6,256 matches
-
unor termeni. Este criteriul care "se concretizează lingvistic atât la nivel paradigmatic, cât și sintagmatic, cele două aspecte intercondiționând în exprimarea neologiei semantice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 44). Metodologic, Angela Bidu-Vrănceanu propune utilizarea metodelor lexicologiei generale, de unde denumirea de "terminologie lexicală descriptivă". De aici derivă rolul dicținarelor generale și specializate, rolul lecturii definiției lexicografice. Terminologiile sunt considerate coduri închise. Pentru deschiderea acestor coduri, cercetătoarea propune deopotrivă, studiul definiției lexicografice și al definițiilor alternative (mai cu seamă în științele exacte și în medicină
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specializate cu etapa fixării termenului ca unitate denominativă selectată și normată, pentru un concept nou. În discursul jurnalistic, reconceptualizarea modelului coincide cu etapa fixării metaforei ca unitate informațională "înnobilată", stilizată. Noua unitate menține în funcție de natura "evenimentului", de context trăsăturile "explicativ", "descriptiv" "motivațional", "persuasiv", "cognitiv", "expresiv", menține "etichetarea subiectivă a unor evenimente, atitudini, persoane și, prin extensie, a conținutului întregului text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
it provokes and reflects "on the logical level, in reason"; the conceptual layer - metaphor shows "the irreversible and universal unity of a common ground"; and the level of linguistic science, where scientific metaphor reflects the close relationship between linguistics and descriptive terminology. Specialised metaphor is studied in this volume under the aspect of "Greek-Latin cultural density", a parameter that includes it in the "European and global cultural heritage". (The author notes for instance that, by the models provided of Greek and
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
due to the fact that it is interdisciplinary (linguistics, medicine, economy, IT, etc.). The volume correctly and adequately pinpoints the basic aspects regarding the historical dimension of the object of study, as well as aspects pertaining (synchronically, in a linguistic, descriptive way) to the hermeneutics of specialised metaphor (motivation, function, patterns of specialised metaphors, transparency, translatability, interdisciplinarity). This volume harmoniously blends the chapters that refer, on one hand, to the formative aspects of studying specialised lexis, and, on the other hand
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
le palier conceptuel - la métaphore met en valeur " l'unité irréversible et universelle d'un fonds commun " ; au niveau des sciences de la langue, la métaphore scientifique représente le reflet de la relation étroite qui existe entre la linguistique et la terminologie descriptive. La métaphore spécialisée est également interrogée dans cet ouvrage sous l'aspect de la " densité culturelle " greco-latine, paramètre qui l'inclut dans " l'héritage culturel de l'Europe et du monde ". (L'auteure constate que, à travers les modèles offerts, par
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin În pregătire: Textemele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
XIX-lea, prin trecerea de la stadiul de speculație la cel de utilizare tehnică. În domeniul matematicilor, calculul infinitezimal progresează în mod spectaculos, separînd definitiv analiza de geometrie. Lagrange publică lucrarea sa, Mecanica analitică (1788), Monge formulează baza teoretică a geometriei descriptive, în timp ce de Alembert expune în Tratatul de dinamică (1743), legile staticii și dinamicii fluidelor. Aceste progrese și ipotezele lui Newton permit o dezvoltare deosebită a astronomiei. Matematicienii și astronomii se străduiesc să confirme ideile lui Newton. În 1759, Clairaut reușește
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
i participat cu ajutorul lui Karl Pearson � revenind asupra abaterilor din jurul mediei, de exemplu, sau interes�ndu-se de distribu?ia binominal?, dar mai ales, formul�nd legea regresiei care nici ast?zi nu ?i-a pierdut valoarea că tehnic? a statisticii descriptive. Pe scurt, Galton a �ntreprins o real? inven?ie metodologic? c?reia nu trebuie s??i subestim?m importan?a pentru sociologia ?i pentru demografia britanic?. Nu vom spune prea multe despre Leonard Hobhouse, pe care contemporanii �l percepeau că
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
industrielle (1897) COOLEY Charkles H. (1864-1929): Human Nature and the Social Order (1902); Social Organization (1909); Social Process (1918) ELLWOOD Charles (1873-1946): Sociology în its Psychological Aspects (1912) GIDDINGS Franklin (1855-1931): Principes de sociologie (1896); Inductive Sociology (1901); Readings în Descriptive and Historical Sociology (1906) HAYES Edward C. (1868-1928): Introduction to the Study of Sociology (1915) SMALL Albion W. (1854-1926) cu Vincent G.: Introduction to the Study of Society (1894) SUMMER William G. (1840-1910): Folkways (1907); (cu Keller A.): The Science
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fie teoria integrativ? ?i sistematic? a acestor fapte. 2. S�nt �ns? ?i alte diferen?e, nu mai pu?în semnificative, care condi?ioneaz? �n bun? parte viitorul disciplinei ?i anume acelea care opun pe sus?în?torii unei sociologii descriptive, orientat? c?tre satisfacerea unei cereri sociale mai mult sau mai pu?în imperioase, de tip cameralist, ?i pe sus?în?torii unei sociologii teoretice, �mb?tr�nind cu voin?a de a produce o cunoa?tere specific?, cu randament
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? privin??, �ntreprinderi pe c�ț de exemplare, pe at�ț de izolate. F?r? �ndoial?, contribu?iile disciplinei la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale s�nt deja considerabile. Dar atunci c�nd ele nu s�nt pur descriptive, apar că str?lucitoare puneri �n perspectiv? sociologic? a unor domenii deja de mult studiate (dreptul, religia, morală, politica, economia) mai mult dec�ț a faptelor noi, cucerite ?i construite dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vie?îi, c?reia Thomas ?i Znaniecki (1918-1920) i-au dat scrisori de noble?e fiind socotit? capital? �n revelarea raporturilor �ntre un individ ?i mediul s?u (Thomas, 1923; Znaniecki, 1936). c? majoritatea acestor lucr?ri r?m�n descriptive ?i adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei imagini, cunoa?te un succes public imediat. Robert Lynd va mo?teni �n 1931 catedră de sociologie de la Columbia l?sat? vacant? de c?tre Giddings. Acestei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra orient?rîi esen?ialmente descriptive a lucr?rilor de dup? r?zboi ?i stimula?i de ambi?ia praxiologic?, cercet?torii investesc o important? parte a energiei lor �n definirea criteriilor de validitate pentru diferitele etape ale demersului lor. Dac? tehnicile de observare empiric? s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia de a face din sociologie o doctrin? moral? sub forma unei teorii a condi?iilor libert??îi umane (Geiger, 1952; Dahrendorf, 1958; Schelsky, 1959; K�nig, 1964), �n timp ce, de la cercetarea empiric? se a?tepta s? furnizeze material descriptiv pentru fundamentarea ?tiin?ific? a acestei teorii. Pentru moment, chiar ?coală de la Frankfurt [34] va fi sedus? de demersurile sociologiei americane. �ns? Adorno care, �ntors de la Columbia, se f?cuse mesagerul ei, redevine repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de aceste tr?s?turi recurente ale sociologiei americane trebuie s? subliniem ?i tendin?a diversific?rîi �n favoarea microscopicului ?i, �n m?sura �n care interac?iunea individual? nu e referabil? dec�ț la ea �ns??i, �n favoarea descriptivului strict. �ntr-o atare situa?ie, unii v?d sf�r?ițul recursului la neo-parsonsism (Alexander, 1982-1984), �n timp ce al?îi (Collins, 1975, sau Turner, 1988) �ncearc? s? exploateze aceast? diversitate f?c�nd apel la o larg? sintez? teoretic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
antropologiei). Ea apare f?r? �ndoial? mai tehnicizat? că niciodat? ?i ca urmare mai pu?în clarv?z?toare a sensului. �ntre �eseismul� speculativ sau impresionist (�ntotdeauna viu ?i foarte gratificat social) ?i �expertiză pe por?iuni strict delimitate� (prea descriptiv? ?i rutinizat?, dar curtat? politic), calea de urmat pentru o sociologie explicativ? bine �ntemeiat? teoretic ?i empiric r?m�ne destul de str�mt? [47]. Moartea ?i �nvierea sociologiei actorului Anii ?aptezeci v?d tr?ind ?i murind �structuralo-marxismul� care a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de comportament, precum și judecățile de valoare morală referitoare la organizațiile și oamenii care alcătuiesc aceste entități. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ, dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, eticismul are și un conținut descriptiv. În acest sens, sunt analizate câteva dintre schemele conceptuale, cu aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul 4 dezvoltă Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
obiceiuri morale, reguli care ghidează conduitele umane în procesele de muncă din organizații. Din aceste rațiuni, etica afacerilor are un conținut normativ dar în același timp, ca disciplină academică sau teorie filozofică, etica afacerilor sau eticismul are și un conținut descriptiv. Școlile și curentele referitoare la etica afacerilor acoperă toată plaja dintre cele două extreme: de la (i) "etica" și "afacerile" sunt concepte divergente și exclusive, până la (ii) afacerile nu pot fi făcute decât în respectul valorilor morale. Între aceste limite se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
opinează că mai multe informații despre campaniile și modelele de bună conduită socială corporativă i-ar influența mai mult în achiziția bunurilor) și recunosc (87% din respondenți) că sunt puternic influențați de liderii de opinii 89. Se pare că modelele descriptive nu mai conving; lumea are nevoie de atitudini și comportamente predictive din partea afacerilor, de asumarea autentică a cetățeniei corporative de către acestea. Cetățenia corporativă se obține printr-o poziționare echilibrată a afacerii de către managementul acesteia, între interesele dinamice ale grupurilor afectate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
departe, toate povestesc atât de convingător despre RSC, încât lesne se poate crede axiomatic că afacerile chiar au o preocupare morală vizavi de lumea înconjurătoare. În realitate, aplicațiile practice curente ale afacerilor livrează RSC cu multă parcimonie. Sub pojghița ambalajului descriptiv, proiectat în conformitate cu presiunile mediului, rămân puține acțiuni consistente și mai puține prognoze. Riscul ca RSC să devină o nouă marfă cu rol curativ pentru aprehensiunile sociale și/sau un substitut la vreun capitol de marketing pare a avea mai multe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
value judgments, concerning the organizations and the people who form these entities. These are the reasons why business ethic has a normative content, and at the same time, as an academic discipline ore philosophical theory, the business ethic has a descriptive content. In this respect, I analyze a few of the conceptual sketches with application in the business domain, and the relation between organizational culture moral values and principles and the way of their instrumenting, in business organizations. Chapter IV enhances
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
trei caracteristici pe care le include conceptul de „informație”: unul sintactic (succesiune impusă semnalelor), unul semantic (semnificație acordată semnalelor) și altul pragmatic (efectul la nivelul receptorului). În esență, informația este totodată cunoaștere și construcție a lumii (în cadrul unui raport constatativ, descriptiv ori evaluativ), realitate obiectivă și proiecție subiectivă (căci constatarea, descrierea ori evaluarea nu depind esențialmente de referent sau de canalul de comunicare, sunt produsele unei conștiințe individuale). Ceva mai mult, în cadrul procesului, rolurile se schimbă în permanență: fiecare din aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
acumuleze cunoștințe pentru a putea mai târziu să rezolve și inerentele probleme. Actualmente, teoria despre instruirea programată rămâne o alternativă de instruire rapidă și eficientă, utilizată în condiții de predare a unui material faptic bogat, de schematizare a unor conținuturi descriptive, demonstrații iconice cu ,,bombardament informațional” etc., dar nu trebuie însă absolutizată deoarece ea nu contribuie la dezvoltarea creativității și originalității celui supus actului paideutic. Austriacul Sigmund Freud (1856-1939), fondator al psihanalizei, prin preocupările sale de psihologie a copilului a influențat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care-l cuprinde o istorie completă a sociologiei: * rezultatele cercetării teoretice înregistrate de-a lungul timpului * rezultatele cercetării empirice * rezultatele cercetărilor de laborator, documentare, etc., toate acestea privite dintr-o anumită perspectivă, fie teoretic actualistă, fie pragmatică, fie explicativă, fie descriptivă; Cu siguranță că din istoria sociologiei nu pot fi omise marile personalități creatoare și operele lor nemuritoare, organizațiile care au favorizat și întreținut cercetarea și au format noi generații de cercetători, dar și mijloacele în care cercetătorii și-au făcut
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]