5,717 matches
-
Fălciu așa că am luat decizia de a le transcrie INTEGRAL. a.l. Morți, răniți și dispăruți din Divizia a III-a În prima Bătălie a Plevnei „DIVIZIA A III-A, OFIȚERI RĂNIȚI. Maiorul Lipanu, Rgt.10 Dorobanți (Înființat prin Decretul Domnesc nr.2195/26 noiembrie 1876, cu garnizoana de pace la Focșani, n.n.); Căpitanul Vălcescu Ion (idem); Căpitanul Manolescu Neculai (idem); Căpitanul Dumitrescu, Rgt.9 Dorobanți (Înființat cu același Decret Domnesc dar cu garnizoana de pace la Brăila, n.n.); Căpitanul Șișman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
domnul Țării Românești a poruncit ca scaunul domniei să fie așezat În Cetatea Bucureștilor. Se va modifica Întrucît din anul 1459 datează primul hrisov În care se amintește de existența orașului București, iar din 1846 avem date despre așezarea scaunului domnesc a lui Mircea Ciobanul În acest oraș”. Cenzorii greșiseră grav asupra ultimului an, 1846, deoarece pe atunci Bucureștiul era de mult timp capitala Țării Românești și apoi domnitorul momentului era regulamentarul Gheorghe Bibescu. Într-adevăr, Mircea Ciobanul a intrat În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
practicarea Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Dintre ucenicii români care i s-au alăturat lui Paisie la Athos, cel puțin trei aveau să rămână nume de referință în istoria culturii monastice românești. Ieromonahul Isaac, educat inițial la Școala Domnească din București, devine în obștea paisiană un traducător de elită, atât din greacă cât și din slavonă. L-a urmat pe starețul Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
familii de marcă de origine greacă, cum ar fi Mavrocordat, Moruzi, Sturdza, Caragea, Ipsilanti sau Șuțu, familii de albanezi grecizați cum erau Ghiculeștii, români grecizați precum familia Calmășul, devenită Callimachi și care a avut reprezentanți în Moldova, atât pe tronul domnesc, cât și pe cel mitropolitan, cât și familii de români autentici, precum Racoviță. Între ei, mânuitori de elită ai condeiului, ne-au lăsat mărturii valoroase despre tulburatul veac al XVIII-lea românesc, zugrăvind în subsidiar și un autoportret al fanariotului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
finanțarea a 75 de bursieri, care studiau în Academie timp de 12 ani, începând de la vârsta de 7 ani. Simultan, inițiază o nouă organizare fiscală, judecătorească, a serviciului poștelor și înființează orfelinatul de la Mănăstirea Tuturor Sfinților. Construiește o nouă Curte Domnească la București și primele două cișmele cu apă de izvor, care în timp, se dezvoltă într-o adevărată rețea de cișmele cu apă de izvor adusă pe olane de la Teplești. Nu puțini au fost domnitorii fanarioți care au încercat să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
jumătate din populație, nu plăteau taxe pe teren agricol și nici pe venituri). În acea lume, administrația centrală și locală era una de stăpâni, nu de prestatori de servicii de guvernare, iar clasa politică semăna mai degrabă cu un divan domnesc. De voința politicienilor de la putere atârna supraviețuirea celor mai mulți oameni În ultimii ani, prin procese inițiate preponderent de Uniunea Europeană, populația României se transformă într-una de cetățeni. Migrația la muncă a avut un rol covârșitor. Lucrători români au aflat că se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la gîturi. Sania avea o banchetă pentru două persoane în spatele vizitiului și la spatele banchetei, în afara saniei, o treaptă de lemn, pe care puteau sta în picioare alte două persoane. Cu aceste sănii se făceau plimbările de-a lungul străzii Domneasca, strada principală, din centru, de la Piața Costache Negri pînă la Grădina Publică și înapoi. În zilele de sărbătoare, ca la baluri, în loc de confeti și serpentine, bulgării de zăpadă, aruncați de la o sanie la alta, făceau distracția gălățenilor, bineînțeles, a celor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nopții, se auzea numai zgomotul roților trenului pe șinele de fier și șuieratul gloanțelor inamice care zburau pe deasupra trenului cînd nu-l nimereau în plin. Era trenul fantomă. La Galați am fost internat la spitalul instalat în clădirile din strada Domnească ale pensionatului Notre-Dame de Sion. Febra trecea acum de 40 de grade. Mă țineau învăluit în cearșafuri reci. Maicile pensionatului erau infirmierele spitalului. Maica superioară, mère Marie, o cunoștea pe sora mea, care terminase de curînd studiile la această școală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
am putut învăța mai mult fiecare separat și am reușit să ne luăm, în șase luni, licența în drept. Serile, în timpul verii, ieșeam amîndoi să ne plimbăm, să ne odihnim după atîta învățătură. Mergeam pînă la grădina publică pe strada Domnească, îmbibată de mirosul teilor de pe marginea trotuarelor. Cîteodată ne așezam la mesele din fața parcului din centru, unde cofetăriile Carol Etinger și Universel, de pe celălalt trotuar, serveau înghețată și prăjituri. În parc cînta muzica militară. La mese întîlneai toată protipendada Galaților
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Vlad Țepeș trece pe la Bran, fără să întâmpine piedici. Se pare că, cu acest prilej, oștirea lui Țepeș a fost instalată pentru o scurtă perioadă pe malul râului Moeciu, din centrul acestei localități, loc denumit de moiecenii mai vârstnici "lunca domnească", În 1476, Ștefan Batori trece cu oaste spre Țara Românească să-l sprijine pe Vlad Țepeș. În fapt, această vânzoleală militară este expresia luptelor pentru putere, pentru scaunul voevodal al Valahiei, în care se amestecă tot mai mult sultanii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de mărfuri. Elocvente, în acest sens, sunt documentele publicate de cunoscutul istoric și slavist Ion Bogdan, în "Documente și regește privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și Ungaria, în secolele XV-XVI.", București, 1902. Aceste documente sunt, în fapt, hrisoave domnești care stabileau normele și tarifele vamale, în cazul nostru, pentru vămile de la Dâmbovița, Rucăr și Dragoslavele. Informativ, pentru cititor, vom da doar câteva exemple: În 1413, pe vremea lui Mircea, de la Brașov la Câmpulung s-au deplasat trei delegații pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
provincii românești, când voevozi, solii, oștile au folosit drumul de car de pe culoarul transcarpatic Rucăr-Bran. Localnicii din prima jumătate a secolului al XX-lea povesteau că "pe drumul ăsta au trecut Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș", că "lunca domnească din Moeciu se cheamă așa, pentru că oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că Dracula, eroul sinistru al scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Bran, că pe drum, cale de peste 8 kilometri, a explicat comandantului grupei posibilitățile de înaintare, pe flancul drept, spre Bucegi, pe Valea Grădiștei și prin Fundățica spre Moeciu de sus, toate căile unindu-se în Moeciu de jos, lângă "lunca domnească", iar pe flancul stâng, pe Valea Ulmului Zbârcioara, sau chiar prin satele Șirnea, Peștera, Măgura, până la Zărnești. Desigur, așa cum rezultă din volumul "Bătălia din zona Bran Câmpulung" al generalului Victor Atanasiu, comandanții români erau foarte bine documentați, aveau hărți detaliate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mari, galioane, fregate, canoniere, prevăzute cu tunuri turnate tot în fierării locale (cei care făceau galioane se numeau galeongii- sigur, nu e vorba de galioane de dimensiunile celor occidentale decât dacă erau comandate de armatori occidentali), dar existau și flotile domnești ce apărau porturile, păzeau malurile și făceau comerț. Șeicele de patrulare pe Dunăre, de la începutul secolului al XIX-lea, aveau tot structură de galeră, cam cu aceleași detalii ca și caicele, dar cu două catarge, vele pătrate sau trapezoidale și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
tel. 0264/195339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961ă, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea domnească din Iași (1967ă, Așezarea din secolul al XIV-lea de la Iași (1971ă, Începuturile vieții urbane la Iași (1972ă, Curtea Domnească din Iași (1975ă. O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979ă; Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980ă. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969ă, Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (1969ă, Fortificațiile medievale din Moldova (1970ă, Fortificațiile medievale din România (1972ă, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969ă, Cercetări arheologice privind unele curți domnești și cetăți medievale din România (1969ă, Fortificațiile medievale din Moldova (1970ă, Fortificațiile medievale din România (1972ă, Probleme referitoare la cultura urbană medievală din secolele XV-XVII din Moldova (1978ă. Dr. Alexandru Andronic a fost atras de epoca și personalitatea lui Ștefan
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la Imperiul Rus școlile, destul de puține, funcționau pe lângă mănăstiri, însă erau și școli așazise “domnești”, înființate și întreținute de unii boieri și domnitori moldoveni mai luminați, preocupați de promovarea învățământului public. Astfel, din 1766, la Chișinău era deschisă o școală domnească, iar în toată provincia mai funcționau alte douăzeci și două de școli. După alipirea Basarabiei, guvernul țarist cunoscând starea în care se aflau școlile dar și lipsa cadrelor cu pregătirea necesară, adoptă măsuri urgente pentru normalizarea acestei situații. De aceea
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
bătut strâmb. Așa, măi băieți! Scoateți-l din pământ și mutați-l mai încolo. Bravo! Păi voi voiați să îndreptați strâmbăciunea cu un ciocan de bătut cuie? Râd și ăia doi de se odihnesc pe margine. Unul a încălecat scaunul domnesc de stejar și catifea, altul a obosit de atâta stat în fund și s-a întins pe una din cele 20 de bănci care așteaptă să fie puse în rânduială de ospăț. Și vântul suflă; pictorii pictează cu gândul la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]