5,260 matches
-
astenică. Ea zice că mă iubește. Și el? Ea zice că mă iubește. Și tatăl ei? Tatăl ei? Da. Tatăl ei. Fost colonel. Nu-l interesează decât politica. Mama ta este deșteaptă? Da. Da, este deșteaptă. Cum poate să fie deșteaptă? E chiar deșteaptă. Mama ta cum e? Nu știu. Nu, nu e deșteaptă. Și ea vrea să mă mărite. Tot cu un elvețian. Îl așteaptă. Îi scrie scrisori. Știe că nu a murit. De asta mă Îndoapă. Ca să cânt. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că mă iubește. Și el? Ea zice că mă iubește. Și tatăl ei? Tatăl ei? Da. Tatăl ei. Fost colonel. Nu-l interesează decât politica. Mama ta este deșteaptă? Da. Da, este deșteaptă. Cum poate să fie deșteaptă? E chiar deșteaptă. Mama ta cum e? Nu știu. Nu, nu e deșteaptă. Și ea vrea să mă mărite. Tot cu un elvețian. Îl așteaptă. Îi scrie scrisori. Știe că nu a murit. De asta mă Îndoapă. Ca să cânt. Îmi spune că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și tatăl ei? Tatăl ei? Da. Tatăl ei. Fost colonel. Nu-l interesează decât politica. Mama ta este deșteaptă? Da. Da, este deșteaptă. Cum poate să fie deșteaptă? E chiar deșteaptă. Mama ta cum e? Nu știu. Nu, nu e deșteaptă. Și ea vrea să mă mărite. Tot cu un elvețian. Îl așteaptă. Îi scrie scrisori. Știe că nu a murit. De asta mă Îndoapă. Ca să cânt. Îmi spune că dacă ea a muncit și a pierdut totul, eu să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce ziceai? De data asta Ruby reuși să-și spună povestea până la capăt. Și n-o să ghicești În veci ce avea Butoiaș În pensetă... —Doamne Sfinte - ce? Ups, stai o secundă, Ben tocmai mi-a adus olița... Bravo! Ce băiat deștept! Ce pipi drăguț i-ai adus mamei. Și numai puțin de tot a ajuns pe canapea. Bravo. Deeeci ce avea? —Un timbru. Îți vine să crezi? Doctorul a scos un timbru din vaginul meu. —Glumești, nu? Nu. —Iisuse. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
e nimic special, dar de când am venit, am devenit dependent de Ghiveciul de Lancashire. N-ai vrea cumva să vii și tu? Sigur că voia să vină cu el. Voia tare mult să vină. Totuși era extrem de drăguț și de deștept. Era Înalt și avea umerii lați. Se vedea că mergea la sală. Și avea cei mai calzi ochi căprui din lume. Trecu cu vederea chiar și faptul că era ginecolog. Dar dacă ar fi adus din nou vorba de poștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mine. Sunt convinsă că a auzit toată conversația. —Ah. Cred că poate fi al naibii de jenant. —Ai al naibii de multă dreptate. Dar vezi că am reacționat foooooooarte repede și m-am prefăcut că eu și Fi am discutat despre ceva complet diferit. —Deșteaptă mișcare. Și io am crezut (hâc, hâc). Da’ acu vine problema. Dacă ieșim, m-aș simți obligată să-i spun că l-am mințit. Și ar trebui să-i deesscriu ce s-a-ntâmplat cu adevărat și asta... —...ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
există de asemenea proștii puri, adevărații proști sau simplii proști, care nu-s altceva decât proști, fără nicio combinație cu altceva care să nu fie prostie. Esența prostului pur e că habar nu are de prostia sa, se crede sincer deștept și cu cât e mai mare prostia pe care o repetă - fiindcă prostiile nu se spun, ci se repetă -, cu atât crede că enunță o sentință mai profundă. De aceea prostul pur e prost pozitiv, agresiv sau ofensiv, spre deosebire de prostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sigur că niciunul nu se recunoaște. Cred mai degrabă că omul, în forul interior al conștiinței sale, înclină să se prețuiască mai puțin decât valorează. Dar față de ceilalți o ascunde și, dacă se simte prost, se preface că se crede deștept, ca să vadă dacă poate păcăli pe cineva. Și în același timp, convingându-i pe ceilalți că nu e prost, sfârșește prin a se convinge și pe sine însuși că nu este. Pentru că omul crede în sine însuși în măsura în care cred ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ar rosti un aforism profund sau ar descoperi un principiu luminos de extracție proprie, dar numai pentru ca altcineva, la fel de prost ca el, să pice în laț. Mă credeți prost? Păi eu, ca să mă apăr, mă voi preface că mă cred deștept, sau mai degrabă om de bun-simț. Și foarte bine face. Așa e prostul defensiv sau negativ. Iată însă că aici, în țara ta, încep să apară proști pozitivi și ofensivi, proști puri, proști care nu doar simulează că se cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-o și-o țin încă în suspensie. În Spania nu voiam și nu vreau să scriu în niciun ziar și în nicio revistă. [Vreau să povestesc un caz. Și anume că într-un regiment oarecare își făcea serviciul un tânăr deștept și iscusit, pătrunzător și ironic, de profesie civilă și liberală, dintre cei cărora le zicem militari în termen. Căpitanul companiei lui îi știa de frică și nu-l agrea, căutând să nu se dea în spectacol în fața lui, dar odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
puțin prea apropiați pentru a insufla încredere, s-au încruntat, de parcă atunci mă observa pentru prima dată și mi-am dat seama că era surprins. Nu eram doar un ageamiu care servea la mese. Se putea chiar să fiu mai deștept decât păream. Anne, îți amintești când a venit prima dată, în acea dimineață când eram cu toții la masă? Ce pămpălău, ai zis tu! Nu e mare lucru de capul lui. Margot! Nu am spus niciodată asta. O săptămână mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mine, eram mulțumit. Nu voiam ca vreunul dintre copiii mei să fie prea docil. Nu pentru că îmi doream unii care să îmi facă necazuri. Speram doar să știe când să se lupte și când să stea deoparte. Voiam să fie deștepți. În fotografie, erau așezați după înălțime, David se rezema de Betsy și Abigail avea un braț după umerii lui Betsy. Și rama ieșise bine. Madeleine își petrecuse o jumătate de după-amiază în magazin să o aleagă. Tot ce mai rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
doisprezece jurați din boxă. Păreau foarte siguri pe ei și uimiți să fie acolo. Nici unul dintre ei nu părea că se gândește la ceva anume. Și asta era în regulă. Sistemul legal american era bazat pe jurați egali. Cât de deștepți trebuiau să fie ca să facă diferența între adevăr și minciună? Fiica mea de zece ani o făcea tot timpul pe foi pline cu steluțe aurii. Levin stătea la una dintre cele două mese din față. L-am recunoscut din poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Înțelege, Fima. Nu depinde de mine. —Eliberează-te, spuse Fima. Ce e de iubit la el oricum? Sau poate nici nu ești Îndrăgostită de el, ci de dragostea ta neîmpărtășită. — Filosofie de doi bani, spuse Tamar. Când Încerci să fii deștept, devii un adevărat idiot, Fima. —Idiot, spuse Fima și pe buze i se așternu un zâmbet sfios. Știu. Totuși cred că tocmai ți-am găsit răspunsul: Bug. Nu Înțeleg, spuse Tamar, De ce nu taci puțin din gură ca să pot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ai fi putut ușor băga într-un sac de merinde. L-am văzut de-atâtea ori, când moartea sfredelea pământul între cizme, când caii, cu picioarele din față retezate, clătinau capetele ca urșii, cerșindu-ne sfârșitul chinurilor, cu privirea lor deșteaptă! Atunci maiorul nostru era bun și blând. Ridica umerii neputincios și telefona la Divizie că lupta e inegalăă Răcnea numai înainte și după atac, atunci când distanța dintre noi și zona de foc era destul de apreciabilă. În ziua aceea de groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
discuții plăcute și o companie antrenantă. Henry se temuse că Ainger are să Îi pună la Încercare calitățile de naș Înainte de botez sau la petrecerea de după aceea, de la New Grove House, dar Du Maurier Îl liniștise: — Ainger e un tip prea deștept pentru a aduce În discuție religia Într-o Împrejurare ca asta, Îi spusese el poznaș. Oricum, mai e un naș care a fost confirmat, așa că nu ai de ce să te Îngrijorezi. Acesta se dovedi a fi Edward Warren, un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
acum câteva personaje analoge În viața reală - tineri inteligenți și fermecători, Întâmplător majoritatea americani expatriați, care așterneau balsamul admirației personale peste rănile provocate de uitarea publicului. Bietul Balestier fusese unul dintre ei. William Morton Fullerton, un ziarist chipeș și foarte deștept care se mutase de la Boston la Londra În 1890 și obținuse rapid un post la The Times, Îl ajutase să umple golul lăsat În viața lui Henry de moartea lui Balestier, la fel ca și Henry Harland, scriitor talentat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pomenea despre cauzele regretabile ale vizibilei ei nefericiri? Vorbea susurat, repede, precipitat, ca și când nu i-ar rămâne destul timp. Îmi închipui o față oval-lunguiață, ochi căprui apropiați, păr închis la culoare, neted. Fruntea tot mereu gânditoare, de aceea cutată. Era deșteaptă și știa să alcătuiască fraze construite logic. Mâinile pe care le flutura întruna reprezentau, pentru debitul ei verbal, vocea a doua. Unul dintre cuvintele ei preferate era „exact“: privind exact, vorbind exact, gândind exact... Ca practicantă în birourile administrației minei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
încă se mai înalță din câmpia plată, de neconceput fără el. El amintește de o vreme în care furtul de sfeclă de zahăr și întreruperile de curent făceau parte din cotidian, bonurile pentru muncă grea erau foarte căutate, o fată deșteaptă corecta greșelile mele de ortografie, libertatea putea fi încercată ca măcel de cuvinte, iar pe orizontul de transport al minei Siegfried I unui băiat de la cuple care tot prost avea să rămână i se dădeau lecții. De la Hanovra am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pierdute încă din copilărie, prilej cu care, încă de atunci, mă familiarizasem cu o duzină de subtilități teologice. Și, la fel ca Joseph în lagărul cel mare de la Bad Aibling, așa îmi vorbea acum pater Fulgentius, chiar dacă nu era la fel de deștept precum camaradul meu bavarez, mai degrabă de o șiretenie țărănească și perfid. În balconașul corpului principal, pe care el îl numea birou, el schița pentru locatarul său o imagine de viitor ale cărei dimensiuni medievale aveau un farmec din cale-afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
treaba Îmi merge bine. În ultimul an am lucrat cu cefalopodele: calmari și caracatițe. — Și cum a fost? — Interesant. Inteligența blândă a acestor vietăți, În special a caracatițelor, Îți dă un sentiment ciudat. Să știi că o caracatiță e mai deșteaptă decât un câine și, probabil, ca animal de casă ar fi fost mai nimerită. E o ființă minunată, inteligentă și foarte emotivă. Din păcate, noi nu gândim niciodată În felul ăsta despre ele. Îți mai vine să le mănânci acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
canibali și destul de antipatici. Continuă, ridicând o sprânceană: — Iar mă psihanalizezi? — Nu. Sunt doar curios. — Ca zoolog, ar trebui să fiu obiectivă, spuse Beth. Dar eu am sentimente față de animale, ca oricare altul. Față de caracatițe am un simțământ cald. Sunt deștepte, să știi. Odată am avut În acvariu o caracatiță care Învățase să omoare gândaci de bucătărie și să-i folosească drept momeală pentru crabi. Crabul, curios din fire, venea să cerceteze gândacul, iar caracatița sărea din ascunzătoare și-l prindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
prostovani conduc la noi automobilele. Dumnezeule, după atâta efort: „Ce faceți? Eu sunt bine.“ Dumnezeule mare! — Hal, mie nu mi se pare că acest mesaj sugerează lipsă de inteligență, interveni Norman. — Dimpotrivă, spuse Harry, eu cred că mesajul e foarte deștept. — S-auzim, zise Barnes. — Conținutul apare, desigur, copilăresc, continuă Harry. Dar, dacă te gândești bine, este cât se poate de logic. Un mesaj simplu este lipsit de ambiguitate, prietenos și nu inspiră teamă. Transmiterea unui astfel de mesaj este cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Tastă: 00032125252632 = HELLO. După o scurtă pauză, ecranul clipi; 00032125252632 - HELLO. — Nu pricepe, spuse Ted. — Așa se pare. Să Încerc altă pereche. Tastă: 00143032 - DA. Apăru și răspunsul: 00143032 - DA. — E evident că nu Înțelege, spuse Ted. — Îl credeam mai deștept, zise și Barnes. — Să-i dăm o șansă, spuse Ted. În definitiv, el vorbește limba noastră și nu viceversa. — Viceversa! exclamă Harry. Bună idee! Să Încercăm și viceversa și să vedem dacă Înțelege ecuația. Harry tastă: 00143032 = DA. DA = 00143032
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Asta Înțelegi tu prin joacă? — Da, spuse Harry. — Vrei să spui că ne Încearcă - ne Încearcă reacțiile la o stare de stres, spuse Barnes, Îngustându-și privirea. Se preface doar că e prost — Poate vrea să vadă cât suntem de deștepți, spuse Ted. Poate crede că noi suntem proști, Hal. — Nu fi ridicol. — Nu, spuse Harry. De fapt, se comportă ca un copil care Încearcă să se Împrietenească. Iar când niște copii vor să se Împrietenească, Încep prin a se juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]