4,111 matches
-
recunoscător. Eram chiar fericit că m-am întors într-o casă curată. Când s-a umplut cada, am poftit-o pe fată să intre în baie înaintea mea. A îndoit colțul paginii la care ajunsese și a început să se dezbrace în bucătărie, cu gesturi foarte naturale. M-am așezat pe marginea patului și am privit-o, dus pe gânduri. Nu știam ce să zic. Avea o conformație ciudată și din pricina asta nu-mi dădeam seama dacă arăta ca un copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Aveam senzația că timpul a luat-o în direcție inversă, dar îmi era totuna. N-avea decât să curgă cum voia el. Fata a tras perdeaua de dantelă de la fereastra care dădea spre grădină și a stins lampa. S-a dezbrăcat la lumina lunii. Și-a luat cele două șiraguri de la gât, apoi ceasul care arăta ca o brățară, rochia de catifea. Mi-am scos și eu ceasul și l-am aruncat peste spătarul canapelei. Mi-am dat jos haina, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
exact, dar s-ar putea. Dacă nu la prezența mea, tot reacționează el la ceva. Am băut toată berea. Era o liniște în zori de parcă ne aflam în mijlocul pădurii. Pe jos stăteau aruncate de-a valma lucrurile de care ne dezbrăcasem în grabă. Haina, cămașa, cravata, pantalonii, iar dintre ale ei, rochia, ciorapii și chiloții. Grămăjoara mea de obiecte părea chintesența unei vieți de treizeci și cinci de ani ajunsă la punctul culminant. — La ce te uiți? mă întrebă ea. — La îmbrăcăminte. — De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
relua o comparație a lui Jean Echenoz, ca numărul de strip-tease al unei dansatoare rămase acum nude În fața noastră, căreia, odată tensiunea actului expirată, Începem să-i descoperim defectele. Dansatoarea pe care am avut șansa s-a admirăm s-a dezbrăcat și, de-acum Încolo, pentru cîtăva vreme, nimic nu se mai Întîmplă pe scenă. În sală se declanșează, firesc, glosele spectatorilor, se decantează opinii, se reconstituie comploturile, dejucate acum, se negociază ierarhii, se caută morala. Nu În ultimul rînd, cartea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trupul! Sau acel cuvânt prin care se spune că, strângându-se în cotloanele strâmte ale vizuinii sale, își lasă haina veche și ia puteri noi, cât de mult aduce cu îndemnul de a imita și noi iscusința șarpelui: să ne dezbrăcăm de "omul vechi", după cum spune Apostolul, ca să ne îmbrăcăm cu "cel nou" (Eph 4.22, 24; Col. 3.9, 10) și anume să ne dezbrăcăm trecând prin loc strâmt, după cuvântul Domnului: "intrați pe ușa cea îngustă!" (Mt 7.13
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cât de mult aduce cu îndemnul de a imita și noi iscusința șarpelui: să ne dezbrăcăm de "omul vechi", după cum spune Apostolul, ca să ne îmbrăcăm cu "cel nou" (Eph 4.22, 24; Col. 3.9, 10) și anume să ne dezbrăcăm trecând prin loc strâmt, după cuvântul Domnului: "intrați pe ușa cea îngustă!" (Mt 7.13). După cum, deci, cunoașterea firii șarpelui limpezește multe din comparațiile pe care le-a dat Scriptura despre această viețuitoare, tot așa, necunoașterea multor ființe pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învăluiri și cu acéste sule de bumbac, după ce Vulpea pre Lup împunsă, pătrunsă și pre cât putu în ura și zavistiia a multora îl împinsă (...) și în tot chipul cu podoabe îl învăscu și-l desvăscu, îl îmbrăcă și-l dezbrăcă, până mai pre urmă nu într-alt chip, ce vădzind că mulți uréchea ascultării despre mulțimea vorovirii ei a întoarce începusă, cuvântul își curmă"42. Lupul însă nu-și dezminte priceperea și evită elegant capcana întinsă: preferă tăcerea, discreția. Oricum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
necesare șoimilor blânzi, căci acolo le cresc mai ușor penele. Locurile sigure sunt împrejumuiri 22 în care, atunci când un șoim sălbatic este ținut, el este domesticit. Acolo își leapădă vechile pene și primește altele noi, deoarece atunci când un călugăr este dezbrăcat de vechile sale vicii, este dotat cu virtuțile unui om nou"23. Atunci când își schimbă penajul, șoimul sălbatic devine domestic; în limbaj alegoric, omul păcătos, viciat, devine un om bun, care adoptă conduita creștină. Indiferent din ce sursă, Cantemir nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și așéși, nici undeva loc de traiu a avea va putea, ce doară în a cincilea stihie lăcaș deși va dobândi (că obiciuită ieste fortuna, pre cel ce multe haine poftéște a cerca și de cele ale sale a-l dezbrăca)"10. E greu de răspuns unei asemenea demonstrații, mai ales că evidența însăși îi dă dreptate Ciacalului. El nu face decât să ordoneze argumentele care se află, de altfel, la îndemâna tuturor. De aceea, reacția celorlalte animale este una de năucire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
copii, aflată în imposibilitate de a-i întreține, rămasă singură, decide să abandoneze doi copii, mai mici, la un centru de plasament. îi duce la centru, fără să le vorbească anterior despre decizia luată; le spune să meargă să se dezbrace de paltoane într-o altă încăpere că ea stă de vorbă cu directorul și că va veni apoi să îi ia. Copiii părăsesc încăperea și când se întorc mama nu mai e. Deși copilul mai mare avea 7 ani, ajuns
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
laureat al Premiului Nobel pentru pace), care a demarat încă din anul 1979, Benson a aprofundat investigațiile despre meditație, pentru a decela și efectele unor metode avansate, precum tehnica tibetană gTum-mo. Performanțele practicanților ei erau uimitoare, căci deși aceștia se dezbrăcau complet, afară în plină iarnă, contrar așteptărilor și exclusiv pe cale mentală, ei reușeau să-și provoace o asemenea temperatură a corpului încât topeau zăpada din jur și, după aproximativ 45 de minute, uscau complet cearceaful ud cu care erau înfășurați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
zice: "Băi, e dom' Petrică, lasă-l să treacă! Grăbește calul, nea Petrică, că nu-i bine să". C. I.: Dar nu erați singura familie care s-a evacuat. S. Ț.: Nu numai noi, erau și alții. Alții au fost dezbrăcați, dezbrăcați complet, au trecut Prutul fără niciun bun. Nouă ne-au dat voie și la Bumbăta acolo era un dig care oprea apa, pentru ca în situația în care vin rușii să se dea drumul la apă. Domnule, nemții au fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doi care au venit ca să vă duceți la sediul Securității? S. Ț.: Cică să dau o declarație și "după aceea, sigur, te duci și-ți dai colocviul fără nicio problemă". Dar când am intrat acolo și am văzut că mă dezbracă complet și-mi iau cureaua, șireturile...! Dar n-am realizat încă dimensiunea reală a situației. Eu trăiam cu impresia că deocamdată nu voi mai pleca să dau colocviul, dar de ce anume nu-mi era clar. Ancheta. "Jocul vulpii", bătaia în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vulpea?" Nu știu, de unde să știu eu cum se joacă vulpile?!" Nu-i nimic, îți arătăm noi!" Și au adus un scaun înalt ca la baruri, rotund și fără tăblie, doar cu un cadru în formă de cerc. Am fost dezbrăcat complet și au venit cu un fel de creion, dar era ceva mai lung decât un creion, și m-au bătut la testicole până când nu am mai putut merge. Aveam testicolele umflate ca la un taur, s-au inflamat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat se săpa mai ușor, atât de ușor cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea erau material de inventar. Ce stupiditate mai mare decât asta ați pomenit: când îngropi un om, să-l dezbraci complet și să-l arunci ca
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cât permitea pământul. După ce săpam groapa, dezbrăcam complet mortul, pentru că nu aveam voie să-l îngropăm cu cămașa și indispensabilii, pentru că acestea erau material de inventar. Ce stupiditate mai mare decât asta ați pomenit: când îngropi un om, să-l dezbraci complet și să-l arunci ca pe un câine în groapă?! Se lua câte un maldăr de stuf, se împărțea în două, mortul era culcat pe una din acele părți, cealaltă era pusă deasupra și apoi erau legate la capete
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
colonie. Pentru un pește! Atât era valoarea vieții unui om. Nouă ni se făceau percheziții periodic și ieșeai afară cu tot calabalâcul. Scopul percheziției era să depisteze dacă ai cuțite, ace, obiecte contondente, tot felul de unelte din acestea. Ne dezbrăcam la pielea goală și ne punea să ne învârtim într-un picior și cu celălalt ridicat sus așa, ca să se uite în fundul tău că poate ți-ai băgat ceva acolo. Unii își băgau în anus, știu eu ce puteau să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
baston de cauciuc. Ți se umflau tălpile încât a doua zi, când ieșeai la lucru, credeai că mergi pe niște bureți care te înțeapă. Sau, după cum "am gustat", tot pentru neîndeplinirea normei, te băgau în camera aia de la poartă, te dezbrăcau de te lăsau cu spatele și fundul gol, puneau un cearșaf ud peste tine și te băteau până te rupeau. Puneau cearșaful ud peste tine ca să nu lase urme. Erau tot felul de torturi și în afară de asta se mai foloseau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
astfel de pedeapsă? S. Ț.: La poartă era o cameră. Poarta era locul unde stăteau cei care conduceau lagărul și acolo era o cameră, îi ziceam "de tortură" că, de fapt, asta era. Te băgau acolo, îți spuneau să te dezbraci... și te dezbrăcai, ce altceva ai fi putut face? Te întindeau la podea, puneau un cearșaf împăturit în două-trei ud, să curgă apa din el, și începeau să te bată. Dar ce te băteau... până te terminau. C. I.: Cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. Ț.: La poartă era o cameră. Poarta era locul unde stăteau cei care conduceau lagărul și acolo era o cameră, îi ziceam "de tortură" că, de fapt, asta era. Te băgau acolo, îți spuneau să te dezbraci... și te dezbrăcai, ce altceva ai fi putut face? Te întindeau la podea, puneau un cearșaf împăturit în două-trei ud, să curgă apa din el, și începeau să te bată. Dar ce te băteau... până te terminau. C. I.: Cu pumnii, cu picioarele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ț.: La Salcia am primit doar zeghe. Abia mai târziu, când am ajuns la Periprava, ne-au dat pufoaice, dar târziu de tot și erau numai zdrențe. Restul, pantaloni, dar erau subțiri de-ți tremura fundul în ei. Însă ne dezbrăcau de pufoaică iarna, în sensul că, dacă ne lăsau așa cu pufoaica pe noi, spuneau că stăm pentru că ne este cald și erai forțat să muncești pentru a te încălzi. Dar au murit mulți tineri acolo pentru că n-au rezistat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu, că am dedus că plouase pe acolo, că șoseaua era udă. "Am întâlnit niște tineri la un sat din apropiere, nu mai știu cum se cheamă - deși știam, că mă informasem exact asupra denumirii localităților din zonă -, m-au dezbrăcat, mi-au luat banii, mi-au luat tot, am rămas în chiloți!" "Bată-i Dumnezeu să-i bată, de nenorociți!" " Domnule, unde este Kladovo că am acolo niște cunoștințe să le cer bani, să-mi cumpăr ceva de îmbrăcat?" Mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
4". Și doctorul Antonescu mi-a zis să le spun celor de la Comisariat că am incontinență urinară, că nu există nimic care s-o poată controla. La Comisariat era un băiat tânăr, ne-a sucit, ne-a învârtit, ne-a dezbrăcat în pielea goală, ne-a măsurat și, după ce a terminat toată treaba, a venit doctorul care era stabil acolo, doctorul Veinfeld sau cam așa ceva. Cel tânăr nu m-a întrebat pe mine de ce n-am făcut armata, dar ăsta bătrân
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecat voluntar în armată. Eram cel mai mare dintre frați. La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos C.I.: Când ați ajuns în penitenciar? I. N.: Prin luna septembrie 1959. Aveam 36 de ani. La penitenciar am fost dezbrăcat și mi s-a dat o zeghe ruptă și un pantalon și am fost dus la celula 32. Când am intrat acolo, într-o jumătate de cameră din asta erau 50 de oameni, i-am numărat. Când i-am văzut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pot să spun ceea ce n-am făcut". "Ahaaaa, deci nu vrei să înțelegi!" Au ieșit, au închis ușa și au intrat doi haidamaci care m-au luat la bătaie fără niciun fel de chestiune. Bătaie, bătaie. Aveau o vergea, te dezbrăcau, te făceau covrig și te băteau la tălpi. La tălpi era bătaia, la testicole mai puțin, dar m-au lovit și aici, motiv pentru care am și acum un testicol hidrocel. Atunci l-am făcut, de la bătăile lor. Am suferit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]