6,536 matches
-
ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pretențiile, capabile să conducă la revoluții [1986, I, p.564]. Capriciile sunt multiple și descumpănesc în permanență pe cei din jur: "Tout à l'heure, elle ne voulait point, maintenant elle voulait bien" [Maupassant, Notre coeur, p.195]. Puterea și dominația Parizienei nu sunt de natură materială, de aceea banul este pentru ea o valoare relativă și o interesează doar în măsura în care îi asigură luxul. Ea nu-și face proiecte de prosperitate și ascensiune socială, starea ei fiind asigurată mai curând de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion al dominației masculine politicul. Pariziana reprezintă continuitatea politicii favoritelor Vechiului Regim, înzestrate cu puteri ascunse. Unele Pariziene, cum ar fi Clorinde Balbi sau Madeleine Forestier ar putea completă categoria "doamnelor de fier" sau cea a "cardinalilor cenușii". Dar miza guvernării feminine nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rău, ci e un bine. Pasiunea de aventură poate aduce anumite străluciri în viața unui popor, dar fără durată. Căderea de pe urma descurajării și a epuizării îi poate fi fatală. Noi n-avem pasiune de aventură a latinului, nici tendințele de dominație ale germanului, care, necrezând în putința de realizare a binelui, rumegă cu cinism în singurătatea sa planuri de cucerire, dar n-avem nici riscurile și căderile lor inevitabile. Noi avem o altă forță cu mult mai puternică, prin care putem
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
însumi scriu aceste rânduri în biroul meu din Casa Gane, primul sediu al Consulatului Francez la Iasi, în 1850) și cu o consistentă actualitate, dar, din nefericire, cu un viitor incert, dată fiind invazia nivelatoare a postmodernismului kitsch american și dominația plebee a distracției web și a consumismului decerebrant, aflate, toate, în perfectă contradicție cu esența rafinată, aristocratică, a gustului francez autentic. Nu voi face aici o trecere în revistă a sărbătorii culturii franceze orchestrată în acest an de șefa de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
greacă și Orient, și adăugând la vechile legături pe cele noi cu romanii, ceea ce se observă în emisiunile monetare autohtone. Numai așa se poate explica că „în câțiva ani el (adică Burebista - n.a.) - zise Strabon - întemeie un mare imperiu, impunând dominația getică aproape tuturor vecinilor, și constituia o mare primejdie și pentru romani, dacă ținem seama că trecea Dunărea fără să se teamă de nimeni și pustia Tracia până în Macedonia și Iliria; iar celții care se amestecaseră cu tracii și cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de populație, de jafurile și sălbăticia asiaticilor, de insignifiantul lor bagaj cultural și de civilizație , pentru cei din estul continentului și mai ales pentru noi, românii, lucrurile stau altfel și acest altfel vine din percepția directă a fenomenului migrației, a dominației îndelungate dar și discontinui a elementelor de stepă asupra teritoriilor românești . Este firesc să ne întrebăm dacă, în apus, ar fi putut fi percepuți barbarii asiatici altfel decât îi percepem noi? Răspunsul, fără a recurge la interpretări și nuanțări care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
germană și zadruga slavă. Peste aceste elemente autohtone se suprapun forme de feudalism asiatic, purtător al “culturii de stepă”. Cu avarii și supușii lor slavii (hunii sunt prea bine cunoscuți datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
datorită lui Ammianus Marcellinus și Priscus Panites), începe pentru protoromâni dominația asiatică și vasalitatea de stepă. În timp ce în interiorul obștii teritoriale se detașează ca poziție socială și avere juzii, cnezii și voievozii, care judecă și administrează o societate cvasipatriarhală, elementele de dominație de factură asiatică au față de această societate românească o poziție extrateritorială geografic, peste care vine periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60 de ani fac peste 30 de incursiuni de jaf și pradă în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prestatale, care au însemnat un pas înainte pe calea unor relații cu migratorii barbari, asistate de o forță militară organizată. Treptat se va ajunge la o forță centrală care își exercita autoritatea pe un teritoriu asupra căruia migratorii practicau o dominație indirectă și de la distanță, fiindcă o simbioză cu toți migratorii, pe care întâmplarea i-a aruncat în spațiul românesc, nu este de admis. Pare mai plauzibilă ideea că acești barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în spațiul românesc, nu este de admis. Pare mai plauzibilă ideea că acești barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale, deoarece nu aveau nici cea mai vagă idee despre stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor, cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora sub dominația neamului rhos, a varegilor și plecarea spre Europa Centrală a ungurilor . Etapele acestui flux și reflux barbar pot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor, cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora sub dominația neamului rhos, a varegilor și plecarea spre Europa Centrală a ungurilor . Etapele acestui flux și reflux barbar pot fi urmărite, în baza mărturiilor istorice de epocă, de la venirea goților până la ultimii migratori, mongolo-tătarii, din secolul al XIII-lea . Să reținem
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de-al doilea val avaric în Panonia și secolul al IX-lea, până la venirea pecenegilor, când ar fi fost de așteptat, pentru spațiul românesc, o influență bizantină mai puternică, care, însă, nu s-a produs , teritoriul românesc va intra sub dominația elementelor de stepă aparținând trunchiului de populații turco-mongole. Aceste populații sunt purtătoare ale unor relații de dependență, având la bază o concepție veche la populațiile din Asia Centrală trecută din „tezaurul” popular în stocul de concepții politice a primilor împărați
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la gurile Dunării un stat cuman, dar chiar și așa, cu episcopia de la Milcov, a cumanilor, distrusă, cu dislocarea stăpânirii cumane, rolul cumanilor în istoria noastră nu poate fi neglijat. În timpul de trei sute de ani cât a durat dominația turcilor vechi peste teritorilul viitoarelor țări românești, s-a format o aristocrație românocumană, din care s-a ridicat familia domnitoare a Basarabilor. Dar cel mai mare rol al lor a fost de a ține teritoriile de la est și sud de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care erau angajați românii în marș spre dobândirea statalității? Ei au salvat, desigur, nu erau conștienți de acest lucru, ce s-a mai putut salva din Romania Orientală, asaltată din toate părțile de elemente ostile și cu apetituri teritoriale. Chiar dominația de o sută de ani a tătarilor, în principal asupra viitorului stat Moldova, controlul efectuat asupra gurilor Dunării, „părțile tătărăști” cum s-a numit până a fi acolo o Basarabie a lui Basarab, românul întemeietor de țară, dar cu nume
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
era obiceiul la turci, de la conducător și și-au spus selgiucizi, apoi de la emirul și sultanul Otman și-au zis otomani. Ca și ceilalți turci vechi, și aceștia, oguzi-selgiucziiotomanii, după un ocol de câteva secole, ajung să-și extindă dominația asupra țărilor române. Ca indo-europeni, acei turci vechi aveau, asemenea dacilor și latinilor, ca totem lupul: „Pe vârful steagului lor - scriu izvoarele chineze - pun un cap de lup din aur, nu vor să uite vechea lor origine” . Sub semnul lupului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cultura și civilizația lor vor primi lovituri nimicitoare din partea neamului rhos (varegii, suprapuși slavilor răsăriteni) și din partea foștilor aliați, bizantinii . Ce a mai rămas din stră lucirea de odinioară ? Nimic sau aproape nimic. Kazarii rămași pe locul lor de dominație (cea mai mare parte au luat drumul pribegiei spre cnezatele rusești, Polonia și Germania) s-au ruralizat și barbarizat la adăpostul văilor Munților Caucaz, unde au dus și duc o viață modestă . Cu siguranță că și aceste enclave kazare contemporane
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-i denumită cu acest termen, deși acestei populații nu i se poate nega existența, ceea ce este și mai de neînțeles. Care poate fi explicația acestei atitudini? Politica imperială nu a recunoscut niciodată că o populație romanizată ar putea trăi sub dominația barbarilor, iar grecii se recunoșteau numai pe ei romani, nefiind dispuși să recunoască acest nume celor care-l purtau de drept. Așa cum s-a spus de nenumărate ori, populația romanizată de la nordul Dunării și-a spus romanus, singurul nume pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în practicile politicilor imperiale, în alcătuirea lor internă, în substanța lor intimă, indiferent de timpul și de conținutul politic al puterii în stat, aspecte și practici identice tuturor imperiilor care fac să fie ceea ce au fost și sunt: acaparare și dominație, colonizare și schimbarea compoziției etnice, impunerea limbii cuceritorului, a culturii și civilizației, în măsura în care acestea există într-un grad mai mare la cuceritori decât la cuceriți. Politica imperială a fost întotdeauna sensibilă în situațiile în care a fost nevoită să facă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în care a fost nevoită să facă un pas înapoi, să se retragă sau să cedeze un teritoriu care, prin cucerire, i- a aparținut. Dispărând, unele foste imperii, mai precis națiunile dominante, s-au împăcat cu gândul pierderii ireparabile a dominației asupra unor țări și popoare, așa cum s-a întâmplat cu turcii și austriecii ; altele, dimpotrivă, rămân cantonate în trecut, urmărind prin toate mijloacele refacerea vechilor imperii, așa cum procedează rușii, ceea ce poate fi explicabil și de înțeles până la un punct, dar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ră spândirea credinței creștine nu menționează etnia, credința ține loc de etnie, iar documentele oficiale nu puteau recunoaște existența unei populații romanizate lăsată în puterea barbarilor . Tocmai în secolul al IV-lea, secolul răspândirii creștinismului la nordul Dunării, în timpul dominației vremelnice a vizigoților și în secolul al V-lea, în timpul dominației hunice, documentele vorbesc de sate ale băștinașilor, care furnizau stăpânitorilor vremelnici o parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
etnie, iar documentele oficiale nu puteau recunoaște existența unei populații romanizate lăsată în puterea barbarilor . Tocmai în secolul al IV-lea, secolul răspândirii creștinismului la nordul Dunării, în timpul dominației vremelnice a vizigoților și în secolul al V-lea, în timpul dominației hunice, documentele vorbesc de sate ale băștinașilor, care furnizau stăpânitorilor vremelnici o parte sau toate mijloacele de subzistență . De la Dierna la Pietroasele, Valul lui Constantin adă postea o întreagă viață romană, cu carmată, drumuri, cetăți, sate și ogoare, schimburi comerciale
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de Sari Saltâk Dede și, după mai multe peripeții, s-au așezat temeinic în Dobrogea Raporturile româno-otomane au fost determinate de factori politici, economici și religioși, fiecare dintre acești factori având ponderi diferite de-a lungul celor cinci secole de dominație otomană la nord de Dunăre. Studiile și lucrările consacrate acestei probleme datorate lui N. Iorga, P.P. Panaitescu, C. Giurescu, C.C. Giurescu, Aurel Decei, Mihail Guboglu, completate în ultimul timp cu lucrările turcologilor Mihai Maxim și Gemil Tahsin, au elucidat multiple
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]