/copila Ac.: (pe) o/-a: (pe) o copilă/(pe) copila G.: (al) unei.../ -e(i)/e-i: (al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o/-a: (pe) o copilă/(pe) copila G.: (al) unei.../ -e(i)/e-i: (al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe) o copilă/(pe) copila G.: (al) unei.../ -e(i)/e-i: (al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i: (al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al) unei copile (bunici)/copilei (bunicii) D.: unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei...-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e(i)/e(i)-i: unei copile (bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bunici)/copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copilei (bunicii) V.: -o/o(ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște/-le
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ă), ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște/-le: niște steaguri/steagurile G.: (al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ă(a), a(e): copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște/-le: niște steaguri/steagurile G.: (al) unor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copilo! bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște/-le: niște steaguri/steagurile G.: (al) unor/-lor: (al) unor steaguri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bunico!/copilă (bunică), mamă (mama), Maria (Marie)! Plural N.: niște/-le: niște copile/copilele Ac.: (pe) niște/-le: (pe) niște copile/copilele G.: (al) unor/-lor: (al) unor copile/copilelor D.: unor/-lor: unor copile/copilelor V.: -lor!/-e!: copilelor!/copile! Substantive neutre Singular N.Ac.: un/-l: un steag/steagul G.: (al) unui/-lui: (al) unui steag/steagului D.: unui/-lui: unui steag/steagului Plural N.Ac.: niște/-le: niște steaguri/steagurile G.: (al) unor/-lor: (al) unor steaguri/steagurilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sloată,/ Să stai visând la foc, de somn să picuri.” (Idem, p. 119) sau ca nume predicativ: „Așa era elementul său. O lume întreagă de închipuiri umoristice îi umpleau creierii.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32), „Cum te cheamă, măi copile?” (M. Eminescu, I, p. 84) Ca și pronumele relative, adverbele pronominale relative realizează concomitent rolul de element de relație și anumite funcții sintactice în propoziția pe care o introduc: • circumstanțial: „Când voi muri, iubito, la creștet să nu-mi plângi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.): nouăsprezece ani vs douăzeci de ani • sintagme marcate stilistic, prin dezvoltarea funcției expresive: ticălosul de portar vs ticălosul portar/portarul cel ticălos ca visul de ușor 3. morfem al cazului genitiv, în flexiunea nominală: „După gratii de fereastră o copilă el zări.” (M. Eminescu) 4. morfem-constitutiv al supinului: „D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun.” (I. Creangă) Li s-a dat de scris acasă tot poemul. Pentrutc "Pentru" 1. prepoziție: „Pentru unii a sunat judecata, și moartea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de soare și apusul de soare Sunt numai tină și rană.” (L. Blaga, 80) În interiorul acestor sintagme nu se pot identifica alte funcții sintactice. - sintagme prin care se dezvoltă comparații stilistice binare sau complexe. În versurile eminesciene „Căci te iubesc, copilă, ca zeul nemurirea,/ Ca preotul altarul, ca spaima un azil,/ Ca sceptrul mâna blândă, ca vulturul mărirea,/ Ca visul pe-un copil.” (I, p. 22), circumstanțialul de mod este realizat prin sintagmele ca zeul nemurirea, ca preotul altarul etc.; în interiorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
față de realitatea extralingvistică sau, mai ales, față de interlocutor. Sub aspect semantic, enunțurile exclamative exprimă: • diferite stări afective provocate subiectului vorbitor de către destinatar, sau de contactul cu realitatea extralingvistică (manifestate în invocative, imprecații, blesteme etc.): „Vai de mine și de mine, copila mea au străpuns-o turcii!” (I. Creangă); • urări adresate de subiectul vorbitor interlocutorului: „- La mulți ani, Costică! cu noroc, sănătate și veselie!...” (I.L. Caragiale) Sub aspect structural, enunțurile exclamative sunt cel mai adesea enunțuri autonome, sintetice, realizate prin interjecții afective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în baza a: „A acționat totdeauna conform cu (potrivit cu) ceea ce își impusese ca principiu de bază în viață.” • adverbul relativ cum: „Azi n-ai chip în toată voia în privirea-i să te pierzi, Cum îți vine, cum îți place, pe copilă s-o desmierzi.” (M. Eminescu, I, 155) Se constituie în mărci specifice ale circumstanțialei modale de conformitate pronumele relative precedate de locuțiuni prepoziționale. 2. Circumstanțialul de mod ipotetic Relația de dependență de la baza circumstanțialului ipotetic simplu se exprimă prin prepoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el foarte încet, aș putea să-l mai ajung din urmă.” Circumstanțiala de condiție se introduce în frază prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): dacă, de, să, fără să, în caz că, adverbul devenit conjuncție când: „Dacă te-ai uitat câteva nopți în cer, copile, nu mai ești bun de nimic...” (T. Arghezi, VI, 167), „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M. Eminescu, I, 85) „Să fi fost vară, nu s-ar fi băgat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care te iubesc...” (I.L. Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative (mai ales, care): „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe relative: „Atunci, copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs.” (I. Creangă, 4), „Și el, cât era de ostenit, ne prindea pe câte unul, ca la baba-oarba, ne rădica în grindă zicând: „Tâta mare!” (I. Creangă, 25), „Nici un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
astfel că nu i-am mai auzit ce spun.” (N.D.Cocea,256) șcircumstanțial modalț, „Locuia în două odăi într-o curte pe șoseaua Ștefan cel Mare, nu prea mari dar cu tot confortul.” (M. Preda, Viața..., 259) șatributț, „... Am găsit copila teafără însă răsturnată cu albiuța de niște porci.” (I.Creangă,15) școmplement predicativț Coordonarea adversativă se dezvoltă de obicei între doi termeni. Când intervin mai mulți, aceștia sunt cel mai adesea grupați, prin coordonare copulativă, opozitivă sau disjunctivă, în raport cu compatibilitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
membrii aceluiași partid...” (I.L. Caragiale, I, 180), „- Ce, mă, n-ai dormit azi-noapte?” (M. Preda, Moromeții, 102), „- Unde-i lupul, moș Nichifor?” (I. Creangă, 96), „Ei, jupâneșică dragă, asta nu se poate spune.” (I. Creangă, 97), „Cum te cheamă, măi copile?” (M. Eminescu, I, 84), „Nu mă tem de întreruperi, venerabile domnule președinte...” (I.L. Caragiale, I, 276), „Subiectul baladei este, fără îndoială, conceput cu o bogată și adesea fericită varietate...” (Al.Odobescu, 191) • sintagme nominale, formate din cel puțin doi termeni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe-alocuri, măi mărunte, Pune virgule și puncte Iar ca semn... particular Ce arată foarte clar Că fetița e la scoala, Și-a mai pus (cam zăbăuc) Un punct mare pe năsuc! Ceasul Tic-tac, tic-tac! Bate ceasul ne-ncetat: „Scoală-te copile, Vremea-i de-nvățat” Tic-tac, tic-tac! Ceasul zice tot mereu: „Vremea-i iute Iute cum bat eu” Tic-tac, tic-tac! Bat ceasul tot cu grabă: „Acel ce nu învață Nu-i copil de treabă”. ¾ S|RB|TORILE DE IARN| Uite, vine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vine. Mi l am explicat când am ajuns în dreptul cramei. Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă. Copile râzâtoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări im provizate, le deșărtau în trei călcătoare, de doi stânjeni lungime fiecare și așezate de-a curmezișul cramei. Panerele golite zburau pri n aer, însoțite de strigări și glume
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Neamțul. Acolo se dusese cu maică sa, Nastasia Doamna, de sărb ătoarea înălțării, anul trecut. Ieșind de la o vizită pe care o făcuseră amândouă acelei faimoase Ruxanda, de care desigur ai auzit, am văzut-o. Prin mulțimea îmbulzită, câteva clipe copila s-a pierdut de Doamna Anastasia. Privea în juru-i spărietă. M-am apropiat, i-am dat mâna, ș-am dus-o la maică-sa. I-am spus atunci câteva cuvinte. - înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]