7,173 matches
-
și ai calității oamenilor și armelor 6. Din eroarea militaristă derivă inevitabil echivalarea puterii naționale cu forța materială. Parafrazând celebrul sfat al lui Theodore Roosevelt, a vorbi tare și a purta o bâtă mare este, într-adevăr, metoda favorită a diplomației militariste. Adepții săi nu sunt conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o poți lua când ai nevoie de ea. În
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de necontestat până când liberalii școlii de la Manchester din a doua parte a secolului al XIX-lea au pledat pentru o detașare completă și permanentă de afacerile europene - adică izolaționismul - ca principiu al politicii externe britanice. Ca tradiție și practică a diplomației britanice, această variantă a balanței de putere pare să fi dispărut doar în ultimii ani, odată cu declinul puterii Angliei și ascensiunea celei americane și rusești 17. Când această tradiție și practică era pe punctul de a dispărea, Sir Winston Churchill
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de puternic cum e Franța, a cărei fostă politică, nu prea îndepărtată, de mărire teritorială a adus numeroase calamități Europei, nu poate să nu trezească resentimentul fiecărui stat interesat de balanța de putere și de menținerea păcii generale”. Definit ca diplomație prin intermediul conferințelor dintre marile puteri, care ar fi răspuns oricărei amenințări la adresa sistemului politic prin acțiuni coordonate, Concertul European a devenit instrumentul prin care urmau să fie realizate principiile inițiale ale Sfintei Alianțe și apoi, după dezintegrarea ei culminând cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
societăți interne? 16. Moralitatea internaționalătc "16. Moralitatea internațională" O discuție despre moralitatea internațională trebuie să se ferească de cele două extreme - de a supraestima influența eticii asupra politicii internaționale sau de a o subestima prin negarea faptului că politicienii și diplomații acționează și pe baza altor considerente în afara celor care țin de puterea materială. Pe de o parte, există eroarea dublă de a confunda regulile morale pe care oamenii le respectă efectiv atât cu cele pe care pretind că le respectă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu excepția teologiei”, spunea profesorul John Chipman Gray, „nu au existat atât de multe scrieri dezlânate și speculații nebuloase ca despre dreptul internațional”1. Același lucru trebuie spus și despre moralitatea internațională. Teoreticienii au propus precepte morale la care politicienii și diplomații ar trebui să se gândească serios pentru a face relațiile dintre națiuni mai pașnice și mai puțin anarhice, cum ar fi respectarea promisiunilor, încrederea, cu alte cuvinte, afacerile corecte, respectul pentru dreptul internațional, protecția minorităților și renegarea războiului ca instrument
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dreptul internațional, protecția minorităților și renegarea războiului ca instrument al politicii naționale. Dar aceștia rareori s-au întrebat dacă și în ce măsură asemenea precepte, oricât ar fi de dorit în sine, determină în realitate acțiunile oamenilor. În plus, deoarece politicienii și diplomații sunt obișnuiți să-și justifice acțiunile și obiectivele în termeni morali, indiferent de motivele lor adevărate, ar fi la fel de greșit să considerăm acele declarații solemne de intenții altruiste și pașnice, scopuri umanitare și idealuri internaționale la pretinsa lor valoare. Este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morală a politicii de putere discutată anterior 2, că politica internațională este atât de malefică, încât e inutilă căutarea limitărilor morale ale aspirației către putere pe scena internațională. Totuși, dacă ne întrebăm ce sunt în stare să facă politicienii și diplomații pentru promovarea obiectivelor de putere ale națiunilor fiecăruia și ce fac ei în realitate, realizăm că aceștia fac mai puțin decât ar putea și mai puțin decât au făcut de fapt în alte perioade ale istoriei. Ei refuză să ia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterea altor națiuni. Puterea relativă a națiunilor depinde, în orice caz, așa cum de asemenea am subliniat 3, de cantitatea și calitatea ființelor umane în termenii mărimii și calității populației, mărimii și calității instituțiilor militare, calității guvernării și, mai ales, a diplomației. Văzută ca o serie de sarcini tehnice în care nu intră considerentele morale, politica internațională ar trebui să ia în considerare drept unul dintre scopurile sale legitime reducerea drastică sau chiar eliminarea populației unei națiuni rivale, a liderilor săi militari
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca instrument de politică externă. Politicienii au minimalizat ravagiile războiului și, de la începutul istoriei, și-au justificat propria participare în termenii apărării sau ai datoriei religioase. Evitarea războiului în sine - altfel spus, a oricărui război - a devenit un țel al diplomației doar de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Cele două Conferințe de Pace de la Haga din 1899 și 1907, Liga Națiunilor din 1919, Pactul Briand-Kellogg din 1928, care a scos în afara legii războiul de agresiune și, în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tratatului nu dă greș ca stimulent puternic pentru a grăbi negocierile. Nu se putea ca impasurile, amânările sine die și războaiele îndelungi să le convină politicienilor care aveau o miză extrem de personală în încheierea tratatelor. În aceste două privințe, comercializarea diplomației în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea a fost menită să tocească tăișul controverselor internaționale și să îngrădească aspirațiile de putere ale națiunilor individuale în limite relativ înguste. În acea perioadă a istoriei, ambasadorul austriac în Franța se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiuni ar trebui să-l accepte și în care ar trebui să opereze politicile lor externe. Codul moral al unei națiuni lansează provocarea dreptului său universal cu o fervoare mesianică în fața alteia, care îi răspunde la fel. Compromisul, calitatea vechii diplomații, devine trădarea celei noi, întrucât acomodarea reciprocă a pretențiilor contradictorii, posibilă sau legitimă într-un cadru comun al standardelor morale, determină capitularea atunci când înseși standardele morale reprezintă miza conflictului. Astfel este pregătită scena pentru confruntarea dintre națiunile ale căror mize
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de vedere cantitativ și calitativ de cea a altor vremuri. Datorită tehnologiei moderne, extinderea și eficiența sa au crescut colosal după al doilea război mondial. Propaganda a devenit un instrument distinct al politicii externe, stând alături de instrumentele tradiționale reprezentate de diplomație și forța militară. Astfel, în perioada de început a comunismului, comuniștii de pretutindeni susțineau politicile externe ale Uniunii Sovietice, în timp ce adepții democrației se împotriveau acestor politici, dacă nu erau chiar apărători de frunte ai politicilor Statelor Unite. Cu cât existau mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
producerii unor astfel de evenimente defavorabile în distribuția internă de putere a altor state, precum și impulsionarea producerii unora favorabile devin o preocupare vitală a participanților în lupta ideologiilor politice menite să câștige loialitatea oamenilor. Războiul psihologic sau propaganda se alătură diplomației și forței militare ca al treilea instrument prin care politica externă încearcă să-și realizeze obiectivele. Indiferent de instrumentul folosit, scopul suprem al politicii externe este întotdeauna același: promovarea intereselor proprii prin alterarea concepțiilor adversarului. În acest sens, diplomația folosește
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alătură diplomației și forței militare ca al treilea instrument prin care politica externă încearcă să-și realizeze obiectivele. Indiferent de instrumentul folosit, scopul suprem al politicii externe este întotdeauna același: promovarea intereselor proprii prin alterarea concepțiilor adversarului. În acest sens, diplomația folosește forța de persuasiune a promisiunilor și a amenințărilor în vederea satisfacerii intereselor proprii sau împotriva intereselor adversarului; forța militară folosește efectul concret al violenței asupra capacității oponentului de a urmări anumite interese; iar propaganda folosește crearea și utilizarea de convingeri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
intereselor proprii. Întreaga politică externă este astfel o luptă pentru conștiințele oamenilor; dar propaganda este cu atât mai mult o astfel de luptă, deoarece aspiră la modelarea minților oamenilor în mod direct, nu prin intermediul manipulării intereselor sau al violenței fizice. Diplomația și războiul au în spate o istorie îndelungată și neîntreruptă; din acest motiv, înțelegerea teoretică a principiilor lor se află într-un stadiu înaintat. Propaganda, ca instrument distinct al politicii externe, reprezintă o noutate; teoria și practica sa sunt marcate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Marea Britanie - amenințarea împotriva Belgiei. Nu exista nici o modalitate de a evita aceste aspecte decât cu prețul renunțării la ceea ce fiecare națiune considera că sunt interesele sale vitale. Evenimentele din iulie 1914 sunt considerate astăzi ca fiind, în parte și din cauza diplomației confuze a vremurilor, rezultatul inevitabil al schimbărilor structurale ale balanței puterii. În perioada anterioară primului război mondial exista posibilitatea ca marile puteri să-și transfere conflictele de la frontierele lor către periferie și în teritorii neocupate din punct de vedere politic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
avansare către - regiuni considerate de interes vital de către ambele părți, pozițiile trebuie menținute, iar abordarea de tipul concesiilor reciproce devine o slăbiciune pe care fiecare parte încearcă să o evite. În timp ce în trecut războiul era privit ca o continuare a diplomației (politicii) prin alte mijloace - conform definiției clasice a teoreticianului german al războiului von Clausewitz -, actualmente arta diplomației este transformată într-un subdomeniu al artei războiului. Cu alte cuvinte, trăim perioada Războiului Rece, când obiectivele de război sunt urmărite, momentan, cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
concesiilor reciproce devine o slăbiciune pe care fiecare parte încearcă să o evite. În timp ce în trecut războiul era privit ca o continuare a diplomației (politicii) prin alte mijloace - conform definiției clasice a teoreticianului german al războiului von Clausewitz -, actualmente arta diplomației este transformată într-un subdomeniu al artei războiului. Cu alte cuvinte, trăim perioada Războiului Rece, când obiectivele de război sunt urmărite, momentan, cu mijloace nonviolente. Într-o asemenea situație, calitățile specifice diplomației sunt desconsiderate, deoarece nu mai au cu ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoreticianului german al războiului von Clausewitz -, actualmente arta diplomației este transformată într-un subdomeniu al artei războiului. Cu alte cuvinte, trăim perioada Războiului Rece, când obiectivele de război sunt urmărite, momentan, cu mijloace nonviolente. Într-o asemenea situație, calitățile specifice diplomației sunt desconsiderate, deoarece nu mai au cu ce să opereze și sunt, în consecință, înlocuite de raționamentul de tip militar. Odată dezechilibrată, balanța puterii poate fi restaurată doar prin creșterea puterii militare a părții mai slabe. Însă, din moment ce nu există
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pregătiți să administreze prima lovitură fatală, deoarece, dacă nu o inițiază unul, ar putea să o facă celălalt. Astfel, termeni ca a îndigui sau a fi îndiguit, cucerește sau vei fi cucerit, distruge sau a fi distrus au devenit reperele diplomației Războiului Rece. O astfel de situație politică mondială nu rezultă în mod necesar din mecanismele noii balanțe a puterii. Modificarea structurii balanței a făcut posibilă înfruntarea ostilă a celor două blocuri de putere gigantice, dar nu inevitabilă. Din contră, noua
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
el potențialul unui bine nesperat, dar și al unui rău fără precedent. Care dintre aceste posibilități se va materializa nu depinde de mecanismele balanței puterii, ci de forțele morale și materiale care folosesc aceste mecanisme pentru atingerea scopurilor lor. Noua diplomație a acțiunii Comparând politica internațională a zilelor noastre cu ceea ce era ea până spre sfârșitul anilor ’60, impresionează transformările drastice care au avut loc, dar și continuitatea acesteia. Este frapant gradul în care modificările au fost neplanificate și chiar neanticipate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o caracteristică a Războiului Rece, a fost o funcție nu numai a caracterului ireductibil al problemelor politice majore, ci și a naturii ireconciliabile a pozițiilor ideologice. Eliberarea parțială a politicii externe din strânsoarea rigidității ideologice a permis deschiderea unei noi diplomații de acțiune care a înlocuit pentru un timp inflexibilitatea polemicilor caracteristice primei perioade a Războiului Rece. Noul tip de diplomație a prilejuit statelor implicate din punct de vedere politic noi oportunități, dar, în același timp, și confruntarea cu noi amenințări
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a naturii ireconciliabile a pozițiilor ideologice. Eliberarea parțială a politicii externe din strânsoarea rigidității ideologice a permis deschiderea unei noi diplomații de acțiune care a înlocuit pentru un timp inflexibilitatea polemicilor caracteristice primei perioade a Războiului Rece. Noul tip de diplomație a prilejuit statelor implicate din punct de vedere politic noi oportunități, dar, în același timp, și confruntarea cu noi amenințări - căci adesea în politica internațională oportunitatea unui stat se dovedește a fi o amenințare pentru un alt stat. Astfel, reglementarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
desigur în anumiți termeni, între Uniunea Sovietică și China, la fel poate și Japonia. Nevoia Uniunii Sovietice de asistență străină în vederea dezvoltării sale industriale și tehnologice este o invitație deschisă pentru Japonia, așa cum este și pentru Germania de Vest. Noua diplomație a acțiunii caracterizează nu doar relațiile directe dintre marile puteri, ci și relațiile indirecte dintre acestea, stabilite prin intermediul puterilor mai mici. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este situația din Orientul Mijlociu. Până la războiul din octombrie 1973, statele arabe din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dramatică, a politicii internaționale contemporane. Până recent, această situație a fost mascată, pe de o parte, de coerența internă relativă a celor două blocuri dominate de superputeri și de slăbiciunea națiunilor din Lumea a Treia, pe de altă parte. Noua diplomație a acțiunii este tocmai cea care amenință să aducă în prim-plan aceste tendințe ascunse către anarhie și distrugere nucleară. Crearea, în contextul acestor tendințe dezintegratoare și distructive, a unei „structuri de pace” va testa chiar și capacitatea celui mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]