4,906 matches
-
1960ă, Iugoslavia (1961). În anii 1964-1965, a efectuat prospecțiuni pentru substanțe minerale utile în Republica Arabă Unită. Pentru meritele sale deosebite în activitatea didactică și științifică profesorul a primit diferite ordine și medalii la nivel național. Pe lângă activitățile sale de distins și neobosit cercetător, profesorul Grigore Răileanu era înzestrat cu o deosebită sensibilitate sufletească, o permanentă și caldă prietenie, toate acestea 47 suprapunându-se unui fond de modestie, bunătate și loialitate, rar întâlnite într-o singură persoană. Păstrând proporțiile, cu modestia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
casa la dispoziție, plus un patefon. Singurul inconvenient, proaspătul însurățel e gelos și sever în privința ținutei, ceea ce lasă de presupus anumite constrângeri față de libertatea de expresie și de moravuri. O parte dintre invitați renunță pe loc la distracții atât de distinse și hotărăsc să se ducă la Cetatea Albă. Pe lângă, bineînțeles, interesul istoric al orașului, îi atrag tinerele fete, foarte simțitoare la uniformă. Aceștia pleacă fără să mai aștepte, după ce și-au cerut porția de icre negre. Ceilalți, știuți pentru relativa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
descoperi necrologul unui avocat celebru și, în fotografia care însoțea articolul, îl recunoscu pe Unchiul. În alte fotografii, făcute la înmormântare, o puteai vedea pe văduvă, în mare doliu, cu fața ascunsă sub văl, și alături de ea, doi tineri, foarte distinși, cu părul lins și cărare într-o parte. Tot cu acest prilej a aflat cum îi chema pe tatăl său, pe soția lui, pe cei doi băieți ai lor și de câtă reputație de onestitate și rigoare morală se bucura
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o băltoacă lăsată de încălțămintea clienților nu se uscase încă... Ce de lucruri se mai întâmplă în gara asta pierdută în noapte și frig! Amuzat, Grigore îi făcu un semn care voia să zică: ce crezi, ăsta e un salon distins! Scitul își trase fără zgomot un scaun și se așeză lângă pianist. Când acesta termină, îl întrebă: "Ce-ai cântat, domnule locotenent?" "Mozart, domnule, o sonată de Mozart." Scitul, care nu auzise decât vag de Mozart, dădu din cap: "Mozart
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe ani de zile, al doamnei cercetător VALENTINA PELIN, de la Academia Republicii Moldova. Ca rezultat al acestui studiu, au apărut două volume de scrisori și cuvinte de învățătură ale Sfântului Paisie, în selecția, alcătuirea și traducerea din slavonă în română a distinsei cercetătoare. Prima ediție a apărut în 1998, vol. I și 1999, vol.II, pe teritoriul Republicii Moldova, la Tipografia Centrală din Chișinău. Editurii Doxologia din Iași îi datorăm o a doua ediție, tot în două volume din 2010. Este vorba în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fascinează frumusețea fluturilor și zborul lor. Sigur că, teoretizând puțin, la baza acestei fascinații de ordin estetic se află, ca primă treaptă, o plăcere senzorială, cea vizuală mai exact. Corect, intervine pictorul nostru. Aș adăuga însă la cele spuse de distinsul profesor-teoretician că la o anumită altitudine valorică emoția estetică cea mai profundă se confundă cu sentimentul moral, adică frumusețea și morala care alcătuiesc o unitate în care cele două componente se completează reciproc. Există opinia că plăcerea estetică se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de superioritate care vine din subconștient, acolo unde se încrucișează tradiții vechi de cultură ca-ntr-un creuzet de conservare, ceea ce-i conferă sentimentul de rafinare triată, selectată cu atenție și, până la urmă, voluptatea intelectuală de a crea ceva ales, distins. Poate orașul romantic și-a avut carențele, slăbiciunile, neîmplinirile lui. A acceptat, firește, clasicismul, modernismul și mai recent postmodernismul (cu toate controversele lui) impuse de atitudinile unui alt timp, de stiluri și concepții ale altor vremuri, care nu puteau fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
masă pentru titlul de master la Universitatea Tennessee la Knoxville, cînd, spre surprinderea sa, a dat pe ultima pagină, de o întrebare despre... Beavis și Butt-Head. Romanciera Gloria Naylor, directorul artistic de la Hartford Stage Company, Mark Lamos, ca și alți distinși participanți la dezbatere, discutau despre stereotipuri în artă, în special portretizarea evreilor în "Neguțătorul din Veneția" cînd, pe neașteptate, discuția a deviat spre... Beavis și Butt-Head. Fred Rogers, din Vecinii domnului Rogers, cînd era recompensat pentru activitatea sa de către presbiteriul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
orașe. C. Mille amintește, în câteva cuvinte, evenimentele de la 1871. Au toastat: Emil Frunzescu, Filip Gesticone, Alexandru Radovici și eu. Studentul în farmacie Jelea și studentul în medicină Costăchescu au toastat și ei. Mircea Demetriad, fiul actorului Demetriad și fratele distinsei actrițe Aristizza Romanescu, citește versuri în numele lojei masonice Mircea Rosetti. Vintilă Rosetti a răspuns arătând rolul jucat de masonerie în timpul Comunei. Barbu Delavrancea și-a exprimat mirarea pentru marea toleranță pe care Cercul de studii o arată pentru toate părerile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
întrunit la 22 noiembrie, alege mitropolit primat pe Iosif, episcopul Dunării de Jos, cu 190 voturi contra 50 date episcopului de Roman Melhisedec și 10 mitropolitului Moldovei. Episcopul Melhisedec era cel mai cult prelat de pe vremuri și o figură foarte distinsă; cum însă erea cunoscut ca rusofil și adversar al catolicismului, n-a putut niciodată ajunge la scaunul metropolitan. [apariția ziarului lupta la bucurești sub direcția lui gheorghe panu] Gheorghe Panu dorea de mult să aducă ziarul său Lupta de la Iași
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pe lângă că nu erau legați prin solidaritatea ideilor, dar nici nu reprezentau lucruri noi în domeniul politic și social. Erau, firește, exemplare alese, însă fără putere de procreație. Pe banca ministerială, la guvern, nu aduceau mai mult decât personalitatea lor distinsă, dar nimic mai mult. De aceea nici unul din ei n-a lăsat urmașilor dovezile* activității lor publice. Toți erau exemplare terminale ale unei rase politice. Partidul liberal însă era cu totul în altă categorie. În afară de talentul de organizație al șefilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și plin de talent. Avea o frumoasă cultură literară - de aceea Brătianu îi încredință portofoliul Instrucțiunii Publice. În curând, însă, dădu problele insuficienței pregătirii sale pentru acest departament. Intemperant din fel, pierdu repede orice activitate politică. Rămase numai un parlamentar distins sau, mai bine zis, o suvenire pentru contemporanii săi. Astăzi, despre Gheorghe Chițu se știe că există în București o stradă cu nu mele său. Unul din marile defecte ale oamenilor noștri publici este că nu au obiceiul să scrie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a fost în zadar. Pentru justiție numai Nae Miulescu a fost asasinul. (Id., ibid.) Pagina 57 Pasaj eliminat pentru că repeta o parte din detaliile expuse în filele anterioare: Încordarea luptelor politice a făcut ca toți tinerii de talent, toate personalitățile distinse începeau acum să părăsească partidul liberal. D. Marghiloman și d. Arion au trecut la junimiști, Tache Ionescu și Constantin Dissescu au trecut în opoziția liberală. Alți tineri precum Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu de la Ploiești etc. au încercat să facă opoziție
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în Moldova și alții. (Id., ibid., foiletonul LIII, AD., nr. 11 944, 4 februarie 1923, p. 2.) Pagina 168 O relatare mai amplă referitoare la activitatea lui I.L. Caragiale ca director general al Teatrului Național, în 1888-1889: Caragiale erea un distins autor dramatic, avea mulți prieteni și venea urmărit de multe speranțe. Dar nenorocul lui Caragiale a vrut ca directoratul lui să fie însoțit de una din cele mai grave crize prin care a trecut vreodată Teatrul Național. Din tot felul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aparentă contradicție între o "nevoie" recunoscută de sprijin și realitatea regimurilor coercitive este una din problemele majore pe care știința politică și studiul comparativ al guvernării trebuie să le analizeze. Sprijinul se leagă de legitimitate, un concept care ar trebui distins clar de legalitate, deși există conexiuni între cele două idei. Sunt extrem de multe situații când regimurile legale nu sunt sau au încetat să fie legitime deoarece nu se mai bucură de sprijin un exemplu este Rusia țaristă în timpul Primului Război Mondial. Există
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cinstite și, ca un semn al acestora, vă împarte dumneavoastră și întregii dumneavoastră familii religioase + Binecuvântarea Apostolică. Recunoscător pentru exemplarul pe care mi l-ați trimis, profit cu bucurie de această ocazie pentru a vă menționa cele mai sincere și distinse sentimente. Al Prea-cucerniciei dumneavoastră, Prea-reverende, consecvent în Domnul semnează G.B. Montini Sfinției sale, preot Ioan Calabria, Verona Capitolul I «Și îmi veți fi martori... împreună cu Maria, mama lui Isus» 1. Mărturia interioară și exterioară a Duhului Sfânt și noastră — 2. Faptele
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar și greul deopotrivă. Mulțumesc DOMNULUI PROFESOR FORȚU că mi-a dat lecții de viață de care și astăzi țin cont și le transmit mai departe. Pomenit va fi de toate generațiile onorate că l-au avut ca profesor pe distinsul dascăl. Odihnească-se în pace ! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească. Acum 18 ani l-am avut și eu diriginte pentru 4 ani. Într-adevăr, a fost un om deosebit, suflet mare. Iubea oamenii și acesta este motivul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ANIVERSARE Ioan Mercheș Într-o zi cu har Prinsă-n calendar, Și-ntr-un colț de rai, S-a născut ... Mihai Fețișoara lui, Spicul grâului. Ochișorii lui, Mura câmpului ... ... Vremea a trecut, Mișu a crescut, A ajuns student, Apoi asistent, Distins profesor Și cercetător, Ba din an în an, Iată-l și decan. Ar fi cu păcat Și nemeritat, Să spui ceva rău Despre drumul său. Chibzuit, distins, Mișu ne-a cuprins Și ne-a fost cârmaci, Competent, dibaci ... Nu-i
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Mura câmpului ... ... Vremea a trecut, Mișu a crescut, A ajuns student, Apoi asistent, Distins profesor Și cercetător, Ba din an în an, Iată-l și decan. Ar fi cu păcat Și nemeritat, Să spui ceva rău Despre drumul său. Chibzuit, distins, Mișu ne-a cuprins Și ne-a fost cârmaci, Competent, dibaci ... Nu-i ușor să fii Tată de copii, Dar e și mai greu Să fii TU mereu. Azi, de ziua ta, Eu voi închina Și-ți voi prevesti Numai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Radu Mihai, prefectul de poliție, cel mai vestit prefect al lui Ion Brătianu, voind să reformeze poliția și să-i întinerească cadrele, a numit un număr de studenți în posturile de comisari. Printre aceștia, îmi amintesc de unii studenți foarte distinși, precum Teodor Canari, de fel din Bârlad, mai târziu avocat la Iași. Canari era un tânăr foarte simpatic și foarte inteligent. La Iași se înscrisese în partidul junimist și ar fi avut un frumos viitor politic, căci avea una din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Belimace. Aci, în birtul obscur și ascuns, era unul din colțurile cele mai vii ale Bucureștilor. Căci, pe lângă macedoneni, mai mâncau și alți camarazi, studenți și ei: Nicolae Rainu de la Focșani, Iancu Stătescu de la Romanați și, din când în când, distinsa noastră artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
semnalau atunci în viața publică. Dar, dintre toți acei cari au debutat la epoca aceea n-au putut atrage decât pe d-nii Alexandru Marghiloman și Constantin Arion. Ion Brătianu a avut atunci ochiul sigur și a deschis porțile Parlamentului tineretului distins, fără a se preocupa prea mult dacă oamenii aceștia vor rămâne devotați partidului. El avea o idee mai înaltă: aceea de a da putință oamenilor culți și talentați ca să fie rezerva de mâine. Bătrânii aveau nevoie de urmași, așa gândea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
independenței, pozițiunea României era în adevăr nedefinită. Eram noi stat adevărat independent? Nu se știa bine. Eram noi un adevărat stat vasal? Nici aceasta nu se știa. Și atât e de pozitiv că situațiunea noastră eră confuză, că adesea vedeam distinși publiciști zicând că România era sub suzeranitatea înaltei Porți! Odată ce însă această confuziune încetă și poziția noastră politică se află bine-definită prin independința noastră, era o consecință naturală ca și numele Statului nostru, ca și titlul suveranului său să fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Amzei, se respira o plăcută modestie, o simplitate primitoare. Biroul, o încăpere mare, luminoasă, plină de cărți. Masa de lucru simplă, fără prea multe hîrtii pe ea. Ion I.C. Brătianu era înalt, masiv, cu o privire caldă și o figură distinsă, împodobită cu o barbă încărunțită, care-l făcea mai bătrîn decît era. De cum m-am aflat în fața lui, mi-a întins mîna și amabil m-a poftit să iau loc pe un scaun chiar lîngă el, în fața mesei de lucru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
găsea prințul "de Gallas", însoțit de actuala ducesă de Windsor, pe atunci numai doamna Simpson, o americancă de două ori divorțată. Pe noi ne atrăgea, cînd i-am văzut, să privim mai mult spre masa lor. Prințul era elegant și distins trecea ca bărbatul cel mai elegant din lume iar ea, fără a fi frumoasă, avea prestanță. Prințul era deja beat. Ea pregătea mereu amestecurile de băuturi, pe care i le turna, de zor, în pahar. În fine, către miezul nopții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]