4,097 matches
-
curbat) și sunt timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. De această dată, numărul turnurilor înseamnă: comună (1), oraș (3), municipiu (5), municipiu reședință de județ (7). Creștetul herburilor fostelor capitale ale principatelor au fost păstrate. Unele steme au eșarfă cu deviză (cum ar fi cazul Bucureștiului, Brașovului, Focșaniului etc.). Nici Președinția României, nici Guvernul României și nici Parlamentul României nu au o stemă proprie. În actele emise este utilizată stema țării. Totuși, Senatul și Camera Deputaților au câte un însemn heraldic
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
nici Guvernul României și nici Parlamentul României nu au o stemă proprie. În actele emise este utilizată stema țării. Totuși, Senatul și Camera Deputaților au câte un însemn heraldic propriu: De asemenea, câteva dintre ministere au adoptat o siglă specifică: Deviza heraldică este, de obicei, o cugetare referitoare la un sentiment, un obiectiv anume etc., exprimată cât mai lapidar cu putință. Ea poate fi filosofică, umoristică sau sinistră. De obicei se așează sub scut. Devizele heraldice au fost menite a reprezenta
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cel mai adesea inscrise pe monede, cu o frecvență mai mare în Transilvania. Dintre cele princiare, din epoca medievală până în cea modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost însoțite de câte o deviză specifică. Astfel, după ce la 1848 revoluționarii au preluat conducerea Țării Românești, a fost emis un decret (14 iunie) prin care deviza („Dreptate, Frăție”) trebuia să fie înscrisă pe steag, pe monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
modernă, amintim: Evenimentele însemnate pentru poporul român, petrecute în secolul al XIX-lea, au fost însoțite de câte o deviză specifică. Astfel, după ce la 1848 revoluționarii au preluat conducerea Țării Românești, a fost emis un decret (14 iunie) prin care deviza („Dreptate, Frăție”) trebuia să fie înscrisă pe steag, pe monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui act emis oficial. O medalie conferită participanților la Divanurile ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857) conținea, pe lângă stemele celor două
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
își avea originile în idealurile pașoptiste. În plus, subliniază puternica forță morală a populației care a stat la baza unirii celor două principate, precum și consensul întregului popor. După urcarea lui Carol I pe tron, odată cu stema a fost schimbată și deviza, în („Nimic fără Dumnezeu”). Aceasta este specifică familiei de Hohenzollern și a rămas valabilă până în 1948. În perioada comunistă România nu a avut deviză, lucru valabil și după 1989, deși în 1992 a existat o propunere: . Deviză dețin și câteva
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
consensul întregului popor. După urcarea lui Carol I pe tron, odată cu stema a fost schimbată și deviza, în („Nimic fără Dumnezeu”). Aceasta este specifică familiei de Hohenzollern și a rămas valabilă până în 1948. În perioada comunistă România nu a avut deviză, lucru valabil și după 1989, deși în 1992 a existat o propunere: . Deviză dețin și câteva orașe și județe din România. Dintre cele mai vechi, amintim (Sibiu, 1605), (Focșani, 1862) sau (Tulcea, 1906). Anumite devize au fost utilizate, într-o
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fost schimbată și deviza, în („Nimic fără Dumnezeu”). Aceasta este specifică familiei de Hohenzollern și a rămas valabilă până în 1948. În perioada comunistă România nu a avut deviză, lucru valabil și după 1989, deși în 1992 a existat o propunere: . Deviză dețin și câteva orașe și județe din România. Dintre cele mai vechi, amintim (Sibiu, 1605), (Focșani, 1862) sau (Tulcea, 1906). Anumite devize au fost utilizate, într-o perioadă sau alta, de mai multe orașe, și aici sunt demne de amintit
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
București, Craiova, Brăila, Târgu Jiu cu , sintagmă care exprimă legătura dintre patrie și cetățenii săi prin aceea că fiecare se poate bucura de drepturi depline doar în țara sa. Cahul, Alba-Iulia, dar și județele Alba, Năsăud sau Caraș-Severin au adoptat deviza sub formă prescurtată (). Alte devize actuale sunt: (județul Vrancea) și (municipiul Brașov). Limba română Limba franceză
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
a cântat muzică populară și ușoară și a participat și la dansuri populare. În 1979 a câștigat echivalentul de atunci al titlului "MISS România" din zilele noastre, și anume locul 1 al primului concurs de frumusețe feminină din România, sub deviza „Muncă, Tinerețe, Frumusețe", concurs ce a avut loc la Costinești. S-a căsătorit pentru prima oară în 1980, căsătorie în urma căreia s-a născut primul ei copil, un băiat. După o perioadă de timp pleacă, împreună cu copilul în vârstă de
Matilda Pascal Cojocărița () [Corola-website/Science/307620_a_308949]
-
în vârful hampelor lor se regăsesc, de fiecare grup, câte o acvilă valahă, un vârf de lance și un bour moldovean. Pe fâșia roșie se află brodate o coroană princiară, situată în centru pentru a timbra cele două steme, și deviza „UNIREA PRINCIPATELOR — FERICIREA ROMÂNILOR. TRĂIASCĂ A. IOAN I!” dispusă de-o parte și de alta a coroanei, care însă nu se mai distinge decât parțial. Vârful hampei acestui drapel poartă un glob metalic pe care se găsește o acvilă. Cercetătorii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ce conține la stânga, peste azur și aur, acvila Țării Românești (cruciată, conturnată și încoronată princiar), iar la dreapta, peste roșu și azur, bourul Moldovei purtând o stea între coarne. În jurul atributelor puterii domnești se află înfășurată o eșarfă roșie conținând deviza cu litere de aur: „HONOR ET PATRIA” (adică „Onoare și Patrie”). În colțurile flotante ale drapelelor este cusută cifra domnitorului, înconjurată de o ghirlandă de lauri, toate aurii. Pe fiecare drapel se mai află inscripționată și unitatea care îl purta
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și capul de bour al Moldovei în cartierul secund. Peste sabie și sceptru trece o panglică pe care scrie deviza „Honor et Patria”. Pe 11 septembrie 1867 aceste drapele au fost înmânate Gărzilor Civice în cadru solemn, de către prințul Carol I. În 1873 se va hotărî înlocuirea drapelelor militare model 1866 cu altele "model 1872", care să corespundă . Din punct
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pictată, pe un fundal vișiniu înconjurat cu o ghirlandă închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu pictate. Toate aceste însemne au fost împărțite unităților la 14 octombrie 1874, pe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și 1897" se deosebesc față de precedentele prin mici detalii. Pânza drapelului era pătrată, cu latura de 156 cm; cravata era realizată din fir tricolor, având ciucuri. Leii susținători aveau de data aceasta dinți și unghii de aur, iar eșarfa cu deviza țării nu mai era căptușită cu roșu. În centrul scutului, armele casei de Hohenzollern erau înconjurate cu o bordură de aur. Aceste trei generații au fost realizate de către statul român la casa Collani et Comp. din Berlin. În 1896 ministrul de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau tricolorul albastru-roșu-galben dispus orizontal. Imaginile surprinse atunci pe sticlă de către fotograful Samoilă Mârza arată o mulțime de oameni, deasupra cărora fâlfâie numeroase astfel de drapele, unele având înscrisă pe pânză și o deviză. Muzeul Național de Istorie din București deține trei drapele ale participanților la adunare și stema unui al patrulea, care a aparținut gărzii naționale din Alba Iulia. Primul tricolor are dimensiunea de 235 × 100 cm, iar fâșiile sale se termină fiecare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pe un suport paralelipipedic din același metal (dimensiuni 10 × 3,5 × 2 cm), care prezintă la partea inferioară un ornament înalt de 3,4 cm. Suportul se fixează de manșonul tronconic al hampei prin înșurubare și are înscrisă pe avers deviza „Onoare și Patrie”. Pe revers este trecută din nou denumirea unității respective. Drapelul de luptă mai are ca accesorii cravata pentru fixarea decorațiilor, șase eșarfe pentru militarii din garda drapelului și o husă din material textil impermeabil. Drapelul de luptă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Gaudeamus, Bookfest). În fiecare an la București și frecvent în alte orașe, Humanitas a primit Trofeul Gaudeamus locul I prin Votul publicului. În anul 2010 se împlinesc 20 de ani de la înființarea Editurii Humanitas, pe care Grupul îi sărbătorește sub deviza „Ai atâtea vieți câte cărți ai citit“.
Editura Humanitas () [Corola-website/Science/307792_a_309121]
-
Colegiul Național Iași este un panteon al învățământului românesc, afirmație ce izvorăște din istoria de aproape două veacuri a școlii, bogată și onorantă. Deviza liceului - "statornicie și credință" - caracterizează foarte bine instituția. Colegiul Național își sprijină renumele pe un trecut marcat de marii cărturari ai neamului care au vegheat la crearea României moderne, pe zecile de generații de absolvenți care s-au plasat în
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
viață la data de 24 decembrie 2007, în orașul Costești (județul Argeș), în urma unui infarct. La poarta Palatului de Aramă de la Costești au fost arborate în bernă drapele României, al Uniunii Europene și cel al Casei regale a romilor, cu deviza "Nihil Sine Deo". În cele trei zile de priveghi, conform obiceiului între momentul decesului și cel al scoaterii din casă al sicriului, un foc mare a ars permanent în curtea Palatului. A fost înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
de presă. Înființat în 2006, site-ul poate fi vizitat la adresa: www.irrd.ro (vezi link) Este constituit pe mai multe rubrici, menite să ilustreze activitatea principală a IRRD și să ofere o imagine cât mai relevantă despre cercetările sale. Deviza: Institutul Revoluției din Decembrie 1989 - Un institut împotriva uitării - Un institut pentru memoria noastră! Prima pagină cuprinde un grupaj de aprecieri despre Revoluție, aparținând unor istorici, scriitori, oameni politici, șefi de state. Rubrici principale: Institut: cuprinde componența nominală a Colegiului
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Dan Goanță revista Vești proaste, din care apar 6 numere, iar mai târziu, împreună cu prozatorul Mircea Nedelciu, editează ziarul Punga d'un kil - organ de stat la coadă. Acesta era tipărit pe pungi de hârtie destinată ambalării produselor alimentare, sub deviza: Vom fi mai mult decât ocaua lui Cuza". De-a lungul timpului, a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Asociației Scriitorilor din București, Premiul Academiei Române și chiar Premiul Uniunii Tineretului Comunist. A fost prieten și susținător al mai tânărului
Traian T. Coșovei () [Corola-website/Science/302283_a_303612]
-
epocii marilor descoperiri geografice, multe dintre vechile drumuri comerciale, precum Drumul chihlimbarului, și-au pierdut importanța, noi drumuri fiind deschise. Importanța Poloniei ca punte de legătură între Asia și Europa s-a diminuat, apărând drumuri noi între Polonia și Rusia. Deviza națională era złotyul cu moneda divizionară grosz. Orașul Gdańsk avea privilegiul de a-și bate propria monedă. Ideologia predominantă a șlehtei a devenit "Sarmatismul", numită după numele poporului Sarmaților, pretinșii strămoși ai nobililor polonezi. Acestă credință era o parte importantă
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
și în descrierea plină de strălucire a caracterelor. Stilul său se caracterizează printr-o abila combinație între conciziune și exprimare colorată. Tacit era un partizan al idealurilor republicane și critic înverșunat al decăderii politice și morale din perioada imperiala. Deși deviza să pentru istorie era "sine îra et studio" ("fără ură și părtinire"), deci recomandarea unei descrieri obiective a evenimentelor că "martor al bunurilor prezente" ("testimonium praesentium bonorum"), Tacit nu s-a putut sustrage tentației de a fi în același timp
Tacit () [Corola-website/Science/302611_a_303940]
-
Lyra, secția de canto, la clasa profesorilor Umberto Manao și Jean Andrian. S-a angajat apoi la Agenția maritimă „M. Embiricos et Co.” din Brăila, ca funcționar. În 1924 s-a mutat la București, unde s-a angajat la secția devize a Băncii „Chrissoveloni”, apoi s-a înscris la Facultatea de Aeronautică. Muzică era în continuare marea lui pasiune. Și-a întemeiat o mică orchestră. Cântă la banjo și glăsuia cu mare talent. Participa și la concursurile organizate de Institutul Electronic
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
trecut în rezervă, la cerere, și s-a înscris în Partidul Liberal, fiind numit ministru de război în guvernul prezidat de Alexandru Vaida-Voevod. În anul 1921, Generalul Moșoiu a fost numit senator de drept, raliindu-se politicii liberale, caracterizată prin deviza "Prin noi înșine". Odată cu venirea la putere a guvernului prezidat de I.C.Brătianu (19 ianuarie 1922 - 30 martie 1926), la 24 ianuarie 1922, generalul Traian Moșoiu a fost desemnat titular la Ministerul Comunicațiilor și a condus comisia pentru organizarea încoronării
Traian Moșoiu () [Corola-website/Science/302712_a_304041]