4,618 matches
-
aproape o certitudine. Doar dacă nu-și vopsea părul. După ce meditase la toate aceste asemănări și deosebiri, locotenentul nu se grăbise să meargă până la capătul cercetării, pentru că gândea, presupun, că nu există mister care să aibă de câștigat, dacă e dezlegat. În dimineața următoare, niciun reflex de foc pe vreo fereastră întredeschisă, oricare ar fi fost ea; de altminteri, erau toate închise, cu storurile lăsate. Seara următoare, locotenentul și-a petrecut-o la Cetatea Albă, antrenat de niște camarazi care descoperiseră
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
răsturnată, mirosind a smoală muiată de soare, totul era aici, afară de ceea ce fusese farmecul primei seri. Obosit, dar fără prea multe păreri de rău, porni spre Vila orelor de lumină: numai de-ar dăinui misterul, căci timp pentru a-l dezlega va rămâne mereu. E frumos afară, dar nu îndrăznește să iasă. Jacqueline, vecina de la trei, îi strecoară un bilet în cutia de scrisori, pentru a-i împărtăși dorințele ei fierbinți. Doamna F. de la parter întreabă de ea de câte ori se întâlnește
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
propriu de a se dedica unei cauze: se azvârlea asupra ei cu înverșunare. Toate astea făceau și mai insuportabilă cealaltă despărțire, de soțul ei. Noaptea, o chinuiau vise urâte. Se făcea că Arcadi e pe puntea unui vas care își dezlega parâmele chiar în clipa când ea ajungea, cu răsuflarea tăiată, pe chei; zărind-o, el încăleca bastingajul și se pregătea să sară în apă ca să ajungă la ea, dar negurile baltice cădeau ca o cortină peste vasul de o frumusețe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe tărâm literar are loc, în mod explicit, întrun singur episod: nuvela „Părintele Serghi”. De mai bine de un veac, pe îndepărtatele drumuri ale Siberiei, părintele Serghi îl caută pe Dumnezeu. Și tot de atunci, exegeții lui Tolstoi încearcă să dezlege misterul acestui personaj în cheie biografică, istorică, etică sau filosofico-transcedentală. Viktor Șklovski, în monografia dedicată marelui scriitor, consideră această operă ca fiind un fel de jurnal al lui Tolstoi.. Michel Evdokimov, în capitolul rezervat acestei nuvele din lucrarea sa „Pelerini
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Cu mintea lui uriașă, Eminescu a vrut să cuprindă întinderea cunoașterii omenești. Cu geniul și cu inimaginabila sa putere de muncă el nu s-a mulțumit să fie poet, prozator, dramaturg, a pătruns în gândirea filozofică, a cercetat istoria, a dezlegat sanscrita, egiptologia și ataraxia greacă dar și economia românească, elementele sociale, exprimate cu atâta dezinvoltură în imensa serie de articole gazetărești. Până a ajunge la cultura universală el s-a hrănit din cultura străbunilor săi. De acest lucru a profitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Bibliopolisului, cu elegantele saloane și ineditele întâlniri culturale. Ei bine, aici au apărut și prietenii, veniți de peste granițe să vadă și să revadă Iașul ca pe un miracol, fiindcă aici există lucruri despre care răsună fiecare colț de stradă, care, dezlegându-ți limba și vibrează-n prezența lor nevăzută, amintiri ca un talisman testamentar. Aici s-a născut prietenia, îmbrățișată fiind de suflet și inimă, ca semn dăruit Iașului autumnal, livresc, religios, teatral și muzical. Primii prieteni și colegi de profesie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
procesul miraculos al primăverii, venită și pe colinele noastre. 77 E atâta Busuioc în firea mea câtă victorie e în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dar nu și-a pierdut cunoștința), iar apoi a fost legat de un scaun, i-au pus căluș, l-au legat la ochi și l-au amenințat în mod repetat că-l vor omorî. La un moment dat, l-au dezlegat la ochi, i-au scos călușul și l-au întrebat care este combinația seifului. A răspuns că nu știe, iar ei l-au amenințat din nou că-l vor împușca. Bărbații au rămas timp de aproximativ o oră și au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Cristos), cel care vei face caz de personalitate? Tu care, în momentul consacrării euharistice, acționezi in persona Christi (în persoana lui Cristos)? Tu care, în confesional, vorbești ca și cum ar vorbi Cristos în locul tău: „Ego, ego te absolvo“ (Eu, eu te dezleg)? Personalitatea ta? Dar cine-ți salvează personalitatea când lumea îți impune să asculți de caporal, de feroviar, de măturătorul de stradă? Nu sunt oameni ca și tine?! 17. Demnitatea noastră este cinstită chiar și în obediența absolută, numai prin gândirea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Și, cu toate acestea, preotul este omul minunilor. Nu este el acela care săvârșește în fiecare dimineață, în virtutea puterii sacerdotale, minunea transsubstanțiațiunii care - adevărată minune a Domnului - cuprinde în sine toate celelalte minuni răsunătoare? Nu este el cel care, atunci când dezleagă un păcat grav, învie un mort, pentru că îi redă viața supranaturală celui care a pierdut-o? Se va spune că toate acestea sunt foarte adevărate, dar scapă controlului simțurilor; în timp ce, lumea necredincioasă cere semne vizibile, tangibile, concrete. Hei bine: preotul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
practicăm sfaturile evanghelice, mai ales pe acelea referitoare la sărăcie: să scoatem preoția din evidența unui serviciu burghez, pe care i-o atribuie lumea. Să ne încredem în Providența divină. 7) Sentire cum Ecclesia Catholica - și să-i trăim catolicitatea, dezlegându-ne de orice prejudecată particularistă și nu numai, ba chiar slujind pentru cauza sufletelor și a binelui, despuiați de orice spirit al închiderilor egoiste, în contrast cu marea poruncă a unității sufletelor și ale inimilor pe care Domnul ne-o cere. 8
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
îl lăsa dezlegat, liber în toată curtea. Ce mai alerga în voie peste tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi de el. Îl lega și dezlega numai tata. Uneori se prostea și se împotrivea și la tata. Folosea juvățul de funie pentru a-l prinde. Mâncarea i-o punea mama când el era în cușcă și dormea. Oltea se credea vitează și într-o zi s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fața. Cu tot tratamentul medical acordat, a rămas până-n ultimele zile ale vieții cu o lungă cicatrice lângă urechea dreaptă. De atunci nu se mai apropia decât tatăl de el. Parcă turbase, așa era de furios. Noaptea nu-l mai dezlega, căci nu stătea la prins pentru a-l pune în lanț. În cele din urmă, tata văzând comportamentul lui agresiv, a chemat pădurarul și l-a împușcat. L-au îngropat lângă un prun goldan și prunului i-a rămas numele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
despănușat creșteau văzând cu ochii, spre bucuria părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și au pornit. Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit. Nici n-a durat o oră și-am ajuns la ogoarele cu pricina. Au coborât toți și domnul Silvestru a dezlegat caii de la oiște să-i aducă să mănânce. A tras palcul și nu-și putea explica, de ce este mai greu. Când să-l pună la cai, mi-a zărit capul și nu-și credea ochilor. M-a luat în brațe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o apuc, când m-au prins oamenii Măriei Tale, stăpâne. — Vorbești mult și spui puțin, viclene, răspunse cavalerul. Mărturisește adevărul, până nu te facem noi să vorbești. Hugo, aici de față, are un meșteșug fără greș când e vorba să dezlege limbile mincinoase. Spune repede, Înainte de-a te pune să guști din măiestria lui Hugo. Între timp, Hugo se apropiase de el și, ca pentru a-și dovedi Îndemânarea, Îl Împinse pe captiv. Acesta se rostogoli și legăturile Îi pătrunseră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Ce? Îi dai și lui să mănânce? Oricum, prea mult tot nu-i folosește! Bătrânul Îl privi mustrător: — Lasă, Hugo. Ai fost și tu cu mâinile În cătușe și știi cum e. — Din partea mea, n-ai decât să-l hrănești. Dezleagă-i mâinile, numai ai grijă să nu fugă, fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Hugo. Ai fost și tu cu mâinile În cătușe și știi cum e. — Din partea mea, n-ai decât să-l hrănești. Dezleagă-i mâinile, numai ai grijă să nu fugă, fiindcă atunci te spintec pe tine În locul lui. Omul Îi dezlegă mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
omul nostru. Se ține bine În șa, mi-e teamă că treaba noastră n-o să fie tocmai ușoară. — Cu atât mai bine, murmură bătrânul. Mi-ar fi părut rău să tăbărâm patru bărbați Înarmați pe un moșneag neputincios. Ucigașii Își dezlegară caii și săriră În șa, scoțându-și săbiile, apoi se Îndreptară, fără să facă cel mai mic zgomot, către drumeag, doi de o parte și doi de cealaltă. Simeon scoase repede piatra cea ascuțită și tăie cu destulă ușurință legăturile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mort ca și cum s-ar fi așteptat să-l vadă ridicându-se. Dar vaietul venea din altă parte, de sub un morman de paie, unde, legat cu lanțuri de un stâlp, zăcea, Însângerat și cu căluș În gură, Neidhard, stăpânul conacului. Îl dezlegară și-i șterseră sângele de pe fața tumefiată și stropită cu noroi. Lacrimi grele i se prelingeau din ochi. Abia mișcându-și membrele Îndurerate, bătrânul castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite stăpâne, iartă-mă. N-am cunoscut gândurile mișelești ale trădătorilor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ne treacă el peste Siret. Numai că, iar surpriză neplăcută! Fiind duminică, podarul era liber, iar podul plutitor se legăna prins de celălalt mal. Omul a strigat unui pescar de dincolo, care a ajutat cât s-a priceput: l-a dezlegat, însă s-a oprit după aproximativ o treime din lățimea apei. Eu și George, încurcați, nu știam ce vom face, fiind flămânzi și fiindcă deja era târziu. Dimineață, eu băusem un ceai și mâncasem niște gem de prune făcut de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
să citesc! A.B.Ți se potrivește numele, dragă Angela? Se spune adesea că, de fapt, numele e cel ce ne alege pe fiecare dintre noi, trasându-ne ulterior și personalitatea și drumul. Ursitele fac ce fac și leagă sau dezleagă. Angela este un nume ce m-a găsit, așadar, pe 19 iunie 1957, abia născută, pe la prânz, în brațele părinților mei. Desigur, totul e un amestec de intuiții, revelații, memorie și poveste de viață și de nemurire. Prenume de inspirație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept. L-au lăsat să cadă de la înălțime: S-a prăbușit inert, cu fața la pământ, fără să se mai poată mișca din loc. I-au dezlegat mâinile ce se bălăbăneau pe lângă corp, cu articulațiile complet zdrobite, și, după ce i-au mai vărsat o cană cu apă peste cap, l-au târât pe un pat de fier, în mijlocul camerei. Abia mai răsufla. După un timp a început
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor de sat, dor de țară” de Aurelia Sireteanu, proverbe și poezii populare, melodii, cântece și jocuri populare, parte din versurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pare un anacronism. Ceea ce le convine - deși poate nu le place întotdeauna - sunt romane ca Finnegans Wake, The Sound and the Fury sau Moloy. Asemenea texte dificile, esoterice, au și meritul că flatează perspicacitatea celor care le comentează și le dezleagă misterele”. 3. Reacțiile prietenilor savanți au fost foarte împărțite. Câțiva ani mai târziu, Eliade putea să recompună foarte obiectiv tabloul acesta mozaicat, cu o notă predominant sceptică - cartea nu a avut „cum se spune, succes”: „Ieri, în antract la Parsifal
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]